POLIARTRITA REUMATOIDA/ POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA

Poliartrita reumatoida sau cronica evolutiva este un tip particular de artrita grava.
In acest caz particular, mainile sunt in general atinse prima data. Ce ne spun
mainile atunci cand sunt bolnave? Durerile mainilor ne vorbesc, dupa cum
explicam in capitolul despre maini, de raportul nostru cu actiunea manifestata
asupra lumii exterioare.
Sa ne amintim insa caracterul inflamator si distructiv al artritei, al
maladiilor auto-imune. Acestea sunt maladii de aparare in care organismul nu-si
mai recunoasta propriile sale celule si incepe sa le combata si sa le distruga ca
pe agenti straini periculosi. Aceasta maladie este degenerative in sensul ca nu
mai respecta legile naturale ale recunoasterii organice.
Poliartrita vorbeste de incapacitatea noastra de a ne recunoaste, de a ne
vedea sau a ne accepta asa cum suntem. Aceasta dificultate a recunoasterii a
ceea ce suntem, este adesea agravata de cautarea responsabilitatilor exterioare.
Suntem in lupta cu lumea care nu ne intelege, nu ne recunoaste, nu ne iubeste,
cand de fapt este vorba de propriile noastre probleme. Ne judecam viata intr-o
maniera maniseista (religie in care principiul binelui se opune principiului raului)
si totul e bine sau rau si situatiile le traim in termeni de nedreptate sau de
dreptate. Aceasta permanenta strategie conflictuala si de defensiva compulsiva,
care nu este pusa in practica pentru a face rau, ne autodistruge crezand ca
distruge lumea pentru a ne apara.
Eu cred ca putem exemplifica toate acestea cu cazul lui Dominique. Aceasta
femeie de 40 de ani era atinsa de poliartrita reumatoida. Generoasa si pasionala,
aceasta femeie avea un raport cu lumea care era un raport de putere inconstient
foarte dezvoltat. In lupta permanenta cu viata si oamenii, ea se comporta
automat fara sa tina seama de tot ceea ce exista in jurul ei. Generozitatea sa
naturala usura aceasta trasatura si facea ca cei care o inconjurau sa se
acomodeze, fiecare in felul lui, cu aceasta atitudine caracteriala. Si-a ales un sot
care-i convenea, puternic si musculos dar fragil in actiuni si viata. S-a vazut deci
nevoita sa actioneze, sa faca, sa conduca si sa faca lucrurile in locul lui pentru ca,
gandea ea, el nu e capabil. Aceasta relatie de putere nu era totusi bine traita in
interiorul ei si a dus la declansarea acestui reumatism particular al celor doua
incheieturi ale ambelor maini pentru ca este inainte de toate evolutiv si nu stim
sa-l oprim (asupra lui nu putem avea nici o putere).
Este vorba, de asemenea, asa cum am indicat si mai sus, de o afectiune autoimuna, adica de o afectiune in care organismul se distruge el insusi pentru ca nu
mai recunoaste propriile sale celule, pe care le percepe ca celule inamiceOare
de ce organismul lui Dominique credea ca celulele incheieturilor sale si ale
mainilor sunt inamice? Folosirea lor pervertita spre putere facea/determina ca
partile corpului sa devina daunatoare in sensul ca permiteau acestei femei
comportamente la randul lor daunatoare, pentru viata sa, stabilitatea sa, fericirea
si realizarea Propriului Drum in Viata. Oare aceasta utilizare era daunatoare in

realizarea Legendei Sale Personale. De atunci Dominique a facut un pic de pace si

dragostea a gasit un loc in viata sa. Hazardul face ca ea sa traiasca o faza de
remisiune de mai mule luni (aproximativ 2 ani).
Se pare ca o anumita descarcare considerata in raport cu absolutul stapaneste
totul si o gestionare diferita a furiilor retinute sau exprimate permit scaderea
presiunii, inflamatiei si a consecintelor distructive pe care le presupune.
Primul lucru de care artrita sau poliartrita are nevoie este pacea, pacea interioara
si sa inteleaga ca ea nu dauneaza. Este foarte interesant, pentru a nu spune
esential chiar, ca remisiunea spontana care se produce uneori in aceasta
patologie grava are loc la femei in timpul sarcinii. Sarcina are o actiune
pacificatoare? Obliga oare la descarcare, renuntare? Nu e ceva care se face fara a
fi nevoie de profesor, natural?