Corpul se vindec singur, dac bolnavul nelege CAUZA BOLII

Posted by Anatol Basarab on 3.07.2013 in Sntate | 2 comments

- Doctorul german y!e "A#$ a tratat cu succes %este 31.000 de %acienti doar stand de &orba cu ei. 'u (acea nimic magic) in a(ara (a%tului ca le e*%lica logic si rational des%re stransa legatura dintre starea mentala si boala. $l sustine ca (iecare om s-a imbolna&it din cau+a unui %rogram mental distructi&) nascut in urma unui S,- emotional. $l a numit acest soc du%a numele (iului sau. Dyr! "amer Syndome sau D"S /sindromul Dir! "amer0. Dr. "amer era in anii 170 -ercetator si Se( al -lincii de ,ncologie din #unc2en unde trata cancerul (olosind) la (el ca ceilalti doctori) tratamentele clasice de tratarea cancerului) care se do&edeau a (i mai mult sau mai %utin e(iciente. 3nsa cursul &ietii doctorului "amer a&ea sa se sc2imbe radical) in luna decembrie a anului 1475) cand a %rimit teribila &este ca (iul sau D3 6 ) de doar 14 ani) a (ost im%uscat mortal. #ai mult decat atat) la cate&a luni de la e&eniment a murit sotia lui. Aceste socuri l-au ranit la un ni&el %ro(und) si) ca si cum n-ar (i (ost destul) %este cate&a luni s-a imbolna&it de -A'-$ la 7$S73-89$. A:unsese un doctor care trata %ancientii de cancer) iar in %aralel trebuia sa se trate+e %e el insusi de cancer. $ra s%eriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice) %e care ar (i trebuit sa le urme+e si el) insa nu mai a&ea incredere in ele . Desi %are descura:ator) acest conte*t urma sa-l a:ute %e Dr. "amer sa re&olutione+e lumea medicala. Din moment ce nu (usese niciodata gra& bolna&) a sus%ectat imediat ca de+&oltarea cancerului sau %oate a&ea legatura directa cu tragica %ierdere a (iului sau. #oartea lui Dir! si %ro%ria sa e*%erienta cu cancerul l-au (acut %e Dr. "amer sa in&estig2e+e istoricul %acientilor sai de cancer. A a(lat (oarte curand ca) la (el ca el) toti au trecut %rin e*%eriente e*trem de stresante) inainte ca boala sa se instale+e si sa se de+&olte. ,bser&area cone*iunii dintre minte si organism nu a (ost sur%rin+atoare. 'umeroase studii aratasera de:a ca atat cancerul) cat si alte bolii sunt (oarte des %recedate de un e&eniment traumati+ant. $*ist o 9$;A78 < dintre di(eritele +one creiereului =i anumite organe Dar Dr. "amer a dus cercetarile sale cu un %as mai de%arte. 8rmarind i%ote+a ca toate e&enimentele din organism sunt controlate de creier) a anali+at tomogra(iile %acientilor sai si le-a com%arat cu istoricul lor medical.

Dr. "amer a desco%erit ca orice boala) nu numai cancerul) este controlata de o +ona din creier ce ii cores%unde in mod s%eci(ic si este legata) in mod %articular) de un e&eniment traumati+ant %er(ect identi(icabil. #ai e*act) a sesi+at a%aritia unor &ibratii mai anormale) &i+ibile sub (orma de cercuri concentrice %e tomogra(ie) in di(erite +one ale creierului. #ai interesant era ca) oamenii cu acelasi ti% de cancer) a&eau &ibraii mai intense $>A-7 in aceleasi +one ale creierului. -u alte cu&inte) (iecare ti% de cancer a&ea o +ona cores%ondenta in creier) care nu mai (unctiona corect. -u aceasta desco%erire a %us ba+ele a ceea ce se numeste ',8A #$D3-3'A /%entru care &a (i desconsiderat de ceilalti doctori) du%a care i se &a retrage dre%tul de a mai %ro(esa /%entru ca %erturba a(acerile marilor com%anii (armaceutice) care) %entru a su%ra&ietui) trebuie sa &anda anual citostatice) &accinuri) medicamente care dau de%endenta etc.0. -and Dr. "amer a (ost arestat) in 1447) %entru acordarea de s(aturi medicale) (ara a a&ea licenta medicala) %entru trei %ersoane) %olitia a con(iscat (isele %acientilor sai si le-a anali+at. 8n %rocuror %ublic a (ost ne&oit sa recunoasca in tim%ul %rocesului) ca du%a ? ani) @.000 din @.?00 de %acienti ai dr. "amer) cu cancer in (a+a terminala) erau inca in &iata. 3n ca+ul tratementelor con&entionale) ci(ra aceasta este in&ersa. 'oua medicina %orneste de la A egula de Bier a -anceruluiC egula de Bier a -ancerului. Biecare cancer sau alta a(ectiune gra&a) are dre%t cau+ un -,'B93-7 care generea+a 8' S,- $#,73,'A9. numit D"S /Sindromul Dir! "amer D denumit ast(el in onoarea (iului sau0 care imbolna&este omul mai intai la ni&el mental) cand a%ar dereglari in creier) iar in (inal boala se ras(range asu%ra unui organ. 9a aceast regul) se adaug alte dou conclu+ii esenEiale. a. 7i%ul con(lictului care a generat S,-89 $#,73,'A9/D"S0 determin F,'A in care a%ar &ibratii anormale in creier. Fona de %e creier in care a%ar aceste inele concentrice) determina organul in care &a a%area boala. b. -u cat durea+a mai mult con(lictul) cu atat se imbolna&este mai rau organul cores%un+ator acestui ti% de con(lict. Aceste conclu+ii au re+ultat in urma e*%erimentelor %ractice %e care dr. "amer lea (acut %e oameni si %e animale. A demonstrat mai intai cum) si animalele) la (el ca oamenii) sunt %redis%use bolilor un urma unui con(lict care generea+a un soc emotional.

,riginea bolilor este Gn creier Dr. "amer a stabilit ca Horice boala este cau+ata de un soc emotional /numit D"S0 care sur%rinde indi&idul total ne%regatitC. Psi2ologic &orbind) D"S este un incident (oarte %ersonal) conditionat si determinat de e*%erientele noastre trecute) de &ulnerabilitati) de %erce%tiile %ersonale) de &alorile si credintele %ersonale. -u toate acestea) D"S nu este doar un con(lict emotional) ci si biologic) care trebuie inteles in conte*tul e&olutiei noastre %ersonale. Animalele e*%erimentea+a aceste socuri biologice in urma %ierderii bruste a cuibului sau teritoriului) a %ierderii unui %ui) a se%ararii de %artener sau de gru%) a unei amenintari neste%tate) a unei %erioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte. 8n barbat) de e*em%lu) %oate su(eri un soc con(lictual de H%ierdere a teritoriuluiC ) cand isi %ierde casa sau locul de munca) %e neaste%tateI %entru o (emeie) un soc con(lictual Hin caminC %oate (i o gri:a %entru binele unuia dintre membrii (amilieiI un soc con(lictual de ti%ul HabandonuluiC %oate (i declansat de un di&ort ne%re&a+ut sau de o s%itali+are de urgentaI co%ii su(era deseori un soc con(lictual Hde se%arareC) cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se des%art %arintii. Anali+and mii de tomogra(ii /-70 in relatie cu istoricul %acientului) Dr. "amer a desco%erit ca) atunci cand are loc D"S) socul im%actea+a o +ona s%eci(ica) %redeterminata din creier) cau+and o le+iune care este &i+ibila %e tomogra(ie) ca un set clar de inele concentrice /3n 1454) Siemens) %roducatorul german de a%arate tomogra(ice) a con(irmat ca aceste inele nu %ro&in de la o %roasta (unctionare a a%araturii0. Du%a im%act) celulele cerebrale transmit socul im%actului catre organul cores%ondent care) la randul lui) ras%unde cu o modi(icare s%eci(ica) ce %oate (i antici%ata. #oti&ul %entru care di(eritele con(licte sunt legate indisolubil de anumite +one ale creierului este acela ca) de-a lungul e&olutiei noastre) (iecare %arte a creierului a (ost %rogramata sa ras%unda instantaneu la %osibile con(licte sau amenintari. 3n tim% ce H&ec2iul creierC /cerebelul) +ona amigdaliana0 este %rogramat cu instuctiuni de ba+a legate de su%ra&ietuire) care cores%und res%iratiei) 2ranirii sau re%roducerii) Hnoul creierC /creierul mare0 este codat cu teme mult mai a& ansate) %recum cele legate de con(lictele teritoriale) con(lictele de se%arare) con(lictele de identitate si cele legate de autoa%reciere) increderea si res%ectul de sine. -ercetarile medicale ale Dr. "amer sunt strans legate de embriologie) %entru ca) indi(erent de (elul in care organul ras%unde unui con(lict) (ie %rin de+&oltarea unei tumori) %rin deteriorarea tesutului sau %rin dereglarea (unctionarii) toate acestea

sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care %ro&in atat organul) cat si tesutul cerebral cores%ondent. ;'# A,ntogenetic System o( 7umorsC /Sistemul ,rtogenetic al tumorilor0 ilustre+a ca organele controlate de H&ec2iul creierC care deri&a din endoderm sau &ec2iul creier mesoderm) %recum %lamanii) (icatul) colonul) %rostata) uterul) %ielea in %ro(un+imea ei) %leura) %eritoneul) %ericardul) glandele mamare) etc.) generea+a intotdeauna %roli(erare celulara) imediat ce con(lictul cores%ondent are loc la ni&elul creierului. 7umorile acestor organe se de+&olta e*clusi& %e durata (a+ei acti&e a con(lictului /initiata de D"S0. $>$#P9$ -ancerul de %laman Sa luam e*em%lul cancerului de %laman. con(lictul biologic asociat cu cancerul de %laman este un soc de ti%ul H(rica de moarteC) deoarece) in termeni biologici) %anica de moarte este ec2i&alenta cu inca%acitatea de a res%ira. ,data cu socul datorat (ricii de moarte) celulele %ulmonare al&eolare care reglea+a res%iratia ince% instantaneu sa se multi%lice) (ormind o tumoare %ulmonara. -ontrar %arerilor con&entionale) aceasta multi%licare a celulelor %ulmonare nu este un %roces (ara rost) ci ser&este unui sco% biologic (oarte bine de(init) si anume sa creasca ca%acitatea %ulmonara) o%timi+and ast(el sansele de su%ra&ietuire ale organismului. Anali+ele tomogra(iilor intre%rinse de Dr. "amer demonstrea+a ca (iecare %ersoana bolna&a de cancer de %laman %re+inta o con(iguratie clara de ti% inele concentrice in +ona cores%ondenta din creier si ca (iecare %acient a su(erit un soc con(lictual emotional total neaste%tat) de ti%ul H(rica de moarteC) inaintea declansarii cancerului. 3n ma:oritatea ca+urilor teama de moarte a (ost declansata de socul unui diagnostic de cancer) ce a (ost resimtit ca o sentinta la moarte. -ancerul de san -ancerul de san) %otri&it cercetarilor Dr. "amer) este re+ultatul gri:ilor %ro&ocate de un con(lict de ti%ul Amama-co%ilC sau A%robleme cu %artenerulC. Aceste ti%uri de con(licte im%actea+a intotdeauna &ec2iul creier) in +ona care controlea+a glandele %roducatoare de la%te. , (emeie %oate su(eri un con(lict de ti%ul mamaco%il) intrucat isi (ace (oarte multe gri:i) atunci cand co%ilul ei este ranit sau se imbolna&este gra&) (oarte brusc. Pe durata (a+ei de stres) cat con(lictul este acti&) celulele glandei mamare continua sa se multi%lice) (ormand o tumora. Sco%ul biologic al %roli(erarii celulare este acela de a mari ca%acitatea de lactatie %entru co%ilul su(erind) grabind ast(el %rocesul de &indecare al acestuia. Biecare

(emeie si (iecare (emela din lumea animala se naste cu acest %rogram de reactie biologica %entru crestere si de+&oltare. 'umeroasele studii ale Dr. "amer arata ca (emeile) c2iar si atunci cand nu ala%tea+a) de+&olta tumori ale glandelor mamare) din cau+a gr:ilor obsesi&e %entru binele celor dragi /a co%ilului care are %robleme) a unui %arinte bolna&) sau de gri:a unui %rieten cu %robleme0. -eea ce a (ost s%us des%re cancerul de %laman sau de san este &alabil %entru orice alt ti% de cancer ce isi are originea in H&ec2iul creierC. Biecare ti% de cancer este declansat de un con(lict soc s%eci(ic) care acti&ea+a un H%rogram biologic %recisC /A -incea 9ege Biologica0) ce %ermite organismului sa de%aseasca obisnuintele (unctionarii +ilnice si sa se con(runte (i+ic cu situatia urgenta. Pentru (iecare ti% de con(lict e*ista o +ona cerebrala s%eci(ica) de unde este coordonat acest %rogram de urgenta. -e se GntJm%l cu organele controlate de noul creier 3n &reme ce organele controlate de &ec2iul creier de+&olta tumori %e durata (a+ei acti&e a con(lictului- soc) situatia este o%usa in ca+ul organelor controlate de noul creier. 7oate organele si tesuturile ce cores%und si sunt coordonate de noul creier /o&arele) testiculele) oasele) nodulii lim(atici) e%iderma) mucoasa colului uterin) bron2iile) &asele coronariene) canalele de ala%tare etc.0 isi au originea in ectoderm sau mesoderm-ul noului creier. 3n momentul %roducerii con(lictului- soc) tesuturile organelor cores%ondente acestei +one a creierului ras%und %rin degenerare celulara. 'ecro+area o&arelor sau a testiculelor) osteo%oro+a) cancerul osos sau ulcerul stomacal) de e*em%lu) sunt situatii care a%ar doar atunci cand %ersoana se a(la intr-o stare emotionala de stres relationata cu con(lictele- soc cores%ondente. Asa cum este de aste%tat) distrugerile tesuturilor res%ecti&e au o semni(icatie biologica %recisa. Sa luam e*em%lul tesuturilor canalelor de lactatie. $le se de+&olta mult mai tar+iu decat glanda mamara) acest tesut (iind controlat de o +ona mai tanara a creierului) corte*ul cerebral. -on(lictul biologic ce cores%unde tesutului canalelor de lactatie este unul de ti% con(lict de se%arare) re+ultat al unei e*%eriente de ti%ul co%ilul meu /sau %artenerul meu0 mi-a (ost luat de la san. , (emela din lumea animala su(era un ast(el de con(lict) atunci cand %uiul ei se %ierde sau este omorat. -a un re(le* natural la acest con(lict-soc) tesutul canalelor de lactatie ince%e sa ulcere+e. Sco%ul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie) ast(el incat la%tele ne(olosit sa se %oata drena mai usor si sa nu se congestione+e in interiorul sanului. -reierul (iecarei (emei este %rogramat cu acest gen de reactie-ras%uns biologic. Din moment ce sanul (emeii este asociat) biologic &orbind) cu gri:a si 2ranirea) (emeile su(era un con(lict-soc cau+at de se%ararea brusca de o %ersoana iubita. Pe durata (a+ei acti&e a con(lictului- soc nu e*ista

%ractic nici un sim%tom) cu e*ce%tia unor oca+ionale %useuri usoare in interiorul sanului. Ba+a de Gmbon&ire/de con(lict0 =i Ba+a de &indecare/%ost con(lict0 Dr. "amer a desco%erit de asemenea ca orice con(lict si orice boala are si o re+ol&are) iar des(asurarea oricei boli are loc in doua (a+e. /A Doua 9ege Biologica0. 3n tim%ul %rimei (a+e) a con(lictului acti& /si anume atata tim% cat acesta e*ista0 intregul organsim este orientat catre a (ace (ata con(lictului. 3n tim% ce) la ni&el (i+ic) au loc dereglari celulare s%eci(ice) %si2icul si sistemul ner&os &egetati& autonom se con(runta de asemenea cu situatii neaste%tate. -omutata intr-o (a+a de stres /sym%at2icotonia0 ) mintea de&ine total %reocu%ata de continutul con(lictului. 7ulburari ale somnului si li%sa a%etitului sunt sim%tome s%eci(ice. Biologic &orbind) acest lucru este &ital) deoarece (ocali+area atentiei asu%ra con(lictului si orele de acti&itate in %lus constituie conditiile %ro%ice %entru re+ol&area con(lictului. Ba+a acti&a a con(lictului este denumita si H(a+a receC. Deoarece %e %erioada stresului se %roduce constrictia &aselor de sange) sim%tomele s%eci(ice ale acti&itatii con(lictuale sunt e*tremitatile reci /in s%ecial mainile0) tremurul si trans%iratia rece. 3ntensitatea sim%tomelor de%inde) in mod natural) de intesitatea si im%actul socului con(lictual. Daca o %ersoana ramane in aceasta stare %rea mult tim%) urmarile %ot (i (atale. Dr. "amer a demonstrat) (ara nici o indoiala) ca organismul nu %oate muri niciodata de cancer) in sine. , %ersoana %oate muri ca re+ultat al com%licatiilor mecanice %roduse de tumori) de e*em%lu blocarea unui organ &ital %recum colonul sau bila) dar in nici un ca+ celulele canceroase) in sine) nu %ot %ro&oca moartea. 3n ;erman 'eK #edicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o &aloare. 7ermenul malign este o constructie arti(iciala /la (el ca marcarii tumorali0 care) %ur si sim%lu) indica o acti&itate de re%roducere celulara ce a de%asit o anumita limita com%let arbitrara. Daca o %ersoana moare %e durata (a+ei initiale acti&e a con(lictului) este de obicei din cau+a %ierderii de energie) a slabirii e*agerate) a li%sei de somn si a e%ui+arii mentale si emotionale. De cele mai multe ori este &orba de im%actul emotional de&astator al unui diagnostic sau a unei %rogno+e negati&e) de genul A#ai ai doar sase luni de traitLC) im%act ce arunca %acientii de cancer si %e cei a%ro%iati lor intr-o stare de dis%erare. -u (oarte mica s%eranta sau c2iar deloc) sunt %ri&ati de (orta lor &itala) isi consuma inutil energia si) in cele din urma) mor in urma unui %roces agoni+ant %entru %acientii de cancer %e care tratamentele con&entionale de cancer nu (ac decat sa il accelere+e.

Daca %acientul nu a (acut nici un tratament con&entional de cancer /in s%ecial c2imiotera%ie sau radiotera%ie0 ) ;'# are o rata de succes de 4? %ana la 45 M. $ste o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr. "amer au (ost date c2iar de autoritati. -and Dr. "amer a (ost arestat) in 1447) %entru acordarea de s(aturi medicale) (ara a a&ea licenta medicala) %entru trei %ersoane) %olitia a con(iscat (isele %acientilor sai si le-a anali+at. 8n %rocuror %ublic a (ost ne&oit sa recunoasca in tim%ul %rocesului) ca du%a ? ani) @000 din @?00 de %acienti cu cancer in (a+a terminala erau inca in &iata. 3n ca+ul tratamentelor con&entionale) ci(ra aceasta este in&ersa. -on(orm declaratiilor e%idemiologului si biostatisticianului Dr. 8lric2 Abel /;ermania0) succesul ma:oritatii c2imiotera%iilor este :alnicN nu e*ista nici o do&ada stiinti(ica re(eritoare la abilitatea de a e*tinde in mod a%reciabil &iata %acientilor care su(era de cele mai comune (orme de cancer organicN -2imiotera%iile %entru cancerele maligne %rea a&ansate %entru o%eratie) care re%re+inta 50M din totalul cancerelor) re%re+inta un A%ustiu stiinti(icC /Ascienti(ic KastelandC D 9ancet 14410. -or%ul se &indec singur e+ol&area con(lictului generat de semnalele initiale re%re+inta ince%erea (a+ei a doua a %rogramului biologic. $motiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de re%arare) %rogramul de &indecare (iind asistat in mod direct de sistemul ner&os &egetati&. Pe %erioada (a+ei de &indecare) a%etitul re&ine) dar suntem (oarte obositi /%utem c2iar sa nu a&em %uterea de a ne ridica din %at0. ,di2na si (urni+area tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale %e %erioada de &indecare. A doua (a+a este denumita (a+a calda si) in aceasta %erioada) &asele de sange se maresc) incal+ind e*tremitatile si %ielea. ,data cu re+ol&area con(lictului se %roduce o sc2imbare la ni&elul organelor) %roli(erarea celulara /&ec2iul creier D controlul cresterii tumorale0 si distrugerea celulara /creierul nou D controlul degradarii tesuturilor0 se o%resc imediat si este declansat %rocesul de re%arare s%eci(ic. , +ona care s-a necro+at sau a %re+entat ulceratii in tim%ul (a+ei acti&e a con(lictului este acum regenerata si re(acuta cu celule noi. Acest %roces este insotit) de regula) de in(lamatii %otential dureroase cau+ate de edeme care %rote:ea+a tesutul %e durata &indecarii. Alte sim%tome ti%ice regenerarii sunt. 2i%ersensibilitate) mancarimi) s%asme /daca tesuturile musculare sunt im%licate0 si in(lamatii. $*em%le de boli care a%ar doar in %rocesele de &indecare sunt. di(erite %robleme de %iele) 2emoroi+i) laringita) brosita) artrita) aterosclero+a) dis(unctii ale rinic2ilor si &e+icii urinare) anumite boli ale (icatului si in(ectii.

Ba+andu-se %e obser&area multi%licarii celulare /mito+a0 si %e distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna) medicina con&entionala inter%retea+a %rocesul natural de %roducere celulara a tesutului care se &indeca dre%t tumoare maligna. 3n ;'# distingem la (el doua ti%uri de tumori. Dar tumorile nu sunt im%artite in bune sau rele) ci mai degraba sunt clasi(icate du%a ti%ul de tesut si +ona cerebrala din care %ro&in si de unde sunt controlate. $*ista acele tumori care se de+&olta) in mod e*clusi&) in (a+a acti&a a con(lictului- soc /tumorile %ulmonare) tumorile de colon) tumorile la (icat) tumorile uterului) tumorile la %rostata etc.0 si cele care a%ar in tim%ul %rocesului natural de &indecare. 3n (elul in care creierul &ec2i controlea+a cancerul) cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici (ara sens) din moment ce %roli(erarea celulara se o%reste) de indata ce tesutul este re%arat. -ancerul testicular) cancerul o&arian) lim(omul) lim(omul non-"odg!in) di(eritele ti%uri de sarcom) carcinomul bron2ial si laringial si cancerul cer&ical) toate sunt de natura curati&a si (enomene e*clusi&e ale (a+ei de &indecare. -u conditia ca %rocesul de &indecare sa nu (ie intreru%t de medicamente sau de o re&enire a con(lictului soc) aceste tumori dis%ar %ana la urma) %ana la s(arsitul %rocesului de &indecare. Princi%iile %entru O3'D$-A $ A. 3n %rimul rand. Pacientul de&ine Psta%anul absolutP al tratamentului. $ 100M res%onsabil %entru conditia lui si nu-si %une s%erantele in numeni mai mult decat in el insusi. B. A%oi %acientul &a lucra la intelegerea -A8F$3 care a %ro&ocat con(lictul si im%licit boala. -. 3n (inal &a colabora constructi& cu doctorul %entru a crea un %lan e(icient de de re+ol&are a con(lictului atat #$'7A9 cat si P A-73-. Q$ste absolut necesar ca %acientul la inteleaga cat mai bine -$ se intam%la de (a%t cu el) %entru a %utea sa aiba o atitudine constructi&a si moti&ata in %rocesele de auto&indecare. Q Dr. "amer %une accentul %e re+ol&area $#P3 3-A /%ractica0 a orcarui con(lict emotional) insa %ot (i bene(ice si %si2otera%ia) tera%iile %rin 2i%no+a si regresie sau altele de acest (el. Q Brica de cancerRmoarte %oate genera alt con(lict) %e langa cel e*istent. $ ne&oie sa renunti total la ast(el de ganduri) %entru ca (a+a de &indecare sa se des(asoare (ara %robleme. Q , %ersoana sanatoasa) bine 2ranita) odi2nita)rela*ata)cu acti&itate (i+ica +ilnica si care are con&ingeri %o+iti&e) &a (ace mult mai usor (ata orcarui con(lict) si de asemenea se &a lo&i de mult mai %utine.

Q Persoanlele cu situatie materiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolna&i s%re deosebire de cei saraci /care nu au bani %entru a re+ol&a anumite con(lite0 Q 9a (emeile insarcinate orice (orma de cancer sau de ti% cancer se &a &indecaRelimina %e cale natural) Gnce%Jnd cu a 3-a lun de sarcina) deoarece sarcina are %rioritate absoluta) s%une dr. "amer. A %rimit ultimatum sa renunte la desco%eririle sale stiinti(ice e+ultatul cercetarilordoctorului y!e "A#$ se constituie intr-o diagrama stiinti(ica ce ilustrea+a legatura biologica dintre %si2ic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman /&arianta engle+a a ADiagramei stiinti(ice a ;'#C este in lucru0. Dr. "amer a denumit desco%eririle sale A-ele ? 9egi Biologice ale 'oii #edicineC) datorita (a%tului ca aceste legi biologice &alabile in ca+ul oricarui %acient) o(era o %ers%ecti&a cu totul noua asu%ra intelegerii cau+ei) a de+&oltarii si a %rocesului natural de &indecare a bolii. 3n 1451) Dr.. "amer a %re+entat re+ultatele desco%eririlor sale la Bacultatea de #edicina a 8ni&ersitatii din 7Sbingen) sub (orma unei te+e %ost-doctorat. 7otusi) %ana asta+i) 8ni&ersitatea a re(u+at sa teste+e cercetarile Dr. "amer) in ciuda obligati&itatii legale de a o (ace. Acesta este un ca+ (ara %recedent in istoria uni&ersitara. 3n mod similar) medicina o(iciala a re(u+at sa a%robe desco%eririle sale) in ciuda a 30 de &eri(icari stiinti(ice di(erite) (acute atat de medici inde%endenti) cat si de asociatii %ro(esionale. 9a scurt tim% du%a ce Dr. "amer si-a %re+entat te+a) i-a (ost adresat un ultimatum de a renunta la desco%eririle sale stiinti(ice) sau i se &a re(u+a reinnoirea contractului sau la -linica 8ni&ersitara. 3n 145@) desi munca sa nu a (ost niciodata %usa la indoiala sau de+a%robata) doctorului "amer i-a (ost ridicata licenta medicala %e moti&e ca a re(u+at sa se con(orme+e %rinci%iilor medicinei standard. -u toate acestea) era 2otarat sa-si continue munca si) in 1457) a reusit sa-si e*tinda desco%eririle %ractic catre orice boala cunoscuta de medicina. Dr. "amer a (ost %ersecutat si 2artuit tim% de 2? ani) in s%ecial de catre autoritatile germane si de catre cele (race+e. Din 1447) Dr. "amer locuieste in e*il in S%ania) unde isi continua cercetarile si continua sa se lu%te %entru recunoasterea o(iciala a A'eK #edicineC. 3nsa) din moment ce Bacultatea de #edicina a 8ni&ersitatii din 7Sbingen isi mentine tactica de amanare) %acientilor din intreaga lume le este re(u+at dre%tul de a bene(icia de desco%eririle re&olutionare ale Dr. "amer. - See more at. 2tt%.RRanatolbasarab.roRcor%ul-se-&indeca-singur-daca-bolna&ulintelege-cau+a-boliiRTst2as2.O$P U"+8.3 + ,yuA.d%u(