ACTIVITATEA NERVOASĂ REFLEXĂ

1. Definiţie
Activitatea reflexă reprezintă răspunsul specific, involuntar, la un stimul senzitivo-
senzorial.

2. Structura arcului reflex

Ansamblul neuronal implicat în realizarea unui act reflex poartă denumirea de arc reflex.
Arcul reflex elementar cuprinde următoarele 5 componente:
 receptorul specific, diferenţiat sau simpla terminaţie nervoasă liberă;
 unul sau mai mulţi neuroni senzitivi ai căii aferente;
 centrul nervos intra- sau extranevraxial;
 calea eferentă somatică sau vegetativă;
 organul efector muscular sau secretor.

3. Clasificarea reflexelor
După tipul receptorilor implicaţi în declanşarea reacţiei, reflexele elementare sunt
somatice (monosinaptice şi polisinaptice) şi vegetative.

TESTAREA REFLEXELOR OSTEO-TENDINOASE

 Reflexul stilo-radial (C5-C6).

Mâna examinatorului susţine mâna subiectului aflată în uşoară pronaţie. Membrul
superior examinat este în uşoară flexie a antebraţului pe braţ. Percuţia tendonului
muşchiul lung supinator (muşchiul palmarul lung) la nivelul inserţiei sale pe apofiza
stiloidă determină mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ şi uneori o uşoară flexie a
degetelor.

 Reflexul bicipital (C5-C6).

Mâna examinatorului menţine membrul superior al subiectului flectat în unghi drept.
Percuţia tendonului inferior al bicepsului la nivelul plicii cotului determină o mişcare de
flexie a antebraţului pe braţ.

 Reflexul tricipital (C7-C8)

Mâna examinatorului menţine membrul superior al subiectului flectat în unghi drept.
Percuţia tendonului tricepsului la nivelul inserţiei sale pe olecraniu determină o mişcare
de extensie a antebraţului pe braţ.

 Reflexul rotulian (L2-L4)

Subiectul poate sta în poziţie şezândă, picior peste picior, cu membrele inferioare
atârnând pe marginea patului, sau culcat, examinatorul susţinând cu mâna regiunea
poplitee a subiectului, astfel încât membrul inferior să fie în semiflexie şi ridicat de pe
suprafaţa patului. Percuţia tendonului muşchiului cvadriceps la nivelul inserţiei sale pe
rotulă determină extensia a gambei pe coapsă.

1
OBSERVAŢIE: În mod obişnuit reflexul nu poate fi controlat voluntar, dar se recomandă
în unele cazuri utilizarea de către examinator a unor manevre suplimentare de distragere a
atenţiei subiectului, cum ar fi manevra Jendrassik când se cere subiectului să-şi apuce
mâinile şi să tragă puternic în sens divergent.

 Reflexul achilian (S1-S2)

Subiectul prezintă membrul inferior flectat în unghi drept şi sprijină genunchiul pe
marginea scaunului sau a patului. Dacă subiectul este culcat, mâna examinatorului susţine
piciorul subiectului în flexie dorsală şi membrul inferior în semiflexie. Percuţia
tendonului achilian determină flexia plantară a piciorului prin contracţia muşchiului
triceps sural.

 Reflexul maseterin (centru pontin)

Subiectul are cavitatea bucală întredeschisă, iar examinatorul prinde bărbia subiectului
între police şi indexul mâinii stângi. Percuţia bărbiei cu policele examinatorului
determină o mişcare de ridicare a mandibulei prin contracţia muşchiului maseter.

Valoarea clinică a determinării ROT

Înregistrarea grafică a reflexului achilian poartă denumirea de reflexogramă achiliană,

fiind utilizată pentru diagnosticul disfuncţiilor tiroidiene = reflex exagerat în hiperfunţia
tiroidiană şi diminuat în hipofuncţia tiroidiană.
Se pot obţine ROT normale, diminuate până la abolire sau exagerate, unilateral sau
bilateral. Semnificaţia acestor modificări este următoarea:
- diminuarea ROT - are semnificaţie clinică sigură decât atunci când este unilaterală;
- abolirea ROT - are întotdeauna semnificaţie patologică şi poate reprezenta, ca şi în
cazul diminuării, o lezare a arcului reflex a componentei senzitive sau motorii;
- exagerarea ROT - este definită prin mai multe aspecte: răspuns amplu la percuţie
minimă; lărgirea zonei reflexogene; bruscheţea anormală a răspunsului; antrenarea şi
altor zone musculare; polikinezia - răspunsuri multiple la percuţie unică, fiind
caracteristică leziunilor de fascicul piramidal.

TESTAREA REFLEXELOR CUTANATE

Reflexele cutanate sunt reflexe exteroceptive polisinaptice, care nu pot fi încadrate într-
un ansamblu, fiecare având semnificaţie particulară.

 Reflexele cutanate abdominale

 (T7-T8 reflexul abdominal superior,
 T9-T10 reflexul abdominal mijlociu,
 T11-T12 pentru reflexul abdominal inferior)
Subiectul este în decubit dorsal. Examinatorul trece rapid cu un ac care are vârful bont
peste tegumentele abdomenului,obţinându-se o contracţie a muşchilor abdominali
subadiacenţi.
Valoare clinică :
– abolirea reflexului la indivizii tineri indică a leziune de căi piramidale.

2
 Reflexul cutanat plantar (L5-S1)
Subiectul este în decubit dorsal. Examinatorul trece cu vârful acului bont peste marginea
externă a plantei, dinspre călcâi spre degete. Normal se obţine flexia degetelor - semn
Babinski negativ. Patologic se obţine extensia halucelui - semn Babinski pozitiv.
OBSERVAŢIE: La copiii mici (< 2 ani) semnul Babinski pozitiv este o manifestare
normală, ca rezultat a mielinizării incomplete a căii piramidale.
Valoare clinică :
- semn Babinski pozitiv semnifică leziunea căii piramidale.

REFLEXE VEGETATIVE PONTO-PEDUNCULARE

Formaţiunile de substanţă cenuşie de la nivelul pedunculilor cerebrali au rol în funcţia
reflexă elementară asigură reflexele de motilitate intrinsecă şi extrinsecă a globilor
oculari, cum ar fi acomodarea privirii la lumină şi la distanţă, convergenţa şi mişcările de
verticalitate ale globilor oculari. Normal pupila este aşezată central, perfect rotundă, cu
dimensiuni de 3-4 mm. Cele două pupile sunt egale ca mărime şi reacţionează sincron la
variaţii de luminozitate sau în funcţie de orientarea privirii. Creşterea diametrelor > 5 mm
se numeşte midriază, iar scăderea < 2 mm se numeşte mioză.

 Reflexul corneean de clipire (oculo-palprebral)

Atingerea uşoară a corneei cu un tampon de vată produce reflex contracţia muşchiului
orbicular al pleoapelor. Arcul reflex cuprinde nervul trigemen - ramura oftalmică pentru
calea senzitivă, centrul pontin al clipitului şi nervul facial pentru calea motorie.
Valoare clinică:
- abolirea bilaterală - semnifică caracterul profund al comelor sau al anesteziei
generale supradozate. Excepţie de la această situaţie este intoxicaţia cu barbiturice,
situaţie în care reflexul corneean de clipire dispare precoce;
- abolirea unilaterală de partea lezată - semnifică lezarea căii aferente trigeminale.

 Reflexul pupilar fotomotor (irido-constrictor)

Se acoperă ochiul pacientului timp de câteva minute. La descoperirea ochiului se observă
micşorarea diametrului pupilar. Se poate utiliza pentru investigarea reflexului fotomotor
şi o sursă luminoasă cum este o mică lanternă. Arcul reflex are ca punct de plecare retina,
cuprinde calea optică până la nucleul pretectal, unde face sinapsă cu nucleul mezencefalic
Edinger Westphal. De aici pe calea nervului oculo-motor informaţia ajunge la muşchii
circulari ai irisului.