ACUSTICA

SUNETUL
Infrasunete si ultrasunete-Aplicații
Prof.Ungureanu Ioana
Liceul teoretic Horia Hulubei
Măgurele-Ilfov
 ACUSTICA
Acustica este ramură a fizicii al cărei obiect îl constituie studiul producerii, propagării şi
recepţionării undelor acustice, precum şi al efectelor produse în urma interacţiei acestora cu
mediul pe care îl străbat.

„ o perturbaţie sau o variaţie care transferă energia progresiv de la un punct la altul şi care
poate lua forma unei deformări elastice sau a unei variaţii de presiune, intensitate a câmpului
electric sau magnetic, potenţial electric sau temperatură”

Cea mai importantă parte a definiţiei este aceea că unda este o perturbaţie sau variaţie ce
traversează un mediu. Mediul pe care îl străbate unda, local este pus în mişcare de oscilaţie,
dar particulele mediului nu se deplasează odată cu unda.

Undele , după modul de propagare, se clasifică în:

 unde transversale
 unde longitudinale
 Tipuri de unde

Unde transversale Unde longitudinale

 ACUSTICA

INFRASUNETE ULTRASUNETE
Sunt oscilații Sunt oscilații
mecanice cu frecvența mecanice cu
mai mică de 20 Hz. frecvența
(undele seismice) peste 20kHZ
(emise de
lilieci, delfini)

SUNETUL –perceput de urechea

umană are frecvența cuprinsă între
20 Hz-20 kHz
 Cum se produc sunetele
Orice tip de sunet este produs de o oscilaţie mecanică şi oricare ar fi sursa
de sunet acesta trebuie să conţină o parte care oscilează.
 Surse de unde sonore

Sursele sonore sunt medii elastice aduse în stare de

oscilație:
diapazon(lame elastice în general)
Corzi vibrante(vioara, pian,, harpa)
Coloane de aer(orga, flaut)
Plăci și membrane vibrante(xilofon, difuzor)

https://www.youtube.com/watch?v=vgslpYGOPsY
 Propagarea sunetului
Sunetul este o undă mecanică care rezultă
din mişcarea longitudinală a particulelor
mediului prin care unda sonoră se propagă.
Dacă o undă sonoră se deplasează de
la stânga la dreapta prin aer, atunci
particulele mediului vor fi deplasate spre
dreapta şi spre stânga în funcţie de energia
undei sonore ce străbate mediul.
Vibraţiile unui diapazon sunt capabile
să creeze o undă longitudinală. În timp ce
furcile diapazonului vibrează spre exterior şi
interior moleculele de aer vecine sunt
împinse.
Mişcarea spre exterior
împinge moleculele de aer
orizontal spre dreapta în timp
ce mişcarea spre interior
creează o zonă de presiune
joasă care permite
moleculelor de aer să se
deplaseze înapoi spre stânga.
Datorită mişcării
longitudinale ale moleculelor
de aer vor fi regiuni ale
mediului unde moleculele vor
fi comprimate, iar în regiunile
vecine ele vor fi dilatate.
Procesul se repetă
astfel încât se transmit prin
mediul aer succesiuni de
comprimări şi dilatări ale
acestuia. Astfel se formează
unda sonoră.
 Fișă de lucru

Exerciţiul 1
O undă sonoră este diferita faţă de o undă de lumină deoarece o undă
sonoră :
a)Este produsă de un obiect oscilant şi unda de lumină nu-i;
b) nu poate să se propage prin vid;
c) nu se difractă cum face lumina;
d) poate exista cu o multitudine de frecvenţe pe când lumina are o singura
frecvenţă.
Exerciţiul 2
O undă sonoră este o undă de presiune; regiuni de înaltă şi joasă
presiune se stabilesc ca rezultat al vibraţiei sursei sonore. Aceste
comprimări şi dilatări rezultă deoarece sunetul
a) este mult mai dens ca aerul şi din acest motiv are o inerţie mai mare;
b) undele au o viteză ce depinde numai de proprietăţile mediului în care se
propagă;
c) este ca orice undă; poate să ocolească obstacolele;
d) vibrează longitudinal; mişcarea longitudinală a aerului produce fluctuaţii
de presiune.
 PERCEPȚIA SUNETELOR

 Pentru a fi percepute de ureche, sunetele trebuie să îndeplinească

condițiile:
1. Să fie produs de o sursă sonoră (corzi vibrante, coloane de aer vibrante,
membrane vibrante,etc)
2. Să existe un mediu elastic de propagare ( sunetele nu se propagă în vid)
3. Să corespundă domeniului de frecvență corespunzator sunetelor auzite de
om( 20 Hz-20 kHz)
4. Intensitatea să fie suficientă pentru a produce o senzație auditivă (peste
pragul de audibilitate 10-12 W/m2)
5. Durata sunetului să depășească un interval de timp minim (0,05 s) pentru
a fi sesizat de organul auditiv
Benzile de trecere ale urechii omului și
ale unor specii de animale
 Urechea umana
Ureche internă Urechea medie

https://www.youtube.com/watch?v=k01jsWAIkWA
 Caracteristicile sunetului
a)Intensitatea sunetului

Intensitatea sunetului este definită ca puterea sunetului pe unitate de arie şi

se măsoară în W/m2. Majoritatea măsurătorilor de intensitate a sunetului se
fac în raport cu o intensitate I0 numită pragul de audibilitate, egală cu I 0 = 10-12
W/m2 = 10-16 W/cm2
Unitatea de măsură cel mai des utilizată pentru măsurarea intensităţii
sunetului este decibelul (dB) definit ca :
 I 
L dB   10 log10   (2.4)
 I0 
L=nivel de intensitate sonora
Domeniul de intensităţi sonore percepută de urechea omului variază de la
pragul minim de audibilitate I0 = 10-12 W/m2 până la pragul de durere egal cu
1013I0.
b) Înălțimea sunetului c)Timbrul

Înălţimea sunetelor se referă la

Timbrul se referă la una dintre
frecvenţa de vibraţie a
calităţile de bază ale sunetului
coloanei de aer, coardelor sau
muzical, anume complexul de
membranelor ce produc
însuşiri care permit diferenţierea
sunetul. Această caracteristică
unor surse sonore mai mult sau
a sunetelor este relativă, în
mai puţin asemănătoare, precum
funcţie de înălţimea unui ton
vocile omenesti sau instrumente
de reper, odată cu creşterea
muzicale.
frecvenţei crescând şi
înălţimea.
 Fișă de lucru
Exerciţiul 3
Care este intensitatea reală a sunetului de 80 dB ?
a) 10-6 W/m2;
b) 10-4 W/m2;
c) 10-2 W/m2;

Exercitiul 4
Calculați în decibeli pragul de durere pentru urechea umană.
 Ultrasunete
♪Sunt sunete a căror frecvenţă este mai mare de 20 000 Hz.

♪ultrasunetele pot fi emise şi se propagă ca şi razele de lumină sub

formă de fascicule, spre deosebire de sunetele obişnuite care se
împrăştie în toate directiile.

♪ Ultrasunetele suferă reflexia şi refracţia la suprafaţa de separare a

două medii diferite la fel ca undele luminoase.

♪ pot transporta cantități mari de energie

♪ sunt foarte putin absorbite de lichide si solide

♪Produc in lichide fenomenul de cavitație

♪Produc fenomenul de difracție

 Surse naturale de ultrasunete
Liliecii emit unde ultrasonice
pentru localizarea obiectelor.
Undele ultrasonore emise de
liliac se întorc, dându-i informatii
despre distanța şi mărimea
corpurilor. Această tehnică se
numeşte ecolocaţie.
delfinii folosesc două tipuri de sunete: vocalizele
şi aşa-numitele “ecouri”. Sunetele sunt scoase
prin gaura din cap, vocalizele făcând posibilă
comunicarea între delfini. “Ecoul”, care este
asemănător cu funcţionarea unui aparat fixat pe
submarine (numit sonar) este trimiterea unor
unde, care ajung la obiectul sau animalul din faţă,
întorcandu-se ca un ecou. Astfel, când simte
undele, delfinul ştie deja mărimea, forma şi viteza
cu care se deplasează respectivul “obstacol”.
Undele ecoului sunt simţite de urechile foarte mici
- aproape invizibile - de forma unor găurele
(diametrul urechii este de mărimea unei gămălii
de ac!), aflate în spatele ochilor.
 Aplicațiile ultrasunetelor în industrie
 Ultrasunetele sunt utilizabile în toate etapele unui proces tehnologic, de la
condiționarea materiei prime până la controlul procesului.
 Exemple de operații tehnologice efectuate sub acțiunea ultrasunetelor:
- dispersarea, procesul fizic de răspândire a particulelor unei substanțe printre cele ale
altei substanțe;
- curățirea, bazată pe fenomenul de cavitație. Curățirea cu ultrasunete este mult utilizată
datorită calității operației efectuate, a timpului scurt de lucru, a diversității materialelor ce
pot fi supuse acestei operații;
- sedimentarea, bazată pe aglomerarea particulelor fine, solide sau lichide, în zona
nodurilor unui câmp staționar produs de propagarea ultrasunetelor;
- filtrarea, operația de separare a unei substanțe solide dintr-un lichid;
- emulsionarea, bazată pe dispersarea particulelor unui lichid în altul în care este miscibil,
sau a unei substanțe solide într-un lichid în care nu se dizolvă;
- extracția, operația de separare a uneia sau a mai multor substanțe dintr-un amestec;
- stimularea unor reacții chimice (ex. cele de polimerizare);
- uscarea, procesul de eliminare a apei dintr-un material;
- cristalizarea, bazată pe diferența de solubilitate a componentelor unui amestec;
- sterilizarea, bazată pe acțiunea distructivă a ultrasunetelor asupra microorganismelor
(ex. in industria alimentară).
- Defectoscopia sonoră(depistarea defectelor din interiorul pieselor metalice)
 Ecolocația-tehnica militară
Sonda cu ecouri
Ecourile, de obicei cele ale undelor
ultrasonore, sunt utilizate la localizarea
corpurilor şi la determinarea poziţiei lor
exacte (prin măsurarea duratei de
reîntoarcere la sursă a ecoului).
Această tehnică are numeroase
denumiri, cu toate că diferenţele dintre ele
sunt nesimnificative. Un exemplu este
scanarea ultrasonoră. Altele ar fi sonda cu
ecouri şi sonarul, ambele având utilizări
marine.
Sonda cu ecouri se referă la utilizarea
ecoului pentru măsurarea adâncimii apei de
sub vas, iar sonarul foloseşte ecourile pentru
detectarea corpurilor aflate sub apă.
Sonarul
Aplicațiile ultrasunetelor în medicină

• Fizioterapie prin tratamente cu ultrasunete

• Estetica medicală (ultrasunetele cu frecvența de 1MHz
permit tratarea unor degradări ale pielii prin stimularea
circulației și a metabolismelor celulare , creșterea secreției
de colagen și elastină a pielii
• În oftalmologie, realizarea operației de cataractă
• Realizarea ecografiei medicale (frecvențele utilizate depind
de organele diagnosticate-pentru inimă și abdomen se
folosesc frecvențe între 2 și 3 MHz, pentru organe mici și
pediatrie 6 MHz iar pentru oftalmologie între 8 si 15 MHz
Infrasunete
♪ Infrasunetele sunt sunetele cu frecvena
cuprinsa între 0,001Hz si 20Hz si nu pot fi
auzite de urechea umana. Stiinta care se
ocupa cu studiul infrasunetelor se numeste
infrasonica. Infrasunetele sunt caracterizate
de capacitatea acestora de a acoperi
distante mari si de a ocoli obstacole fara
multa disipatie. Acestea sunt utilizate în
special în seismologie la studiul
cutremurelor.
♪ Prima observare a infrasunetelor produse
în mod natural a fost dupa eruptia vulcanului
Krakatoa în 1883 când valuri acustice
consecutive au înconjurat Pamântul de
aproape 7 ori.
♪ Infrasunetele au fost utilizate de armata
SUA în Primul Razboi Mondial pentru a
localiza artileria; frecventa tunurilor era
diferita de frecventa exploziilor.
 Reactia animalelor la infrasunete
♪Este cunoscut faptul ca animalele pot
percepe infrasuntele care circula prin
pamânt si pot servi ca un semnal de
avertizare. Un exemplu recent este
tsunamiul din 2004 din Asia. Animalele au
fost observate fugind cu mult înainte ca
tsunamiul sa ajunga pe coasta Asiei,
Elefantii sunt cunoscuti pentru
capacitatea lor de a auzi infrasunetele de
la 3-4Km distanta.
Nu numai că elefanţii aud şi, după cum
cred mulţi cercetători, ci le şi emit. Pe
lângă obişnuitele sunete de trompetă
perceptibile de către urechea umană, ei
au şi un al doilea limbaj, secret, folosit
pentru comunicarea la mare distanţă.
Experimentul cu infrasunete de 17 Hz

Pe 31 mai 2003, o echipă de cercetători din Marea Britanie a organizat un

experiment la scară largă, expunând 700 de persoane la muzică însoţită de unde
sonore de 17Hz generate de un subwoofer montat la 2 treimi de capătul unei ţevi
lungă de 7 metri. Concertul era susţinut de 2 formaţii, fiecare cântând câte 4
melodii dintre care 2 conţineau sunete cu frecvenţa de 17Hz. Participanţii nu au
fost informaţi care piese conţin frecvenţe de 17Hz pentru ca spectatorii să nu se
concentreze pe o anumită piesă. Prezenţa infrasunetelor a determinat ca 22% din
spectatori să experimenteze sentimente de anxietate, frică, depresie, supărare,
fiori pe şira spinării şi presiune pe cutia toracică. Cercetătorii au concluzionat că
deşi oamenii nu percep în mod conştient infrasunetele, ele pot influenţa oamenii
să aibă sentimente negative şi senzaţii ciudate.
 Surse de infrasunete

Fenomenele naturale sunt generatori prodigioşi de infrasunte.

I. Tunetul
II. Cutremurele
III. Inundaţiile
a) Valurile
b) Mareele
c) Cascadele, gheaţa şi gheţarii
IV. Focul
a) Aurora boreală
b) Exploziile solare şi vântul solar
V. Vântul
VI. Motoarele
 Aplicatii ale infrasunetelor
a)În psihologie
Infrasunetele produc senzaţii psihologice variate care debutează ca uşoară “iritaţie”. La
anumite înălţimi, infrasunetele produc o presiune fizică. La o intensitate specifică joasă,
frică şi dezorientare.
b)În construcţii - demolări
La o înălţime foarte specifică a infrasunetelor, acestea fac să explodeze diferite lucruri.
c)În lupta pentru supravieţuire
La alte înălţimi ale infrasunetelor, ele produc incapacitate şi ucid. Organismele se rup în
bucăţi. Creaturile marine îşi folosesc acest potenţial pentru a-şi ucide prada.
d)În muzică
Tonurile bass emfatice ale catedralelor par a putea să explodeze chiar coloanele care susţin
vechile bolte.
e)În industria militară
 Fișă de lucru

5.De ce auzim o muscă sau un țânțar în timp ce zboară, dar nu putem auzi
un fluture care zboară?

6.De ce o coardă de chitară întinsă mai tare poate produce un sunet mai
ascuțit decât aceeași coardă întinsă slab?

7. De ce zăpada scârțaie sub pașii noștri numai în zilele foarte geroase?

8.De ce în pădure este greu de definit direcția din care vine sunetul?

9.De ce sonarul folosește ultrasunete și nu sunete normale?

 A
Rezolvați rebusul
1 1.Sursă sonoră
2.Emite ultrasunete intre 40-80
2 KHz
3.Au aplicații în chimie,
3
metalurgie, medicină
4 4.Tehnica determinării
defecțiunilor cu ultrasunete
5. Au aplicații în seismologie
6.............ultrasonic distruge
6 celulele canceroase
7 7 Utilizat în medicină la
diagnosticarea pe bază de
8 ultrasunete
B 8 Localizează epavele pe fundul
mărilor