Sunteți pe pagina 1din 25

1.

CE ESTE ZGOMUTUL
2.Efectele poluarii sonore
3.momentan(nivelul poluĂrii
fonice în preznet
4.Masuri
Zgomotul poate fi definit ca reprezentând vibraţii sonore sub
formă de unde elastice fără caracter periodic care se propagă
numai în substanţe (gaze, lichide şi solide) dar nu se propagă
în vid.
Sunetele se împart în două categorii

INFRASUNETEL
E

ULTRASUNETEL
E
Sunt oscilaţii sonore de frecvenţe foarte joase, situate sub 16Hz. Fiinţele marine, cum ar fi peştii, meduzele aud infrasunetele

Pe seama acţiunii infrasunetelor cercetătorii explică


şi senzaţionala distrugere a unei păduri siberiene în
1908,prin explozia în atmosferă a unui meteorit.
Ultrasunetele sunt vibraţii sonore situate între 20000-
1000000Hz. Unele fiinţe cum ar fi liliacul percepe şi
ultrasunetele.
Zgomotul actionează asupra întregului organism, deoarece
senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central. Efectele
resimţite de om sunt: - reducerea atenţiei, a capacităţii de
muncă, deci creşte riscul producerii accidentelor; -
instalarea oboselii auditive
Un zgomot cu intensitate de peste 92 d.B. şi cu o frecvenţă
cuprinsă între 500-800Hz produce după 60 de minute de
expunere o scădere temporară a audiţiei.

Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar


pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului
Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau
viruşuri, ale unor boli contagioase cum sunt bacilul
tuberculozei, virusul gripei, al tifosului.

Dr.Williams(cercetator la Departamentul de Biofizică al


Universităţii Manchester) făcând experienţe pe animale apoi
pe oameni, consideră că terapia cu ultrasunete poate dezintegra
globulele roşii din sânge şi afectează chiar globulele albe
Se estimeaza ca mai mut de 100 de milioane de
europeni sunt expusi la o poluare fonica din
cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli
Poluarea fonică a oceanelor a crescut până la un nivel la care
supravieţuirea mamiferelor marine este ameninţată, informează
The Ecologist. Din cauza creşterii acidităţii oceanelor şi a
temperaturii apei, sunetele cu frecvenţa joasă sunt absorbite
mai greu.
Potrivit unui raport elaborat de o Agentie de
Protectie a Mediului, Tokyo, Nagasaky si New
York ocupa primele trei pozitii in clasamentul
celor mai zgomotoase orase ale lumii. Locul al
patrulea a fost „castigat“ de Buenos Aires.
În România, potrivit hărţii de zgomot, oraşele cele mai afectate
de poluarea fonică sunt Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Cluj-
Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Brasov.
In Timişoara, potrivit hărţii NOISE, circă 23.000 de oameni
sunt expuşi la niveluri foarte mari de zgomot.
Bucureştiul este pe locul al doilea, aici aproximativ 17.900
de oameni sunt expuşi la niveluri mari de zgomot cauzat de
traficul rutier.
Judeţul Iaşi este al doilea în topul judeţelor din regiunea de
Nord-Est unde se înregistrează un grad ridicat de poluare
fonică, după judeţul Galaţi
În această situaţie sunt în momentul de faţă 212 persoane,
170 cu dificultăţi de auz şi 42 care şi-au pierdut total
auzul. Numai în 2007, CJASS a alocat 2,3 milioane de lei
pentru onorarea solicitărilor de proteze
Noi materiale, noi
tehnici în
construcţiile
civile,
industriale, în
construcţia de
maşini,
regândirea unor
procedee,
instalaţii,
mijloace şi
sisteme de trafic
şi nu în ultimul
Absorbţia poroasă se obţine utilizând materiale poroase precum vata minerală, textile, mobila, unele materiale de îmbrăcăminte.
Casa ideală
O mare parte din undele sonore incidente sunt reflecatate
atunci când întâlnesc o suprafaţă dură.. Dacă suprafaţa nu este
plană reflexia va fi difuză, deci se va diminua zgomotul
semnificativ.
Cellulose Tiles

Acest tip de ţigle sunt de trei ori mai grele decât cele
standard dar grosimea lor nu diferă mult fiind de 12-15mm.
Faţada lor este vopsită, fisurată, sau perforată
BIBLIOGRAFIE

1.DarabontA., Iorga, I., Ciodaru, M. Măsurarea zgomotelor şi vibraţiilor în tehnică.


Editura Tehnică, Bucureşti, 1983
2.http://www.green-report.ro

3.Barnea,M., “Efectele poluării mediului asupra omului”, Editura Academiei R.S.R,


Bucureşti, 1973, p. 73-90
4.Bogathy,Z., „Introducere în psihologia muncii”, Tipografia Universităţii de Vest,
Timişoara, 2002
5.RojanschiV., Bran Florina,. Diaconu Gh, „Protecţia şi ingineria mediului”, Ediţia a II-a,
Editura Economică, Bucureşti, 2002
6.Jurcău, N., ”Psihologie inginerească” , UT Pres , Cluj – Napoca, 2003
7.RoşuDaniela, “Poluarea sonoră” capitol în “Ecologie. Suport de curs”, Editor Albulescu
Mariana, Editura Eurobit, Timişoara, 2008