ZGOMOTUL

Zgomotul:identificarea surselor si metode de prevenire

Studenti: Popa Valentina Motei Anca-Maria Malinici Alina Vornicu Iuliana Nutu Ancuta

Zgomotul este un complex de sunete fr un caracter periodic cu insurgen dezagreabil aleatoare , care afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur, mai ales n mediul urban . Transporturile terestre i aeriene, antierele de construcii i industriale degajeaz n atmosfer zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelic .Datorit lor locuitorii oraelor sunt supui unui stres aproape permanent . Bombardai cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare se adapteaz temporar i alii nu o pot face.

Sursele de zgomot sunt neierttoare. Intervin n cas, n birouri, n uzine i fabrici, n cazangerii, n grdinie, coli, licee i baruri etc.

Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatic i perturbri ale sistemului nervos, cu evoluie lent sau agresiv. Expunerea excesiv la zgomot intens i pe perioade lungi de timp determin surditatea. Ea este ntlnit mai ales la muncitorii din cazangerii care nu poart cti fonice de protecie.

Frecvenele nalte ale zgomotelor sunt mai periculoase dect cele joase. Surditatea intervine la persoanele care se afl n imediata apropiere a sursei puternice de zgomot. Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, ci ferate.

Un singur camion cu remorc genereaz un zgomot de 90 decibeli, iar o coloan de camioane mai mult de 100 decibeli; un avion cu reacie, genereaz la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. n cartierul de locuine pragul zgomotului nu trebuie s depeasc 50 decibeli. El nu este respectat niciodat. Intermitena zgomotului de intensitate diferit, deranjeaz linitea locuitorilor.

Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei i florei regiunilor pe care le survoleaz, datorit undelor de oc, fenomenului de reflexie i de difracie produs de denivelrile terenului. Avioanele supersonice produc detuntura balistic i bangul sonic care lovete solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaie.

Zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice.

. Un obstacol in reducerea zgomotului este ca sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori: producatorul de masini, producatorul de anvelope si proprietarul masinii.
Un grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi reduc zgomotul produs de trafic. Ei ai identificat mai multe surse de poluare fonica: zgomotele de propulsie (motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de transmisie) si zgomotele de deplasare. Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii fonice de 55 de decibeli pe locuinta. Printre masurile de protejare a mediului se numara reducerea expunerii la zgomot, planificarea traficului, bariere si un design special al cladirilor. Cu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare decat limita necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive ale zgomotelor deplasare (interactiunea dintre anvelope si drum).

Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi reduca cu 5 decibeli , folosind tehnologia actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe cercetari si imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare. Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii fonice, printre care cererea de garantii pentru proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile climatice a unui sistem de clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii studiului au mai propus limitarea vitezelor si instrumente economice pentru a promova cererea de produse silentioase.