POLUAREA SONORA Poluarea este prezena unor substane solide, lichide,sub form azoas sau de !

apori,sau orice form de ener ie,care introdus in mediu modific echilibru ecolo ic ,in reuneaz acti!itatea economic "i pune in pericol !iaa omului # Poluarea poate fi de dou feluri $ natural atrificial Poluarea artificial este la r%ndul ei $ fizic &sonor ,termic '( chimic &pesticide ,petrol, aze ,substane or anice'( biolo ic & ermeni pato eni' # )efinitie$ Poluarea sonor reprezinta e*punerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditi!# Poluarea sonor poate fi enerat de surse naturale "i surse artificiale# Sursele naturale sunt erupiile !ulcanice, cutremurele, alunecrile de teren, !uietul unei cascade,etc# Sursele artificiale de z omot sunt$ industria, transporturile &rutiere, aeriene "i na!ale', a rotehnica "i zootehnia, "i chiar traiul +n a lomeraiile urbane sunt puternice surse poteniale "i actuale de poluare, atunci c%nd +ncadrarea lor +n circuitul ecolo ic eneral nu este bine adaptat# Ele produc z omote de diferite intensiti "i pot fi staionare sau mobile# , omotul urban, chiar la intensitate e al cu acela dat de fenomenele naturale, este mult mai !tmtor pentru sntate# Atmosfera poluat "i ceaa atenueaz z omotele# Obstacolele de asemenea atenueaz intensitatea sonor, fiind utilizate la reducerea z omotelor# )intre parametrii sunetului,cel mai important din punct de !edere al poluarii este intensitatea #Ea este determinata de cantitatea de ener ie transportat de unda sonor,care strbate intr-o secund o unitate de suprafa perpendicular pe direcia de propa are a sunetului# .ntensitatea sunetelor se masoara +n decibeli# Scala decibelilor este lo aritmica$ o crestere a sunetului cu trei decibeli echi!aleaza cu dublarea !olumului sunetului# Omul percepe sunete cu o frec!enta intre /0 si 12222 !ibratii pe secunda si cu o intensitate intre 2 si /12 db#.n natura, ni!elul normal al sunetelor este de 34 de decibeli# .ntensitatea cu care un om !orbeste este de 04 p%n la 52 de decibeli,iar traficul enereaza sunete de p%n la 62 de decibeli# La intensitatea de /72 de decibeli, sunetul de!ine dureros pentru urechea umana "i poate chiar afecta sistemul auditi!#

 8asuratorile efectuate in orasele mari arata ca ni!elul z omotului in orele de !irf depaseste cu mult standartele si normele sanitare# 9ea mai mare parte din poluarea fonica pro!ine de la automobile, trenuri "i a!ioane# Echipamentele de constructie "i masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare# Unele aparate casnice, instrumente muzicale "i :ucarii pot fi la fel de z omotoase ca "i pocnitorile "i armele de foc# 8uzica atunci cand este ascultata la !olum ridicat +n casti poate afecta urechea interna# 9hiar "i marile "i oceanele sufera de pe urma acestui en de poluare# Operatiuni de e*ploatare a resurselor aflate pe malul marilor sau oceanelor, motoarele na!elor, +n special ale !apoarelor foarte mari "i ale na!elor speciale pentru transport de materie prima, produc

sunete puternice care sunt amplificate de apa# )e curand, pentru depistarea submarinelor "i determinarea temperaturilor se foloseste un sonar care functioneaza pe frec!ente :oase# 9hiar daca noi nu receptam aceste sunete,animalele marine ; balenele "i delfinii, care folosesc propriul sonar pentru a depista hrana "i pentru a se deplasa ; sufera de pe urma acestui lucru# .ntre tria z omotului "i tulburrile pe care acesta le pro!oac e*ist o le tur direct #Ureche este adaptat la un re im sonor natural de care are nezoie #E*perienele au do!edit c lini"tea fizic perfect produce nelini"te psihic # Impactul polurii sonore asupra mediului i a oamenilor <iecare indi!id interpereteaza z omotul in mod diferit# <oarte mult depinde de !irsta, temperament, starea de sanatate, factori e*terni# 9ea mai ra!a boal produsa de poluare fonica este pierderea auzului# E*punerea prelun ita la sunete de intensitate de numai =4 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definiti! structura fra ila a urechii interne# Sunetele putenice ; cum ar fi sunetul armelor de foc la un poli on ; pot duce la pierderea imediata a auzului# 8a:oritatea cazurilor de boal s-au inre istrat la locul de munca, unde lucratorii nu pot e!ita e*punerea la sunetelor de intensitati ridicate, "i daca aceasta e*punere este idelun ata pericolul este iminent# 9hiar "i la ni!ele la care nu e*ista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica produce probleme# , omotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare "i deran:eaza somnul# 9a sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii san elui "i la alte probleme de ordin cardio!ascular, cat "i boli pe fond ner!os# REAL.,AR. >. 9AREN?E )E 9ON9EP?.E @EAN.9A .n domeniul combaterii z omotului s-a ineles c in eneral eficena ma*im se obine la surs #Elementele ma"inii sunt astfel concepute inc%t in timpul funcionrii ni!elul sonor rezultat s fie minim #

 .n inerii mecanici au sit soluii in enioase pentru diminuarea z omotului produs de motoare ,cauciucurile pneumatice inltur huruitul roilor pe pa!a: ,utila:ele sunt dotate cu fundaii "i structuri amortizoare de !ibraii # 9u toate c prin natura lor unele operaii din industrie rm%n z omotoase &ciocnirea , urirea' ,ele tind s fie inlocuite cu altelea mai eficiente "i mai silenioase &presare ,sudur' # Una dintre deficienele principale ,foarte reu de remediat , o constitue preocuparea sczut pentru izolarea fonic #Studiourile de radio ,de tele!iziune "i cinemato rafice beneficiaz de o des!%r"it Bseparare sonorC #Astfel de soluii necesit ins izolaii cu totul speciale "i costisitoare #

9ombaterea poluarii sonore 9omisia de acustic a Academiei R#S#R# cu mult inaintea altor ri ,a iniiat o companie de lupt impotri!a z omotului #.ncercri de e!itare a polurii sonore se fac prin msuile de lupt impotri!a z omotelor in industrie ,in transporturi "i in cldiri cu diferite destinaii # P%n in prezent nu s-au stabilit inc norme de Bcalitate sonorC a mediului #E*ist ins pre!ederi le islati!e care interzic tulburarea lini"tii ,considerat ca o inclcare a principiilor curente de conduit in societate # Poluarea sonora mai poate fi diminuat prin plantarea arborilor pe mar inea strzilor ,autostrzilor ,in zonele industriale ,folosirea materialelor izolate fonic pentru construcii # La acestea se pot adu a eforturile nostre de a respecta orele de lini"te "i de odihn ale celorlali ,de a asculta la o intensitate redus muzica ,de a ne izola ara:ul in care incercm automobilul ,eferturi care s contribuie la e!itarea a ceea ce se nume"te poluarea sonor #