Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu"

Poluare Fizica-Sonora

PROIECT REALIZAT
DE AXENIE ALEXANDRU
Poluarea este prezenţa unor substanţe solide,
lichide,sub formă gazoasă sau de vapori,sau orice
formă de energie,care introdusă în mediu modifică
echilibru ecologic ,ingreunează activitatea
economică şi pune în pericol viaţa omului .

Poluarea poate fi de două feluri : naturală,

atrificială.

Poluarea artificială este la rândul ei : fizică

(sonoră ,termică ); chimică
(pesticide ,petrol,gaze ,substanţe organice);
biologică (germeni patogeni) .
Poluarea sonoră reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete
ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv.

Poluarea sonoră poate fi generată de surse naturale şi surse artificiale.

Sursele naturale sunt erupţiile vulcanice, cutremurele, alunecările de teren,
vuietul unei cascade,etc. Sursele artificiale de zgomot sunt: industria,
transporturile (rutiere, aeriene şi navale), agrotehnica şi zootehnia, şi chiar
traiul în aglomeraţiile urbane sunt puternice surse potenţiale şi actuale de
poluare, atunci când încadrarea lor în circuitul ecologic general nu este bine
adaptată. Ele produc zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau
mobile. Zgomotul urban, chiar la intensitate egală cu acela dat de
fenomenele naturale, este mult mai vătămător pentru sănătate. Atmosfera
poluată şi ceaţa atenuează zgomotele. Obstacolele de asemenea atenuează
intensitatea sonoră, fiind utilizate la reducerea zgomotelor.
Dintre parametrii sunetului,cel mai important din punct de
vedere al poluării este intensitatea .Ea este determinată de cantitatea
de energie transportată de undă sonoră,care străbate într-o secundă o
unitate de suprafaţă perpendiculară pe direcţia de propagare a
sunetului.

• Intensitatea sunetelor se măsoară în decibeli. Scala decibelilor

este logaritmică: o creștere a sunetului cu trei decibeli
echivalează cu dublarea volumului sunetului. Omul percepe sunete
cu o frecvența între 16 și 20000 vibrații pe secundă și cu o
intensitate între 0 și 120 db.În natură, nivelul normal al
sunetelor este de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om
vorbește este de 65 până la 70 de decibeli,iar traficul generează
sunete de până la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de
decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umană şi poate
chiar afecta sistemul auditiv.

Măsurătorile efectuate în orașele mari arată că
nivelul zgomotului în orele
de vîrf depășește cu mult standartele și normele
sanitare.
Cea mai mare parte din poluarea fonică provine
de la automobile, trenuri şi avioane.
Echipamentele
de construcție şi mașinăriile din fabrici produc
sunete care pot fi asurzitoare.
Unele aparate casnice, instrumente muzicale
şi jucării pot fi la fel de zgomotoase că şi
pocnitorile şi armele de foc.
 Chiar şi marile şi oceanele suferă de pe urmă acestui
gen de poluare. Operațiuni de exploatare a resurselor
aflate pe malul marilor sau oceanelor, motoarele
navelor, în special ale vapoarelor foarte mari şi ale
navelor speciale pentru transport de materie prima,
produc sunete puternice care sunt amplificate de apă.
Muzică atunci când este ascultată la volum ridicat
De curând, pentru depistarea submarinelor şi
în căști poate afecta urechea internă.
determinarea temperaturilor se folosește un sonar
care funcționează pe frecvente joase. Chiar dacă noi
nu receptăm aceste sunete,animalele marine – balenele
şi delfinii, care folosesc propriul sonar pentru
a depista hrană şi pentru a se deplasa – suferă de
pe urmă acestui lucru.
 Impactul poluării sonore asupra mediului şi a
oamenilor.

Fiecare individ interpereteaza zgomotul în mod diferit. Foarte mult depinde de vîrstă, temperament, starea
de sănătate, factori externi.

Cea mai gravă boală produsă de poluare fonică este pierderea auzului. Expunerea prelungită la sunete de
intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv structura fragilă a urechii
interne. Sunetele putenice – cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon – pot duce la
pierderea imediată a auzului.

Majoritatea cazurilor de boală s-au înregistrat la locul de muncă, unde lucrătorii nu pot evita expunerea
la sunetelor de intensități ridicate, şi dacă această expunere este idelungata pericolul este iminent.
Chiar şi la nivele la care nu există pericolul pierderii auzului, poluarea fonică produce probleme.

Zgomotul face comunicarea între oameni dificilă, reduce capacitatea de concentrare

şi deranjează somnul. Că sursă de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sângelui şi la alte probleme
de ordin cardiovascular, cât şi boli pe fond nervos.
 Până in prezent nu s-au stabilit incă norme de “calitate
sonoră” a mediului .Există insă prevederi legislative care
interzic tulburarea liniştii ,considerată ca o incălcare a
principiilor curente de conduită in societate .

Combaterea Poluarea sonora mai poate fi diminuată prin plantarea

arborilor pe marginea străzilor ,autostrăzilor ,in zonele
poluarii sonore industriale ,folosirea materialelor izolate fonic pentru
construcţii .

La acestea se pot adăuga eforturile nostre de a respecta

orele de linişte şi de odihnă ale celorlalţi ,de a asculta la o
intensitate redusă muzica ,de a ne izola garajul in care
incercăm automobilul ,eferturi care să contribuie la
evitarea a ceea ce se numeşte poluarea sonoră .
 1 2 3 4
https://www.eea.europa.eu/ro/art https://stratos.ro/poluarea-fonica- https://ro.wikipedia.org/wiki/Polu https://www.audiolux.ro/blog/vie
icles/poluarea-fonica-este-o-probl ce-este-si-care-sunt-cauzele/ are_acustic%C4%83 w/poluarea-sonora
ema

CUPRINS