UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS GALAI FACULTATEA DE TIINE MEDIU GALATI 2012

POLUAREA FONIC si ACUSTICA

Intocmit de: Parzagic Vicentiu Florinel Stoica Victor Chipaila Ciprian Vizinteanu Florin

 BIBLIOGRAFIE:
http://en.wikipedia.org http://www.osha.gov www.biblioteca.ase.ro http://www.apm-alba.ro http://www.ecomagazin.ro http://www.acousticalsurfaces.com/

CUPRINS
Sunetul............................1 Intensitatea sunetului 2 Surse de sunete i zgomote...........................................3 Zgomotul .4 Infrasunetele..........................................5 Ultrasunetele............................................6 Metode de combatere a polurii fonice n industrie..........................7 Metode de combatere a polurii fonice n spatiile publice................8

Sunetul
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. La oameni auzul are loc cand vibratiile de frecvente intre 15 si 20.000 de hertzi ajung la urechea interna. Hertzul, sau Hz, este unitatea de masura a frecventei egala cu o perioada pe secunda. Astfel de vibratii ajung la urechea interna cand sunt transmise prin aer, si termenul sunet este ceva restrictionat la astfel de unde care vibreaza in aer. Fizicienii moderni, insa, extind termenul pentru a include vibratii similare in medii lichide sau solide. Sunete de frecvente mai mari de 20.000 Hz sunt numite ultrasonice. In general, undele se pot propaga transversal sau longitudinal. In ambele cazuri, doar energia miscarii undei este propagata prin mediu; nici o parte din mediu nu se misca prea departe. Ca exemplu, o sfoara poate fi legata de un stalp la un capat, iar celalalt capat este tras pana sfoara se intinde, iar apoi sfoara este scuturata o data. O unda va trece pe sfoara pana la stalp, iar aici va fi reflectata si ea se va intoarce la mana. Nici un punct de pe sfoara nu se misca longitudinal spre stalp, dar parti succesive din sfoara se misca transversal. Acest tip de miscare se numeste unda transversala. De asemenea, daca o piatra este aruncata intr-o piscina, o serie de unde transversale pleaca din punctul de impact al pietrei. Un dop de pluta plutind in apropiere se va misca in sus si in jos, adica se va misca transversal respectand si directia de miscare a undei, dar nu se va deplasa prea mult longitudinal. O unda sonora, insa, este o unda longitudinala. In timp ce energia miscarii undei se propaga in exteriorul sursei, moleculele de aer care duc sunetul se misca in fata si in spate, paralel la directia de miscare a undei. Asadar, o unda sonora este o serie de compresii si extensii alternative ale aerului. Fiecare molecula da energia moleculei vecine, dar dupa ce unda sonora a trecut, fiecare molecula ramane in aceeasi pozitie ca la inceput.

Intensitatea sunetului
Intensitatile sunetului sunt masurate in decibeli(dB). De exemplu, intensitatea la minimul auzului este 0 dB, intensitatea soaptelor este in medie 10 dB, si intensitatea fosnetului de frunze este de 20 dB. Intensitatile sunetului sunt aranjate pe o scara logaritmica, ceea ce inseamna ca o marire de 10 dB corespunde cu o crestere a intensitatii cu o rata de 10. Astfel, fosnetul frunzelor este de aproape 10 ori mai intens decat soapta. Distanta la care un sunet poate fi auzit depinde de intensitatea acestuia, care reprezinta rata medie a cursului energiei pe unitatea de suprafata perpendiculara pe directia de propagare. In cazul undelor sferice care se raspandesc de la un punct sursa, intensitatea variaza invers proportional cu patratul distantei, cu conditia sa nu se piarda energie din cauza vascozitatii, caldurii, sau alte efecte de absorbtie. Astfel, intr-un mediu perfect omogen, un sunet va fi de 9 ori mai intens la distanta de 1 unitate de origine decat la 3 unitati. In propagarea sunetului in atmosfera,schimbarile in proprietatile fizice ale aerului, cum ar fi temperatura, presiune si umiditate,produc scaderea amplitudinii undei sau imprastierea acesteia, asa ca legea de mai sus nu este aplicabila in masurarea intensitatii sunetului in practica.

Surse de sunete i zgomote

Din mediul ambiant omul vede doar 7 culori dar spectrul luminii este mult mai complex.Urechea umana percepe sunetele cu frecventa situata intre 16-20000 vibratii/s sau hertzi,in timp ce gama acoperita de un pian de la tonul cel mai grav pana la tonul cel mai ridicat este de la 27,5Hz-4186Hz.Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante(gaze lichide si solide) dar nu se propaga in vid.El se propaga cu 331m/s in aer.Caracteristicile lui sunt: -a)inaltimea(exprimata in frecventa vibratiei); -b)intensitatea(exprimata in energia vibratiei); 54942jet15vhx4cOrice corp care vibreaz poate servi ca surs de unde elastice n mediul n care se afl, adic poate fi o sur sonor. Sunetele se produc n corzi vibrante (vioar, corzile vocale umane),coloane de aer vibrante (org, clarinet), plci i membrane vibrante (xilofon, difuzor, tob). Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite, acestea pot fi att naturale cat si provocate de activitatea omului. Surse naturale: tunetul, izbiturile de val, clipocitul apei, ritul de greier, iptul de pasre, prbuirile de stnc, vuietul vntului. Surse antropice: circulaia sau transporturile, industria, construciile, aparate casnice, aparatele audio-video, terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B.

Zgomotul
In conditiile civilizatiei contemporane,omul traieste intr-o continua ambianta sonora.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale. Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse medii(aer,apa,etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca. Dupa -Larousse - zgomotul constitue un ansamblu de sunete fara armonie.Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite, iar fiziologii considera zgomotul ,orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.

Zgomotul poate produce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesionala. 1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei auditive;ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim,frecventei si timpului de expunere a zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.B. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei. 2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului.Astfel de situatii se intampla in cazul unor explozii,impuscaturi,eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz. 3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a auditiei.

Infrasunetele
Infrasunetele: sunt oscilaii sonore de frecvente foarte joase, situate sub 16Hz, deci urechea umana nu le aude. Acestea sunt foarte greu absorbite, atenundu-se puin odat cu distanta. Fiinele marine, cum ar fi petii, meduzele aud infrasunetele si simt apariia furtunilor si uraganelor care coboar si sub frecventa de 16Hz. Oamenii nu sesizeaz in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificri ale strilor fizico-pshice confirma ca si organismele umane sunt totui influenate O recenta ipoteza lansata de savani ncearc sa dea o explicaie absolut tiinific unor "misterioase" accidente si catastrofe. De-a lungul timpului au fost gsite pe diferite mari nave abandonate sau avnd la bordul lor cadavre ale cror fee purtau expresia durerii si a groazei. Conform ipotezei amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu viteza sunetului, ajungnd la mari deprtri cu mult naintea furtunii propriu-zise, astfel nct in ciuda vremii bune se pot resimii efectele lor. Msurtorile efectuate arata ca infrasunetele provocate de furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de 6Hz. S-a constatat ca infrasunetele de intensitati mari, la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemul nervos, sistemul circulator, provocnd chiar moartea. Astfel s-ar putea gsi o explicaie pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite mri si oceane.

Ultrasunetele
Ultrasunetele: au frecvente de 20000Hz - 1 miliard Hz. Sunt produse in natura, in industrie sau in aparatura electrocasnic. Animalele recepioneaz ultrasunetele iar lilieci utilizeaz ultrasunetele emise de ei pentru orientarea in timpul nopii. Ultrasunetele se propaga ca si sunetele sub forma de unde elastice, mai greu prin aer dect prin lichide sau solide, avnd o lungime de unda mai mica dect sunetele Ultrasunetele pot fi produse prin mijloace mecanice (generatorul Hartman), mijloace electromagnetice, sau mijloace termice. Efectele ultrasunetele diferitelor stri de agregare a materiei si asupra organismelor vii sunt variate, unele fiind utile altele fiind duntoare.Dintre aplicaiile utile face parte sondajul submarin pe baza de ultrasunete utilizat pentru a stabili adncimea apei sau pentru detectarea unor vase euate in adncul marilor. O alta aplicaie o constituie defectoscopia cu ultrasunete, care permite punerea in evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in organele de maini, fr a produce nici cele mai mici deteriorri suplimentare ale acestor piese. Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli contagioase cum sunt bacilul tuberculozei , virusul gripei, insa ultrasunetele au si multe efecte nocive asupra omului atunci cnd acesta se afla in imediata apropiere a sursei.

Metode de combatere a polurii fonice in industrie

Sunt prezente patru principii de baza pentru combaterea zgomotului : Izolarea sunetului: prin prevenirea sau reduce transmisiei sunetelor prin ridicarea unor bariere din materiale cu o densitatea mare cum sunt crmizile, cimentul. Absoria sunetelor: perei alctuii dintr-un material poros cum ar fi fibra de sticl, cauciuc spongios, acesta absorbind undele sonore in interiorul materialului si transformndu-le in cldura. Amortizarea vibraiilor: materiale aplicabile suprafeelor mari, Sound Deadened Steel (SDS) material de tip sandwitch alctuit din 2 foite de otel la exterior si la mijloc un strat de polimer elastic Izolarea vibraiilor: amortizeaz vibraiile prin introducerea unor elemente flexibile ca arcurile, montaje de cauciuc. Normele admise de zgomote in Ro sunt: - 90db (in halele neprotejate) - 80db (locuri de munca cu solicit medie a atentiei) - 75db (locuri cu solicit mare a atentiei - centre de calcul, centrale telef) - 60db (locuri cu solicit deosebita a atentiei - lab de cercetare-proiectare) - 50db (zonele urbane de locuit) - 45db (zonele de recreere si cele protejate).

Metode de combatere a polurii fonice in spatiile publice.

Zgomotul de pe osele si spatiile publice poate fi combtut prin: folosirea unui asfalt special, alternarea texturilor asfaltului astfel nct sa absoarb ocurile folosind tipuri de cauciuc fr boluri geometria oselei si a terenul nconjurtor, mpiedicarea reflexiei si refraciei sunetului limitarea vitezei vehiculelor achiziionarea de autobuze, troleibuze si tramvaie silenioase nlocuirea inelor de tramvai uzate devierea circulaiei n afara oraelor; montarea unor panouri fono-absorbante si fonoizolante. plantarea perdelelor forestiere de protecie i construire a zidurilor antifonice de-a lungul strzii sau autostrzii; amplasarea uzinelor zgomotoase n afara zonelor de locuit; proiectarea caselor cu perei izolai fonic Surse de poluare sonora Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite. Acestea sunt: a)circulatia sau transporturile b)industria c)constructiile si montajele d)comertul e)copiii in terenurile de joaca(tipetele lor inregistrand 70-80d.B. f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B. g)animalele(cainii,pisicile,pasarile)pot tulbura linistea mai ales noaptea. Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80d.B. Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10d.B.