U.P.

B -Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

MASTER STIINTELE VIETII SI ECOLOGIE SCIVEC
Anul I

Aciunea sunetelor, ultrasunetelor i

infrasunetelor asupra organismelor vii

Masterand:
Bulgaru Georgiana Irena

Sunetele sunt culorile care picteaz aerul.

(Ennio Morricone)

Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate
functiile sale. El ne ofera momente de distractie cand a ascultam muzica sau cantecul
pasarilor,ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediul vorbirii
etc.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrge atentia atunci cand
suna telefonul sau bate cineva etc., deci are un important rol in viata noastra si anume
acela de a face legatura dintre noi si mediul inconjurator.
Cele mai importante semnale care strbat aceast lume sunt imperceptibile. Ele nu
numai c depesc auzul nostru, dar ne nvluie fiina n murmurul lor imperceptibil .
ACIUNEA SUNETELOR
Urechea umana percepe sunetele cu frecventa situata intre 16-20000 vibratii/s sau
hertzi,in timp ce gama acoperita de un pian de la tonul cel mai grav pana la tonul cel mai
ridicat este de la 27,5Hz-4186Hz.Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in
substante(gaze lichide si solide) dar nu se propaga in vid.El se propaga cu 331m/s in aer.
Caracteristicile sunetelor sunt:
a)inaltimea(exprimata in frecventa vibratiei);
b)intensitatea(exprimata in energia vibratiei);
Inaltimea sunetului este proprietatea sa de a fi mai profund sau mai acut. Experimental
s-a demonstrat ca inaltimea sunetului depinde de frecventa oscilatiilor sonore.Inaltimea
sunetelui se exprima numeric prin frecventa undei sonore.
Intensitatea sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata. Intensitatea
se masoara in watti(W)/m patrat.Puterea sunetului=intensitate*arie.
Nivelul intensitati sunetului(dB)=10*log(IS/IS referinta).
Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei,de
distanta si posibilitatile de transmitere sau multiplicare.Ea se masoara in decibeli sau
foni.Decibelul(d.B.)este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata
pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 d.B. pentru un sunet de 1000Hz.
Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra
analizatorului auditiv.Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata
acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.S-a
observat ca daca zgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar
apoi asupra celei stangi,persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens
decat cel pe care il auzea anterior cu urechea dreapta.In acest caz se poate spune ca
urechea dreapta s-a adaptat la zgomot.
Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in
numar de perioade pe secunde sau Hz.In banda de frecvente 1000-5000Hz in care
urechea are sensibilitatea cea mai ridicata,inaltimea este direct proportionala cu
frecventa.Sunetele joase cuprind gama de frecvente cuprinse intre 30-400Hz;cele mijlocii
400-1000Hz iar cele inalte peste 100Hz.
ACIUNEA ULTRASUNETELOR
Ultrasunetele sunt vibratii sonore situate intre 20000-1000000Hz.Unele fiinte cum
ar fi liliacul percepe si ultrasunetele.Ele se propaga ca si sunetele sub forma de unde

elastice,mai greu prin aer decat prin lichide sau solide,avand o lungime de unda mai mica
decat sunetele.
Ultrasunetele pot fi produse prin mijloace mecanice(generatorul Hartman),mijloace
electromagnetice,sau mijloace termice.Efectele ultrasunetele diferitelor stari de agregare
a materiei si asupra organismelor vii sunt variate:unele fiind utile altele fiind daunatoare.
Este funcie de: parametrii cmpului ultrasonic care acioneaz, de nivelul de organizare a
materiei, de condiiile de mediu, de condiiile stabilite de cei care realizeaz iradierea cu
ultrasunete ( timpul de iradiere, etc.) .
Dintre parametrii cmpului ultrasonic cei mai importani sunt: intensitatea i frecvena
acestui cmp].
Proprietile fizice, chimice i biologice ale sistemului biologic depind de unele
constante ale mediului care influeneaz proprietile cmpului ultrasonic: impedana
acustic, viteza de propagare, compresibilitatea, absorbia i depind de unii parametrii
fizici i chimici ai sistemului: concentraia, volumul probei, densitatea, temperatura,
viscozitatea, dimensiunile celulelor, structura sau rezistena membranei celulare.
Condiiile stabilite pentru iradierea cu ultrasunete sunt: timpul de ultrasonore, distana
dintre traductor i proba, presiunea ambiant de lucru, tipurile de unde ultrasonore:
continue sau n pulsuri, etc.
In natura ultrasunetele pot fii evideniate urmarind zborul liliecilor care ocolesc cu
sigurana obstacolele intalnite in cale.Cel mai dezvoltat simt al liliecilor este auzul, cu
care se orienteaza uimitor de bine. Un studiu anatomic al laringelui liliacului arata ca
poseda muschi puternici, care permit tensionarea corzilor vocale. Liliacul inghite un flux
de aer si faringele sau il expulzeaza cu o forta exploziva. Presiunea aerului aruncat este
egala cu dublul presiunii masurata intr-un cazan cu abur. Impulsul ultrasonic emis de
liliac, dupa ce a intalnit un obstacol in calea lui, se reflecta, si ecoul produs este
receptionat prin intermediul aparatului sau auditiv.
Delfinii si anumite specii de balene emit suntete cu o frecventa mai mare, de la
nivelele scazute folosite in vorbirea umana (ca. 250 hertzi) la ultrasunte (ca. 220.000)
care sunt cu mult peste limita auzului uman. Emiteri scurte si puternice de sunete au cel
mai bun rezultat. Sunetele sunt pulsate, lasand cate o mica pauza intre ele, moment in
care animalele asculta eventualele ecouri. Atunci cand pradatorii se apropie de prada,
sunetele emise cresc de la 1 la 5 impulsuri pe secunda maxim 500 la balena ucigasa.
Pentru a nu surzi in timp ce sunetul este produs, pradatorul foloseste muschi pentru a
imobiliza oasele mici ce transmit sunetul in interiorul urechii.
Sunetele cu ecou ale balenelor cu dinti, produse in canalele nazale, sunt directionate
printr-un corp (melon) din parte frontala a capului. Ecourile sunt receptionate prin falca
de jos si trec prin sinusurile urechii interioare. In momentul in care se apropie de prada,
balenele ucigase pot emite sunete suficient de puternice pentru a ameti prada. Studiile
efectuate demonstreaza ca balenele pot face diferenta intre anumite tipuri de peste
utilizand aceasta abilitate.
Intensitile mici (0,5 - 1,5 W/cm2 ) produc n cea mai mare parte aciuni
biopozitive.
La nivel celular se realizeaz : cretere a permeabilitii membranelor celulare, activare
molecular prin creterea treptei energetice a electronilor exteriori atomici. Prin variaia
alterativ a presiunii, se declaneaz un efect intracelular de amestec caracterizat de
apariia unor cureni protoplasmatici n interiorul celulei.

Tot la doze mici de intensitate se accelereaz procesele fiziologice normale: crete

activitatea de respiraie celular, sunt activai fermenii glicolitici, sunt activate procesele
oxidative, se produc efecte reductoare.
La intensiti mari (3 - 10 W/cm2 ), n celule i esuturi apar reacii funcionale, care
determin efecte ireversibile pariale sau totale.
Aceste modificri pot s ajung pn la necroze locale i rupturi capilare.
Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli
contagioase cum sunt bacilul tuberculozei, virusul gripei, insa ultrasunetele au si multe
efecte nocive asupra omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a sursei.
Terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza chiar
globulele albe. In cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic
intensitatea lor este mult mai redusa, dar totusi reclama prudenta.
APLICAII ALE ULTRASUNETELOR N MEDICIN
Ecografia este utilizata in aproape toate domeniile medicale
(maladii cardiovasculare,pulmonare, renale, hepato-biliare, pancreatice, splenice,
vezicale, prostatice.
Prin ecografie se poate investiga:
-ficatul (dimensiune si forma, parenchim, vasele intrahepatice, leziuni focale ca chiste,
abcese, tumori, traumatisme, parazitoze, colectii lichidiene perihepatice),
- vezica si caile biliare (dimensiune, perete, continut, calculi, dilatarea canalelor
biliare),
-pancreasul (atingeri difuze, leziuni focale ca chiste, abcese, tumori, calcificari),
-splina (dimensiuni, leziuni focale difuze, traumatisme),
-rinichi (dimensiune, forma, atingeri parenchimatoase, leziuni focale, uropatia
obstructiva, colectii lichidiene perirenale), uretere si vezica (obstructii, paraziti, tumori,
infectii, diverticuli, calculi),
-cavitatea peritoneala si caile digestive (colectii lichidiene, intraperitoneale,
obstructii, invaginatii, stenoza pilorica), spatiul retroperitoneal (dimensiune, anevrismul
aortei, tromboza venei cave inferioare),
-torace (diafragm, colectii lichidiene, sub- si supradiafragmatice, pleurite, adenopatii
mediastinale etc),
-pelvisul,
-evolutia sarcinei, sanul,
-tiroida, prostata,
-aparatul cardiovascular.
Ecografia cardio-vasculara
Transductorul emitator de ultrasunete se aplica pe torace la nivelul zonelor in care
cordul sau vasele mari vin in contact nemijlocit cu peretele, fara interpunerea unor
formatiuni osoase (parasternal stang, apical, subcostal, suprasternal). Metoda se poate
efectua uniplan, biplan sau bidimensional si tridimensional.
Ecocardiografia Doppler (fascicul pulsatil sau continuu) furnizeaza informatii
asupra fluxului intracardiac. Metoda Doppler confirma sau exclude diagnosticul de
stenoza. Doppler-ul codificat color codifica fluxul sanguin prin culori. Ecocardiografia

transesofagiana asigura o foarte buna evaluare a modificarilor patologice.

Ultrasonografia in oftalmologie:
Nici un alt organ nu este asa de usor accesibil examinarii cu ajutorul fascicului
ultrasonic ca ochiul,pentru ca investigatia nu este deranjata de tesuturi vecine,care ar da
ecouri improprii globului ocular. In scop diagnostic,ultrasunetele se utilizeaza, la
diagnosticarea tumorilor,dezlipirilor de retina,la stabilirea hemoragiilor,la localizarea
corpurilor straine.
Ultrasunete in neurologie:
Un alt domeniu in care ultrasonografia a devenit o metoda foarte utila este explorarea
sistemului nervos central. Investigatia ecoencefalografica se bazeaza pe proprietatea
fasciculului ultrasonor de a traversa masa cranio-encefalica si de a fi reflectata. Medicul
specialist in timpul diagnosticarii bolii cerceteaza pozitia ecourilor normale si existenta
ecourilor suplimentare.
Ultrasonoterapia in tratarea celulitei:
Stimulii sonori nu numai ca asigura penetrarea in profunzime a produselor active de
slabire, dar s-a dovedit faptul ca efectul lor cel mai important consta in faptul ca au un
extraordinar rezultat asupra nodulilor celulitici si a celulelor adipoase, si asta datorita
functiei mecanico-termice a ultrasunetelor care le dizolva si le face astfel mult mai usor
de eliminat din organism.
S-a desoperit ca muschii si oasele absorb mult mai multa energie ultrasono decat alte
tesuturi heterogene, pentru ca reflecta mult mai bine undele sonore longitudinale,
transformandu-le in unde transversale care creeaza efect de masaj cald.
Ultrasunetele creeaza MICRO-VIBRATII invizibile, localizate profund in interiorul
celulelor, spargand depozitele de grasime calcifiate, asa cum tonalitatea ridicata a unei
cantarete de opera poate sparge un pahar.
De asemenea, este stimulata eliberarea toxinelor din celule si transferarea lor in
sistemul limfatic.
Experimente recente au dovedit ca ultrasunetele au efecte benefice si asupra fracturilor
oasoase, micsorand timpul de vindecare.
Nu se cunosc pana acum efecte secundare ale ecografiei:
In limitele frecventei folosite pentru ecografia obstetricala nu exista nici un
pericol al examinarii cu ultrasunete.
Se stie insa ca exista efecte biologice ale ultrasunetelor: experimental, dupa expunerea de
lunga durata, chiar si la frecvente obisnuite de lucru, pot aparea arderea sau incalzirea
tesuturilor, producerea de radicali liberi, chiar hemoragii sau modificari genetice.
Se stie si ca nu este recomandat sa se foloseasca ecografia Doppler cu emisie continua
in ecografia obstetricala, iar metoda nu are o vechime chiar atat de mare incat sa se poata
afirma categoric ca este absolut inofensiva. Pentru asta ar fi nevoie de studii
epidemiologice, biologice, toxicologice pe termen lung si pe un numar foarte mare de
cazuri.
Totusi, ultrasunetele nefiind nelipsite de efecte biologice se recomanda ca tehnica sa
se utilizeze prudent, mai ales in primul trimestru de sarcina deoarece nu exista date
suficiente privind eventualele efecte datorate expunerii repetate si cumulative la doze
mici si repetate.

Asa cum nu pecepe vibratiile de frecvente foarte joase(infrasunetele), urechea umana

nu le percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele).
ACIUNEA INFRASUNETELOR
Infrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte joase,situate sub 16Hz,deci
urechea umana nu le aude.Fiintele marine,cum ar fi pestii,meduzele aud infrasunetele si
simt aparitia furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de 16Hz.Oamenii nu
sesizeaza in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizicopshice confirma ca si organismele umane sunt totusi influentate.O recenta ipoteza lansata
de savanti incearca sa dea o explicatie absolut stiintifica unor "misterioase" accidente si
catastrofe.
Dei nu provoac senzaii auditive, infrasunetele reprezint totui propagarea unor
perturbaii care sunt resimite ca trepidaii ale corpului. S-a constatat ca infrasunetele de
intensitati mari,la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemul nervos,sistemul
circulator,provocand chiar moartea. Infrasunetele cu nivele acustice ridicate (140 dB sau
mai mult, pentru dou minute) provoac oamenilor stri de anxietate, grea, le perturb
echilibrul i orientarea.
Infrasunetele sunt folosite n seismologie la detectarea cutremurelor iar animalele
pot simi infrasuntele create de dezastrele naturale fiind astfel un mijloc de a avertiza
asupra apropierii unui dezastru natural. Cu toate c animalele comunic prin infrasunete,
infrasunetele genereaz asupra oamenilor sentimente negative i senzaii paranormale
fiind responsabile pentru multe din apariiile fantomelor. Este cunoscut faptul c
animalele pot percepe infrasuntele care circul prin pmnt i pot servi ca un semnal de
avertizare. Un exemplu recent este tsunamiul din 2004 din Asia. Animalele au fost
observate fugind cu mult nainte ca tsunamiul s ajung pe coasta Asiei, ns nu se tie
dac acesta este motivul exact deoarece anumii cercettori au sugerat c poate fi
influena undelor electromagnetice i nu a celor infrasonice care le-au determinat pe
animale s fug. Elefanii sunt cunoscui pentru capacitatea lor de a auzi infrasunetele de
la 3-4Km distan

Bibliografie

1. Carsium,M.A.;Postelnicu M.-Indreptar de cultura generala,ed.PortoFranco,1993.

2Mohan Ghe.; .Enciclopedia de biologie,ed ALL,Bucuresti,2007
3.Dorobont,A.;Costin,A. -Poluarea sonora si civilizatia
contemporana,ed.Tehnica,Bucuresti,1982.
4.Ursoniu,C;Dumitrescu C.-Poluarea sonora si consecintele ei,ed.Faclia,1976.
www.wikipedia.ro