Sunteți pe pagina 1din 6

POLUAREA FONICĂ

Vasile Marina
Grigore Georgiana
clasa a XI-a A

1. Ce este poluarea fonică


Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare
sonoră, este o componentă a poluării mediului, produsă de
zgomote.
2. Zgomotul
Zgomotul este definit ca un complex de sunete fără un
caracter periodic, cu insurgență dezagreabilă aleatorie, care
afectează starea psihologică și biologică a oamenilor și a altor
organisme din natură.
3. Sunetul
Din punct de vedere fizic, orice perturbație (energie
mecanică) propagată printr-un mediu material sub forma unei
unde se numește sunet.
4. Dimensiunile fizice ale sunetului
Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui
fenomen periodic în unitatea de timp. În Sistemul
Internațional unitatea pentru frecvență este numită hertz și
este simbolizată prin Hz, în cinstea fizicianului
german Heinrich Hertz. O frecvență de 1 Hz corespunde
unei perioade de repetare de o secundă. 
Intensitatea este senzația pe care o produce asupra
organului nostru auditiv amplitudinea unei vibrații sonore,
altfel spus, volumul vibrației. Cu cât amplitudinea vibrațiilor
este mai mare, cu atât crește și
intensitatea sunetului rezultat, și invers. Aceasta se
măsoară prin unitățile denumite în
fizică foni sau decibeli (1fon = 1 decibel).
Durata (sau valoarea) reprezintă caracteristica sunetului
de a fi mai lung sau mai scurt în timp. Aceasta se
calculează din momentul impactului până la dispariția
ultimei vibrații percepute.
5. Surse de poluare fonică
În mediile industriale, o sursă importantă de poluare
acustică o reprezintă țevile prin care circulă gazele, vaporii
sau lichidele, acestea reprezentând adeseori un risc grav
pentru sănătatea și siguranța muncitorilor.
Alte surse de poluare acustică în mediul industrial sunt:
- compresoare și turbocompresoare;
- ventilatoare și turbosuflante;
- instalații de ventilare;
- conducte prin care se vehiculează gaze cu viteze mari;
- pompe și electropompe;
- centrale termoelectrice;
- ventilatoare, generatoarele de energie electrică,
compresoarele cu piston pentru furnizarea aerului
comprimat, arzătoarele de la cazanele de abur;
- cuptoare industriale (sursa cea mai importantă de
zgomot o constituie arzătoarele, ventilatoarele de tiraj
forțat, supapele de reglare și suflantele).
În localități, sursele de poluare fonică sunt clasificate
în:
surse fixe, incluzând zonele rezidențiale, industriale, de
construcții și demolare;
surse mobile care sunt date de rețeaua de transport urban
de suprafață, aeroporturi. La reuniunea de la Paris din anul
1990, s-a stabilit că transporturile rutiere constituie principala
sursă de zgomot în societatea modernă, circa 80% din poluarea
fonică a unui oraș fiind zgomotul emis de autovehicule.
6. Efectele nocive ale poluării fonice
În momentul de față, oamenii de știință studiază
acțiunea poluării fonice asupra organismului uman. Cercetările
actuale au demonstrat că un nivel foarte mare al zgomotului
acționează într-adevăr negativ, dar și liniștea foarte apăsătoare
este cauzatoare de neliniște. Prin urmare, sunetele cu o
anumită intensitate sunt necesare. Oricare persoană are un
anumit nivel de toleranță la zgomot intrând acum în joc factori
precum vârsta, starea de sănătate sau chiar temperamentul.
Asupra omului
Potrivit unui studiu publicat de Organizația Mondială a
Sănătății (OMS), poluarea acustică produsă de trafic
(autovehicule, trenuri și avioane) stă la originea unor boli,
disfuncții și morți premature. Zgomotul produs de mijloacele de
transport poate provoca diverse tulburări, de la insomnie la
infarct, probleme de învățare și acufene (țiuituri în urechi).
Potrivit studiului, zgomotul provocat de traficul rutier este „al
doilea factor de mediu favorizant al îmbolnăvirilor”, după
poluarea atmosferică. Expunerea pe termen lung la zgomot
poate produce efecte variate asupra sănătății, și anume
disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului
cardiovascular și asupra sistemului metabolic, precum și
tulburări cognitive la copii.
Alte efecte negative ale zgomotului asupra omului constau în
spasme stomacale, tresărirea și reținerea respirației,
tensionarea musculaturii, dilatarea pupilelor sau chiar moartea,
dacă această poluare acustică depășește pragul de 180 dbA .
În anul 2015, se estima că aproximativ 10.000 de persoane mor
anual, în întreaga lume, din cauza afecțiunilor asociate poluării
sonore din marile orașe.
Asupra animalelor
Pe 24 septembrie 2002, nave ale NATO au efectuat un
exercițiu între Insulele Canare și strâmtoarea Gibraltar. În
aceeași zi, 14 balene cu cioc au eșuat pe plajele vecine. La
autopsierea acestora s-au constat leziuni la nivelul urechii
interne. Principalii vinovații au fost sonarele militare de joasă
frecvență, utilizate pentru detectarea submarinelor. Din anii
1990, mai multe eșuări, în majoritate ale balenelor cu cioc, au
fost corelate cu exerciții navale în cursul cărora au utilizat
sonare de mare putere. Concluzia a fost clară: sunetele foarte
puternice pot provoca moartea marilor cetacee.
S-a constatat că vrăbiile își ajustează cântecele când trăiesc în
mediul urban, folosind note mai înalte față de cele din mediul
rural, pentru că altfel cântecul lor s-ar pierde în zgomotul de
joasă frecvență a vieții urbane. Ele își modifică repertoriul de-a
lungul vieții, pentru a putea să facă față zgomotului produs de
oameni.
7. Măsuri de reducere a poluării fonetice
Țările, regiunile și orașele iau numeroase măsuri
pentru a soluționa problemele legate de zgomot. De
exemplu, folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile
publice, utilizarea de anvelope silențioase la vehiculele de
transport public, dezvoltarea infrastructurii pentru
automobile electrice în orașe, promovarea mobilității
active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta,
transformarea străzilor în zone pietonale etc. De
asemenea, un număr semnificativ de orașe și regiuni au
introdus așa-numite zone liniștite, unde oamenii pot evada
din zgomotul orașului. Acestea sunt în mare parte spații
verzi, cum ar fi parcuri sau rezervații naturale. Multe dintre
aceste măsuri s-au dovedit benefice și pentru reducerea
poluării atmosferice.

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare_acustic
%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sunet
https://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B
%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Intensitate_sonor
%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Durat%C4%83_(muzic
%C4%83)
https://www.academia.edu/11355459/
POLUAREA_FONIC%C4%82
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/poluarea-
fonica-este-o-problema

S-ar putea să vă placă și