Sunteți pe pagina 1din 18

Ultrasunete

Elevi:Miulescu Miruna Oprean Monica Clasa a XI-a D Profesor coordonator :Mihai Bebu

Generalitati :
y

Ultrasunetele sunt vibraii mecanice cu frecvene mai mari de 20 000 Hz. Ele au de obicei intensitatea redus . Ultrasunetele cu intensitate mare se obin prin procedee electromecanice care se bazeaz pe fenomenul piezoelectric i / sau pe fenomenul magnetostriciune. Pot fi generate, de asemenea, cu fluiere.

Capacitatea de a auzi ultrasunete


La om limita superioar a auzului tinde s scad cu vrsta astfel c omul matur nu mai poate auzi acele sunete piig iate pe care un copil le auda. Anumite companii de telefoane mobile folosesc acest lucru pentru a crea sonerii de telefon care s fie auzite numai de cei tineri, dar ele sunt auzite cteodat i de cei n vrst din motive diferite. Unele animale - cum ar fi cini, pisici, delfini, liliaci i oareci - au o limit superioar a frecvenei mai mare dect cea a urechii umane i astfel pot auzi ultrasunete, acesta fiind modul n care un fluier pentru funcioneaz

Proprietatile si aplicatiile ultrasunetelor


Proprietatile ultrasunetelor: y nu sunt percepute de organul auditiv al omului; y se pot obtine si sub forma unor fascicule inguste; y transporta o cantitate insemnata de energie; y ele sunt puternic absorbite de substante in stare gazoasa.

Efectele produse de ultrasunete:


y y

y y y y

pot provoca incalziri locale duc la omogenizarea unor sisteme dispersate cum ar fi: solutii coloidale, emulsii etc.; pot distruge starea de omogenitate a unor astfel de sisteme; pot accelera si chiar provoca unele reactii chimice; pot favoriza procesele de polimerizare si invers produc fenomenul de cavitatie, care consta in aparitia unor goluri in fluide in miscare; provoaca perturbatii mecanice in interiorul celulelor vii, care pot duce pana la distrugerea microorganismelor.

Aplicatiile ultrasunetelor:
y

pe baza fenomenului de cavitatie se pot curati piese metalice, cazane, se pot perfora sau taia metale; avand in vedera ca ultrasunetele pot distruge microorganisme, ele se utilizeaza la prepararea serurilor si vaccinurilor, la sterilizarea si conservarea alimentelor;

INTERACTIUNEA ULTRASUNETELOR CU MATERIA


Mecanisme de interactiune: La trecerea undelor ultrasonore printr-un mediu sint posibile trei mecanisme de interactiune: mecanismul termic cavitatia mecanismul de stress
y

interactioneaza cu materia, o parte din energia fasciculului poate fi absorbita de mediu si transformata in caldura. Cantitatea de caldura generata pe unitatea de volum a mediului este proportionala cu intensitatea acustica si cu coeficientul de absorbtie si invers proportoala cu densitatea mediului si cu caldura lui specifica. Se apreciaza ca dupa o crestere initiala, temperatura va tinde catre o valoare de echilibru. y Un corp mic supus uniform ultrasunetelorva suferi o crestere mica dar rapida, in timp ce un corp mare, expus uniform unui camp ultradonor de aceeasi intensitate va atinge o temperatura finala mai inalta, dar intrun interval de timp mai mare.

Mecanismul termic: Cand ultrasunetele

Caviatia: prin actiunea mecanica, chimica si termica se pot produce intr-un mediu lichid bule (cavitati) cu sau fara continut de gaze sau vapori. Producerea acestor cavitati si efectul pe care acestea il au asupra mediului in care sunt produse poarta denumirea de cavitatie. Cavitatia poate fi stabila sau temporara. Spre deosebire de cavitatia stabila, cavitatia temporara este mai violenta si apare la niveluri ale intensitatii ultrasonore mai mari. Cavitatia este puternic distructiva pentru organismele vii , datorita efectelor chimice, mecanice si termice generate in timpul exploziei cavitationale. Mecanismul de stress: in sisteme eterogene

supuse actiunii campului ultrasonor par forte rezultate sau stress-uri, clasificate astfel: forte ascensionale , care sunt oscilatorii forte de radiatie sau de deplasare forte de variatie a vascizitatii

y
-

Operatii tehnologice efectuate sub actiunea ultrasunetelor:


unei substante printre particulele altei substante curatirea cu ultrasunete este mult utilizata datorita calitarii operatiei efectuate, a timpului scurt de lucru, a diversitatii materialelor ce pot fi supuse acestei operstii sedimentarea particulelor este principiul care sta la baza sedimentarii particulelor fine, solide sau lichide ce constituie aglomerarea acestora in zona nodurilor unui camp stationar produs de propagarae ultrasunetelor filtrarea reprezinta operatia de separare a unei substante solide dintr-un lichid ,prin intermediul unui filtru emulsionarea se bazeaza pe dispersarea particulelor unui lichid in altul sau a unei substante solide intr-un lichid in care nu se dizolva uscarea este procesul de eliminare a apei dintr-un material cristalizarea se bazeaza pe diferenta de solubilitate a componentelor unui amestec .

dispersia este procesul fizic de raspandire a particulelor

Efectele biologice ale ultrasunetelor

Medicina folose te n mod curent undele ultrasonore att n stabilirea diagnosticului ct i n terapie. Utilizarea ultrasunetelor n scopuri medicale implic o bun cunoa tere a modului de propagare i a efectelor lor asupra mediilor biologice, n vederea evit rii ac iunii distructive asupra esuturilor.

In cmpul ultrasonor ac ioneaz capabile s produc :


-

for e

ntreruperea reversibil a unor func ii fiziologice; distrugerea membranei celulare sau a componentelor intracelulare cudegradarea biomoleculelor.

Sensibilitatea organismelor la ultrasunet, poate fi testat printr-o serie de modific ri cum ar fi:
-

alterarea reversibil a mitocondriilor prin cre terea volumului intreruperea cristelor acestora; ultrasunetele de 20kHz-1MHz modific viteza de dializ prin membranele semipermeabile.

A fost ndelung cercetat i ac iunea ultrasunetului asupra organismului uman, relevndu-se efecte i distructive ale ultrasunetelor de nalt frecven energie mare, dar i efecte benefice ale ultrasunetelor de frecven e care nu dep esc c iva MHz i transport energii sub 0,2 W/cm2. Ultrasunetele de energii mari produc hemoliza coloniilor de hematii umane. Ultrasunetele de intensitate mare perturb circula ia sngelui n ficat, producnd leziuni ale esutului hepatic. Dup perioade de iradiere care dep esc cteva minute, ficatul i schimb culoarea i temperatura. In doze mari ultrasunetele afecteaz circula ia cardiac , modificnd activitatea bioelectric a inimii (se constat modific ri ale electrocardiogramei). Ultrasunetele afecteaz i celula nervoas , care dup iradiere nu mai poate conduce influxul nervos, blocnd leg tura dintre sistemul nervos i organul pe care l coordoneaz .

Creierul iradiat are aspectul unui creier dup o como ie cerebral . Prin cre terile de temperatur pe care le induc, ultrasunetele de frecven e i energii mari, determin blocaje ale nervilor, urmate de paralizii, cu att mai grave cu ct sta ionarea n camp ultrasonor este mai ndelungat . Ultrasunetele cu frecven e mari pot mic ora sec iunea vaselor sanguine, provocnd deficien e n irigarea unor esuturi. Este binecunoscut boala minilor albe la oamenii care au lucrat timp ndelungat n cmp ultrasonor. Persoanelor care lucreaz timp ndelungat n atmosfer de ultrasunet, li se nc lzesc minile.

Efecte ale ultrasunetelor de diferite frecvente si intensitati


Ultrasunetele cu frecven joas deregleaz sistemul neuro-vegetativ. Ultrasunetele cu frecven e ntre 16-25kHz i intensit i de111-130 dB pot provoca i ac iuni asupra sistemului nervos central i a ntregului organism, inducnd astenie,halucina ii, senza ie de fric ,de foame exagerat , sau senza ie de imponderabilitate. Ultrasunetele de mic intensitate produc senza ii de dezechilibru, indispozi ie i oboseal accentuat . Ultrasunetele de 115 dB i frecven e 16-20 kHz produc senza ii de blocaj auditiv. Ultrasunetele cu frecven e de pn la 100 kHz lezeaz aparatul auditiv.
-

Folosirea ultrasunetelor n scop terapeutic sau pentru tratamente se bazeaz pe principiile defectoscopiei industriale. Deosebirile ntre impedan ele acustice ale diverselor organe, permit vizualizarea att a organelor moi, a tumorilor sau a corpurilor str ine din organism. In prezent ultrasonografia se folose te pe scar larg n diagnostic i tratament n diverse domenii ale medicinii, de exemplu oftalmologie, cardiologie, afec iuni hepatice, biliare, tumori ale organelor moi. Metoda ecografic nu este traumatic , poate fi repetat ori de cte ori, este suportat u or de bolnavi i, coroborat cu alte metode, ea permite un diagnostic foarte precis.

Sfarsit Va multumim pentru atentie !