Sunteți pe pagina 1din 8

Aplicatii ale infrasunetelor

Cele mai importante semnale care străbat această lume sunt


imperceptibile. Ele nu numai că depăşesc auzul nostru, dar
ne învăluie fiinţa. În natură, manifestările infrasunetelor din
fericire nu sunt frecvente şi sunt incoerente. Infrasunetele
sunt imperceptibile pentru auzul uman, având o înălţime sub
15 cicluri pe secundă. Limita de jos a toleranţei umane,
baza. Infrasunetul nu este auzit, ci este simţit. Infrasunetul
deţine un teribil secret în murmurul său imperceptibil.
1.Definiţie:
Infrasunetele pot fi definite ca vibraţii de acelaşi fel ca şi
sunetele „normale”, dar având o frecvenţă atât de joasă
(sub 20 Hz), încât ele nu pot fi auzite de urechea umană.
Infrasunetele sunt sunetele cu frecvenţa cuprinsă între
0,001Hz şi 20Hz şi nu pot fi auzite de urechea umană.
Ştiinţa care se ocupă cu studiul infrasunetelor se numeşte
infrasonică. Infrasunetele sunt caracterizate de capacitatea
acestora de a acoperi distanţe mari şi de a ocoli obstacole
fără multă disipaţie. Acestea sunt utilizate în special în
seismologie la studiul cutremurelor.
2. Scurt istoric:
Fascinaţia oamenilor de ştiinţă faţă de sunetele de joasă
frecvenţă este bine documentată începând cu secolul al XIX-
lea. În 1883, erupţia vulcanului Krakatoa din Indoonezia s-a
estimat că a ucis 36.000 de oameni. La celălalt capăt al
lumii, oamenii de ştiinţă i-au captat semnalele infrasonice
prin detectarea modificărilor de scurtă durată ale presiunii
atmosferice, cauzate de explozie. Ei au utilizat barometre
similare celor folosite de meteorologi pentru identificarea
schimbărilor în presiunea atmosferică asociate cu vremea.
Sunetele ce pot fi auzite de urechea umană comprimă şi
împing moleculele aerului la fel cum o fac şi undele
infrasonice, dar ele au o viaţă relativ scurtă. În consecinţă,
ele parcurg distanţe mai scurte decât cele parcurse de
bubuiturile vulcanice. Cu creşterea distanţei, energia
sunetelor este absorbită din cauza viscozităţii aerului. În
contrast, infrasunetele generate de Krakatoa s-au propagat
încet în jurul lumii – şi nu doar o dată, ci de mai multe ori.
De atunci, infrasuntele generate de mai multe cauze fie ele
naturale sau provocate de om, au fost descoperite şi
studiate.
3. Surse şi efecte ale infrasunetelor:
Fenomenele naturale sunt generatori prodigioşi de
infrasunte. Efectele potenţiale distale care se produc atunci
când au loc explozii naturale determină efecte legendare.
I. Tunetul
II. Cutremurele
III. Inundaţiile
a) Valurile
b) Mareele
c) Cascadele, gheaţa şi gheţarii
IV. Focul
a) Aurora boreală
b) Exploziile solare şi vântul solar
V. Vântul
VI. Motoarele
4. Aplicaţii:
a)În psihologie
Infrasunetele produc senzaţii psihologice variate care
debutează ca uşoară “iritaţie”. La anumite înălţimi,
infrasunetele produc o presiune fizică. La o intensitate
specifică joasă, frică şi dezorientare.
b)În construcţii - demolări
La o înălţime foarte specifică a infrasunetelor, acestea fac să
explodeze diferite lucruri.
c)În lupta pentru supravieţuire
La alte înălţimi ale infrasunetelor, ele produc incapacitate şi
ucid. Organismele se rup în bucăţi. Creaturile marine îşi
folosesc acest potenţial pentru a-şi ucide prada.
d)În muzică
Tonurile bass emfatice ale catedralelor par a putea să
explodeze chiar coloanele care susţin vechile bolte.
e)Infrasunete … emoţionale
f)În industria militară
Desi cercetarile asupra armelor reprezentate de câmpurile
electromagnetice asupra creierului uman sunt plasate
temporar inca de la inceputul secolului XX, ele s-au
dezvoltat in doua directii conform situatiilor ce apar in
societate.
Experimentul cu infrasunete de 17Hz:

Pe 31 mai 2003, o echipă de cercetători din Marea Britanie a


organizat un experiment la scară largă, expunând 700 de
persoane la muzică însoţită de unde sonore de 17Hz
generate de un subwoofer montat la 2 treimi de capătul unei
ţevi lungă de 7 metri. Concertul era susţinut de 2 formaţii,
fiecare cântând câte 4 melodii dintre care 2 conţineau
sunete cu frecvenţa de 17Hz. Participanţii nu au fost
informaţi care piese conţin frecvenţe de 17Hz pentru ca
specatorii să nu se concentreze pe o anumită piesă. Prezenţa
infrasunetelor a determinat ca 22% din spectatori să
experimenteze sentimente de anxietate, frică, depresie,
supărare, fiori pe şira spinării şi presiune pe cutia toracică.
Cercetătorii au concluzionat că deşi oamenii nu percep în
mod conştient infrasunetele, ele pot influenţa oamenii să
aibă sentimente negative şi senzaţii ciudate. Unii cercetători
au sugerat că infrasunetele pot fi prezente la anumite case
“bântuite”, lucru care ar explica “fantomele”.
Fantome şi infrasunete:
Vic Tandy, un cercetător la Universitatea Coventry a sugerat
că frecvenţa de 19Hz este vinovată pentru multe din
apariţiile fantomelor. Într-o noapte când lucra într-un
laborator din Warwick a început să simtă anxietate şi a văzut
cu coada ochiului ceva gri. Când s-a întors nu era nimic. A
doua zi când se antrena la scrimă, în timp ce ţinea mânerul
sabiei acesta a început să vibreze. Cercetările i-au arătat că
ventilatorul din cameră emitea o frecvenţă de 18,98Hz,
foarte aproape de frecvenţa de vibrare a ochiului stabilită la
18Hz de NASA în raportul tehnic nr. 19770013810. Din
această cauză a văzut fantoma: globul ocular vibra cauzând
o iluzie optică. Camera era exact jumătate din lungimea de
undă iar biroul era în centru, cauzând astfel apariţia unei
unde statice care a fost detectată de mânerul sabiei.
1. 2.

1.generator de infrasunete cu o conducta lunga de 7m la un capat are


un difuzor de mare.
2.sistem de masurare a infrasunetelor la observatorul seismic plostina.
3.

3.sistem de masurare a infrasunetelor cu tub poros la observatorul


seismic plostina.

Aplicatii ale ultrasunetelor

1.Definitie:
Ultrasunetele (US) sunt o forma de energie mecanica ce se
propaga sub forma unor unde de frecventa superioara limitei
de perceptie a urechii umane. Omul percepe sunete cu
frecventa cuprinsa intre 16 si 20 000 Hz. Sunetele cu
frecventa peste limita de audibilitate umana (20 MHz) se
numesc ultrasunete, iar cele cu frecventa sub aceasta,
infrasunete.
Daca o particula dintr-un mediu elastic executa o miscare
inainte si inapoi fata de pozitia de echilibru, miscare numita
oscilatie mecanica sau vibratie, are loc un transfer de
energie in mediul care o inconjoara. Particula care oscileaza
interacţioneaza cu cele vecine si astfel unda se propaga din
aproape in aproape. Regiunea din spatiu in care se afla unde
ultrasonice (altfel spus, campul de US) este reprezentata de
oscilatii ciclice in spatiu si timp. Miscarea particulelor in jurul
pozitiei de echilibru se repeta la anumite intervale de timp.
2.Proprietatile ultrasunetelor:
a)Viteza ultrasunetelor exprima distanta parcursa de US
in unitatea de timp. Se masoara in m/s. Viteza de propagare
a US este de 331 m/s în aer, de 1430 m/s în apă si mult mai
mare in corpurile solide, fiind dependenta de densitatea si
elasticitatea mediului. Undele sonore nu se propaga in vid,
iar in gaze se propaga destul de greu, datorită distantei mari
dintre molecule.
b)Energia acustica. Unda ultrasonica transporta si
cedeaza o parte din energie mediului strabatut determinand
oscilatii ale particulelor din mediu. Se masoara in Jouli (J).
c)Intensitatea ultrasunetelor este cantitatea de energie
care strabate unitatea de suprafata in unitatea de timp. Se
exprima in W/cm2. Intensitatea US scade proportional cu
distanta parcursa, atenuarea acustica fiind cu atat mai mare
cu cat frecventa este mai ridicata. Deci pe masura ce creste
frecventa scade adancimea de penetrare. La o frecventa
data, adancimea de penetrare a US este limitata de
scaderea intensitatii.
d)Impedanta acustica exprima rezistenta la trecerea
undelor, fiind produsul dintre densitatea mediului si viteza
US. Impedanta acustica este deci o constanta de material: Z
= ρ ⋅ c. Se masoara in rayl; 1 rayl = 1 Kg ⋅ m-2 ⋅ s-1. Limita de separare:
dintre două medii cu densitate diferita, deci cu impedanta
acustica diferita, se numeşte interfata. La nivelul
interfetelor, impulsul ultrasonic este: reflectat, refractat,
dispersat, absorbit sau atenuat.
Interactiunile ultrasunetelor:
Mecanismele de interactiune posibile la trecerea undelor
ultrasonice printr-un mediu sunt urmatoarele:
• mecanismul termic
• cavitatia
• mecanismul de tensionare.

3.Producerea ultrasunetelor:
Undele ultrasonice se obtin prin metode mecanice, magnetostrictive
si piezoelectrice. Corpul care vibreaza si genereaza unde ultrasonice
este denumit sursa acustica sau sursa de ultrasunete.
La baza obtinerii ultrasunetelor se afla cel mai adesea fenomenul
piezoelectric, efect descoperit in anul 1880 de catre Pierre si Jacques
Curie. Aparitia polarizarii electrice la suprafata unui cristal atunci cand
asupra lui se exercita o presiune mecanica sau o tractiune se
numeşte efect piezoelectric direct. Aplicarea unui camp electric pe
suprafata unui cristal piezoelectric duce la contractia sau dilatarea
acestuia si la emisia unor unde acustice. Acest fenomen se numeste
efect piezoelectric invers.
Fasciculul de ultrasunet:Materialul piezoelectric nu emite o singura
unda ultrasonica, ci un fascicul care porneste de pe toata suprafata
materialului. Intr-o prima portiune, de cativa cm, acest fascicul este
ingust si are forma cilindrica, undele din componenta avand practic o
dispunere paralela. Aceasta zona apropiata poarta denumirea de
zona Fresnel. Urmeaza o alta portiune, numita zona indepartata sau
zona Fraunhofer, in care undele devin divergente, iar fasciculul are
forma de trunchi de con. Lungimea zonei Fresnel si divergenta zonei
Fraunhofer depind de dimensiunile discului piezoelectric, dar si de
frecventa ultrasunetelor produse de acesta. Cresterea frecventei
ultrasunetelor sau a diametrului discului piezoelectric determina
marirea zonei Fresnel si micsorarea unghiului de divergenta.
4.Aplicaţii:
Ultrasunetele sunt utilizabile in toate etapele unui proces tehnologic,
de la conditionarea materiei prime pana la controlul procesului.
Exemple de operatii tehnologice efectuate sub actiunea
ultrasunetelor:
- dispersarea, procesul fizic de raspandire a particulelor unei
substante printre cele ale altei substante;
- curatirea, bazata pe fenomenul de cavitatie. Curatirea cu
ultrasunete este mult utilizata datorita calitatii operatiei efectuate, a
timpului scurt de lucru, a diversitatii materialelor ce pot fi supuse
acestei operatii;
- sedimentarea, bazata pe aglomerarea particulelor fine, solide sau
lichide, in zona nodurilor unui camp stationar produs de propagarea
ultrasunetelor;
- filtrarea, operatia de separare a unei substante solide dintr-un lichid;
- emulsionarea, bazata pe dispersarea particulelor unui lichid in altul
in care este miscibil, sau a unei substante solide intr-un lichid in care
nu se dizolva;
- extractia, operatia de separare a uneia sau a mai multor substante
dintr-un amestec;
- stimularea unor reactii chimice (ex. cele de polimerizare);
- uscarea, procesul de eliminare a apei dintr-un material;
- cristalizarea, bazata pe diferenta de solubilitate a componentelor
unui amestec;
- sterilizarea, bazata pe actiunea distructiva a ultrasunetelor asupra
microorganismelor (ex. in industria alimentara); etc.
1. 2.

3. 4.
1.aparat de aerosoli cu ultrasunete pentru probleme pulmonare
2.sistem de detectie cu PIR cu ultrasunete
3.aparat antirozatoare cu ultrasuntete cu energie solara
4.alarma cu ultrasunete pentru rozatoare