POLUAREA SONORA SI INFLUENTA ASUPRA SANATATII

"Orice efort al nostru este o cltorie n necunoscut, hrnit de sperana intermitent de a gsi ntr-o bun zi un capt unde s te poi odihni"
Nietzsche

 Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste

prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.

Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale

Sursele naturale sunt: -eruptile vulcanice; -cutremurele; -alunecari de teren; -vuietul unei cascade. Sursele artificiale pot fi: -sunetul sirenelor; -soneriile; -claxoanele; - traficul auto sau aerian; -constructiile si montajele; -telefonia mobila; -discotecile si culuburile; -petardele si artificiile; -muzica.

EFECTELE SONORE ASUPRA SANATATII:

Asupra sistemului auditiv: -deficit auditiv (zgomotul este deranjant ncepnd cu 60dB, dar deficitul apare la peste 80dB), -oboseala auditiva (expunerea la un zgomot de 110 dB), -pierderea definitiva auzului (sunete cu frecven nalt de 4000Hz) Efecte neauditive: -perturbarea somnului i ateniei,a capacitii de lucru; -accidente; -tulburari cardiovasculare; -efecte sociale i comportamentale; - stresul.

 Zgomotul ns poate afecta organismul nu numai prin ptrunderea sa pe cale auditiv, ci i pe alte ci, cum ar fi:pielea, oasele,articulaiile, muchii . Prin intermediul sistemului nervos, zgomotul acioneaz asupra diverselor aparate i sisteme, provocnd accelerarea btilor cordului i a frecvenei respiraiei, creterea tensiunii arteriale, n mod deosebit a presiunii sistolice, inhibiia peristaltismului i a secreiei gastrice, perturbri n eliberea unor hormoni, mai ales al glandei tirode i al glandelor suprarenale.

1.persoane cu probleme de sntate sau n convalescen 2.nou-nscui sugari, copii mici 3.vrstnicii 4.persoane cu hipoacuzie 5.cei care recepioneaz mesaje complicate: la coal, intr-o limb strin, la telefon.

Efectele poluarii sonore

Zgomotul mijloacelor de transport, autovehiculelor, fabrici, uzine, casetofoane date cu sonorul la maxim, claxonatul ne influenteaz atat pe noi oamenii ct i creterea i dezvoltarea unor plante. Pentru a demonstra acest fapt, am utilizat ca material biologic o specie de gaminee grul care a fost studiat n dou loturi cu amplasamente diferite.

Durata experimentului a fost de cteva sptmni, timp in care periodic au fost msurate tulpinitele plantelor, fcndu-se media aritmetic a valorilor obinute. n lotul amplasat pe parcel la distan de oseaua naionala, plantele au avut o cretere mult mai bun fa de plantele din lotul amplasat n parcela din apropierea oselei naionale. Ar trebui s inem cont de sunetele dure, ascuite, zgomotoase de diferite tipuri care au un efect negativ asupra plantelor de gramine, generaliznd i asupra altor specii de plante si animale.

Intr-un mediu in care intensitatea este de120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute.Diferitele forme ale slabirii auzului pot fi cauzate de afectarea nervului auditiv. Zgomotele permanente, ca de exemplu motoarele din uzine, pot determina slabirea auzului la fel ca zgomotele de durata scurta, dar de intensitate foarte mare. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Msurarea zgomotului se face cu sonometru.

Cele mai poluate sonore orase din Romania sunt:

1: Comarnic; 2: Azuga; 3: Valenii de Munte; 4.Busteni.

In concluzie, zgomotul reprezinta un important factor de risc, de aceea monitorizarea nivelului de zgomot si evaluarea impactului asupra sanatatii reprezinta o component esentiala a activitatii profilactice. Efectele poluarii sonore sunt multiple si nu trebuiesc neglijate, acestea afectand sanatatea fizica si mentala omului.