Sunteți pe pagina 1din 26

Cele 5 Legi BioLogice - un Miracol Cenzurat (1)

GERMAN NEW MEDICINE (GNM)


Paradigma Medicala a Dr. Ryke Geerd Hamer
By Caroline Markolin, Ph.D., Vancouver, Canada
INTRODUCERE
Pe 18 August 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea
internist sef la clinica nclgica a !niversitatii din Munc"en,
Germania, a #rimit vestea scanta ca fiul sau, Dirk, a fst im#uscat.
Dirk a murit in Decem$rie 1978 si, cateva luni mai tar%iu, Dr. Hamer a
fst diagnsticat cu cancer testicular. Din mment ce nu fusese
nicidata grav $lnav, a sus#ectat imediat ca de%vltarea cancerului
sau #ate avea legatura directa cu tragica #ierdere a fiului sau.
Martea lui Dirk si #r#ria sa e&#erienta cu cancerul l'au facut #e Dr.
Hamer sa investig"e%e istricul #acientilr sai de cancer. A aflat
farte curand ca, la fel ca el, tti au trecut #rin e&#eriente e&trem de
stresante, inainte ca $ala sa se instale%e si sa se de%vlte.
($servarea cne&iunii dintre minte si rganism nu a fst
sur#rin%atare. )umerase studii aratasera de*a ca atat cancerul, cat
si alte $lii sunt farte des #recedate de un eveniment traumati%ant.
Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un #as mai de#arte.
!rmarind i#te%a ca tate evenimentele din rganism sunt cntrlate
de creier, a anali%at tmgrafiile #acientilr sai si le'a cm#arat cu
istricul lr medical. Dr. Hamer a desc#erit ca rice $ala, nu numai
cancerul, este cntrlata de %na din creier ce ii cres#unde in md
s#ecific si este legata, in md #articular, de un cnflict sc #erfect
identifica$il. Re%ultatul cercetarilr sale se cnstituie intr' diagrama
stiintifica ce ilustrea%a legatura $ilgica dintre #si"ic si creier si
crelatia cu rganele si tesuturile intregului rganism uman +varianta
engle%a a ,Diagramei stiintifice a G)M, este in lucru-.
Dr. Hamer a denumit desc#eririle sale ,Cele 5 Legi Biologice ale
Noii Medicine,, datrita fa#tului ca aceste legi $ilgice vala$ile in
ca%ul ricarui #acient, fera #ers#ectiva cu ttul nua asu#ra
intelegerii cau%ei, a de%vltarii si a #rcesului natural de vindecare a
$lii. +.a ras#uns la numarul crescand al inter#retarilr gresite ale
desc#eririlr sale si #entru a #astra integritatea si autenticitatea
muncii sale stiintifice, Dr. Hamer si'a #rte*at in md legal materialele
de cercetare, su$ numele de German )e/ Medicine0 +G)M ' )ua
Medicina Germana-. 1ermenul ,)e/ Medicine, nu #ate fi flsit
nicaieri la nivel internatinal- .
2n 1981, Dr. Hamer a #re%entat re%ultatele desc#eririlr sale la
3acultatea de Medicina a !niversitatii din 14$ingen, su$ frma unei
te%e #st'dctrat. 1tusi, #ana asta%i, !niversitatea a refu%at sa
teste%e cercetarile Dr. Hamer, in ciuda $ligativitatii legale de a
face. Acesta este un ca% fara #recedent in istria universitara. 2n md
similar, medicina ficiala a refu%at sa a#r$e desc#eririle sale, in
ciuda a 56 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici
inde#endenti, cat si de asciatii #rfesinale.
7a scurt tim# du#a ce Dr. Hamer si'a #re%entat te%a, i'a fst adresat
un ultimatum de a renunta la desc#eririle sale stiintifice, sau i se va
refu%a reinnirea cntractului sau la .linica !niversitara. 2n 1988,
desi munca sa nu a fst nicidata #usa la indiala sau de%a#r$ata,
dctrului Hamer i'a fst ridicata licenta medicala #e mtive ca a
refu%at sa se cnfrme%e #rinci#iilr medicinei standard.
.u tate acestea, era "tarat sa'si cntinue munca si, in 1987, a
reusit sa'si e&tinda desc#eririle #ractic catre rice $ala cunscuta
de medicina.
Dr. Hamer a fst #ersecutat si "artuit tim# de 9: ani, in s#ecial de
catre autritatile germane si de catre cele frace%e. Din 1997, Dr.
Hamer lcuieste in e&il in ;#ania, unde isi cntinua cercetarile si
cntinua sa se lu#te #entru recunasterea ficiala a ,)e/ Medicine,.
2nsa, din mment ce 3acultatea de Medicina a !niversitatii din
14$ingen isi mentine tactica de amanare, #acientilr din intreaga
lume le este refu%at dre#tul de a $eneficia de desc#eririle
revlutinare ale Dr. Hamer.
ORIGINEA BOLILOR ETE IN CREIER
Dr. Hamer a sta$ilit ca <rice $ala este
cau%ata de un sc emtinal care
sur#rinde individul ttal ne#regatit,
+Prima Lege Biologica-.
2n narea fiului sau , Dr. Hamer a denumit acest incident stresant=
Dirk Hamer ;yndrme, sau DH;. Psi"lgic vr$ind, DH; este un
incident farte #ersnal, cnditinat si determinat de e&#erientele
nastre trecute, de vulnera$ilitati, de #erce#tiile #ersnale, de valrile
si credintele #ersnale. .u tate acestea, DH; nu este dar un
cnflict emtinal, ci si $ilgic, care tre$uie inteles in cnte&tul
evlutiei nastre #ersnale. Animalele e&#erimentea%a aceste scuri
$ilgice in urma #ierderii $ruste a cui$ului sau teritriului, a #ierderii
unui #ui, a se#ararii de #artener sau de gru#, a unei amenintari
neste#tate, a unei #eriade de nemancare sau a unei amenintari de
marte.
!n $ar$at, de e&em#lu, #ate suferi un sc cnflictual de <#ierdere a
teritriului, , cand isi #ierde casa sau lcul de munca, #e neaste#tate>
#entru femeie, un sc cnflictual <in camin, #ate fi gri*a #entru
$inele unuia dintre mem$rii familiei> un sc cnflictual de ti#ul
<a$andnului, #ate fi declansat de un divrt ne#reva%ut sau de
s#itali%are de urgenta> c#ii sufera deseri un sc cnflictual <de
se#arare,, cand mama se decide sa se intarca la munca sau cand
se des#art #arintii.
Anali%and mii de tmgrafii +.1- in relatie cu istricul #acientului, Dr.
Hamer a desc#erit ca, atunci cand are lc DH;, scul im#actea%a
%na s#ecifica, #redeterminata din creier, cau%and le%iune care
este vi%i$ila #e tmgrafie, ca un set clar de inele cncentrice +2n
1989, ;iemens, #rducatrul german de a#arate tmgrafice, a
cnfirmat ca aceste inele nu #rvin de la #rasta functinare a
a#araturii-. Du#a im#act, celulele cere$rale transmit scul im#actului
catre rganul cres#ndent care, la randul lui, ras#unde cu
mdificare s#ecifica, ce #ate fi antici#ata. Mtivul #entru care
diferitele cnflicte sunt legate indislu$il de anumite %ne ale
creierului este acela ca, de'a lungul evlutiei nastre, fiecare #arte a
creierului a fst #rgramata sa ras#unda instantaneu la #si$ile
cnflicte sau amenintari.
2n tim# ce <vec"iul creier, +cere$elul, %na amigdaliana- este
#rgramat cu instuctiuni de $a%a legate de su#ravietuire, care
cres#und res#iratiei, "ranirii sau re#rducerii, <nul creier, +creierul
mare- este cdat cu teme mult mai avansate, #recum cele legate de
cnflictele teritriale, cnflictele de se#arare, cnflictele de identitate
si cele legate de auta#reciere, increderea si res#ectul de sine.
.ercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de em$rilgie,
#entru ca, indiferent de felul in care rganul ras#unde unui cnflict, fie
#rin de%vltarea unei tumri, #rin deterirarea tesutului sau #rin
dereglarea functinarii, tate acestea sunt determinate de stratul
em$rinic al germenului din care #rvin atat rganul, cat si tesutul
cere$ral cres#ndent +A !reia Lege Biologica-.
G)M ,(ntgenetic ;ystem f 1umrs,
+;istemul (rtgenetic al tumrlr-
ilustre%a ca rganele cntrlate de
<vec"iul creier, care deriva din
endderm sau vechiul creier mesderm,
#recum #lamanii, ficatul, clnul,
#rstata, uterul, #ielea in #rfun%imea
ei, #leura, #eritneul, #ericardul,
glandele mamare, etc., generea%a
inttdeauna #rliferare celulara, imediat
ce cnflictul cres#ndent are lc la nivelul creierului.
1umrile acestr rgane se de%vlta e&clusiv #e durata fa%ei active a
cnflictului +initiata de DH;-. ;a luam e&em#lul cancerului de #laman=
cnflictul $ilgic asciat cu cancerul de #laman este un sc de ti#ul
<frica de marte,, dearece, in termeni $ilgici, #anica de marte
este ec"ivalenta cu inca#acitatea de a res#ira. (data cu scul
datrat fricii de marte, celulele #ulmnare alvelare care reglea%a
res#iratia ince# instantaneu sa se multi#lice, frmind tumare
#ulmnara. .ntrar #arerilr cnventinale, aceasta multi#licare a
celulelr #ulmnare nu este un #rces fara rst, ci serveste unui sc#
$ilgic farte $ine definit, si anume sa creasca ca#acitatea
#ulmnara, #timi%and astfel sansele de su#ravietuire ale
rganismului. Anali%ele tmgrafiilr intre#rinse de Dr. Hamer
demnstrea%a ca fiecare #ersana $lnava de cancer de #laman
#re%inta cnfiguratie clara de ti# inele cncentrice in %na
cres#ndenta din creier si ca fiecare #acient a suferit un sc
cnflictual emtinal ttal neaste#tat, de ti#ul <frica de marte,,
inaintea declansarii cancerului. 2n ma*ritatea ca%urilr teama de
marte a fst declansata de scul unui diagnstic de cancer, ce a fst
resimtit ca sentinta la marte.
.ancerul de san, #trivit cercetarilr Dr. Hamer, este re%ultatul gri*ilr
#rvcate de un cnflict de ti#ul ,mama'c#il, sau ,#r$leme cu
#artnerul,. Aceste ti#uri de cnflicte im#actea%a inttdeauna vechiul
creier, in %na care cntrlea%a glandele #rducatare de la#te. (
femeie #ate suferi un cnflict de ti#ul mama-copil, intrucat isi face
farte multe gri*i, atunci cand c#ilul ei este ranit sau se im$lnaveste
grav, farte $rusc. Pe durata fa%ei de stres, cat cnflictul este activ,
celulele glandei mamare cntinua sa se multi#lice, frmand tumra.
;c#ul $ilgic al #rliferarii celulare este acela de a mari
ca#acitatea de lactatie #entru c#ilul suferind, gra$ind astfel #rcesul
de vindecare al acestuia.
3iecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest
#rgram de reactie $ilgica #entru crestere si de%vltare.
)umerasele studii ale Dr. Hamer arata ca femeile, c"iar #i a!$nci
cand n$ ala%!ea&a' de&(ol!a !$mori ale glandelor mamare' din
ca$&a gr)ilor o*#e#i(e %en!r$ *inele celor dragi +a c#ilului care
are #r$leme, a unui #arinte $lnav, sau de gri*a unui #rieten cu
#r$leme-.
.eea ce a fst s#us des#re cancerul de #laman sau de san este
vala$il #entru rice alt ti# de cancer ce isi are riginea in <vec"iul
creier,. 3iecare ti# de cancer este declansat de un cnflict sc
s#ecific, care activea%a un <#rgram $ilgic #recis, +A Cincea Lege
Biologica-, ce #ermite rganismului sa de#aseasca $isnuintele
functinarii %ilnice si sa se cnfrunte fi%ic cu situatia urgenta. Pen!r$
+iecare !i% de con+lic! e,i#!a o &ona cere*rala #%eci+ica' de $nde
e#!e coordona! ace#! %rogram de $rgen!a-
2n vreme ce rganele cntrlate de vechiul creier de%vlta tumri #e
durata fa%ei active a cnflictului' sc, situatia este #usa in ca%ul
rganelr cntrlate de noul creier. 1ate rganele si tesuturile ce
cres#und si sunt crdnate de noul creier +varele, testiculele,
asele, ndulii limfatici, e#iderma, mucasa clului uterin, $rn"iile,
vasele crnariene, canalele de ala#tare etc.- isi au riginea in
ectderm sau mesderm'ul noului creier. 2n mmentul #rducerii
cnflictului' sc, tesuturile rganelr cres#ndente acestei %ne a
creierului ras#und #rin degenerare celulara. )ecr%area
varelr sau a testiculelr, ste#r%a, cancerul ss sau ulcerul
stmacal, de e&em#lu, sunt situatii care a#ar dar atunci cand
#ersana se afla intr' stare emtinala de stres relatinata cu
cnflictele' sc cres#ndente. Asa cum este de aste#tat, distrugerile
tesuturilr res#ective au semnificatie $ilgica #recisa.
;a luam e&em#lul tesuturilr canalelr de lactatie. ?le se de%vlta
mult mai tar%iu decat glanda mamara, acest tesut fiind cntrlat de
%na mai tanara a creierului, crte&ul cere$ral. .nflictul $ilgic ce
cres#unde tesutului canalelr de lactatie este unul de ti# conflict de
separare, re%ultat al unei e&#eriente de ti#ul copilul meu (sau
partenerul meu) mi-a fost luat de la san. ( femela din lumea animala
sufera un astfel de cnflict, atunci cand #uiul ei se #ierde sau este
mrat. .a un refle& natural la acest cnflict'sc, tesutul canalelr de
lactatie ince#e sa ulcere%e. ;c#ul acestei reactii este marirea
diametrului canalelr de lactatie, astfel incat la#tele neflsit sa se
#ata drena mai usr si sa nu se cngestine%e in interirul
sanului..reierul fiecarei femei este #rgramat cu acest gen de
reactie'ras#uns $ilgic. Din mment ce sanul femeii este asciat,
$ilgic vr$ind, cu gri*a si "ranirea, femeile sufera un cnflict'sc
cau%at de se#ararea $rusca de #ersana iu$ita. Pe durata fa%ei
active a cnflictului' sc nu e&ista #ractic nici un sim#tm, cu
e&ce#tia unr ca%inale #useuri usare in interirul sanului.
CELE DOUA .A/E ALE ORICAREI BOLI
Dr. Hamer a desc#erit de asemenea ca rice cnflict si rice $ala
are si re%lvare, iar desfasurarea ricei $li are lc in dua fa%e. +A
Do$a Lege Biologica-. 2n tim#ul #rimei fa%e, a cnflictului activ +si
anume atata tim# cat acesta e&ista- intregul rgansim este rientat
catre a face fata cnflictului. 2n tim# ce, la nivel fi%ic, au lc dereglari
celulare s#ecifice, #si"icul si sistemul nervs vegetativ autnm se
cnfrunta de asemenea cu situatii neaste#tate. .mutata intr' fa%a
de stres +sym#at"ictnia- , mintea devine ttal #recu#ata de
cntinutul cnflictului. 1ul$urari ale smnului si li#sa a#etitului sunt
sim#tme s#ecifice. @ilgic vr$ind, acest lucru este vital, dearece
fcali%area atentiei asu#ra cnflictului si rele de activitate in #lus
cnstituie cnditiile #r#ice #entru re%lvarea cnflictului. 3a%a activa
a cnflictului este denumita si <fa%a rece,. Dearece #e #eriada
stresului se #rduce cnstrictia vaselr de sange, sim#tmele
s#ecifice ale activitatii cnflictuale sunt e&tremitatile reci +in s#ecial
mainile-, tremurul si trans#iratia rece.
2ntensitatea sim#tmelr de#inde, in md natural, de intesitatea si
im#actul scului cnflictual. Daca #ersana ramane in aceasta
stare #rea mult tim#, urmarile #t fi fatale.
Dr. Hamer a demnstrat, fara nici indiala, ca rganismul nu #ate
muri nicidata de cancer, in sine. ( #ersana #ate muri ca re%ultat
al cm#licatiilr mecanice #rduse de tumri, de e&em#lu $lcarea
unui rgan vital #recum clnul sau $ila, dar in nici un ca% celulele
cancerase, in sine, nu #t #rvca martea. 2n German )e/
Medicine distinctia dintre cancerul malign sau $enign nu are nici
valare. 1ermenul malin este cnstructie artificiala +la fel ca
marcarii tumrali- care, #ur si sim#lu, indica activitate de
re#rducere celulara ce a de#asit anumita limita cm#let ar$itrara.
Daca #ersana mare #e durata fa%ei initiale active a cnflictului,
este de $icei din cau%a #ierderii de energie, a sla$irii e&agerate, a
li#sei de smn si a e#ui%arii mentale si emtinale. De cele mai multe
ri este vr$a de im#actul emtinal devastatr al unui diagnstic
sau a unei #rgn%e negative, de genul Mai ai doar sase luni de
trait!, im#act ce arunca #acientii de cancer si #e cei a#r#iati lr intr'
stare de dis#erare.
.u farte mica s#eranta sau c"iar delc, sunt #rivati de frta lr
vitala, isi cnsuma inutil energia si, in cele din urma, mr in urma unui
#rces agni%ant #entru #acientii de cancer %e care !ra!amen!ele
con(en!ionale de cancer n$ +ac deca! #a il accelere&e-
Daca #acientul nu a facut nici un tratament cnventinal de cancer
+in s#ecial c"imitera#ie sau raditera#ie- , G)M are rata de
succes de 9: #ana la 98 A. ?ste irnie ca aceste statistici ale
succeselr remarca$ile ale Dr. Hamer au fst date c"iar de autritati.
.and Dr. Hamer a fst arestat, in 1997, #entru acrdarea de sfaturi
medicale, fara a avea licenta medicala, #entru trei #ersane, #litia a
cnfiscat fisele #acientilr sai si le'a anali%at. !n #rcurr #u$lic a
fst nevit sa recunasca in tim#ul #rcesului, ca du#a : ani, 8666
din 8:66 de #acienti cu cancer in fa%a terminala erau inca in viata. 2n
ca%ul tratementelr cnventinale, cifra aceasta este inversa.
.nfrm declaratiilr e#idemilgului si $istatisticianului Dr. !lric"
A$el +Germania-, "uccesul ma#oritatii chimioterapiilor este #alnic... nu
e$ista nici o dovada stiintifica referitoare la a%ilitatea de a e$tinde in
mod aprecia%il viata pacientilor care sufera de cele mai comune
forme de cancer oranic&Chimioterapiile pentru cancerele maline
prea avansate pentru operatie, care repre'inta ()* din totalul
cancerelor, repre'inta un pustiu stiintific scientific wasteland.
(Lancet 0110)-
CORPUL E 2INDECA INGUR
Re%lvarea cnflictului generat de semnalele initiale re#re%inta
ince#erea fa%ei a dua a #rgramului $ilgic. ?mtiile si rganismul
nstru se cmuta imediat in mdul de re#arare, #rgramul de
vindecare fiind asistat in md direct de sistemul nervs vegetativ. Pe
#eriada fa%ei de vindecare, a#etitul revine, dar suntem farte $siti
+#utem c"iar sa nu avem #uterea de a ne ridica din #at-. Odi"na #i
+$rni&area !$!$ror n$!rien!ilor nece#ari organi#m$l$i #$n!
e#en!iale %e %erioada de (indecare- A dua fa%a este denumita
fa'a calda si, in aceasta #eriada, vasele de sange se maresc,
incal%ind e&tremitatile si #ielea.
(data cu re%lvarea cnflictului se #rduce sc"im$are la nivelul
rganelr, #rliferarea celulara +vechiul creier - cntrlul cresterii
tumrale- si distrugerea celulara +creierul nou ' cntrlul degradarii
tesuturilr- se #resc imediat si este declansat #rcesul de re#arare
s#ecific.
( %na care s'a necr%at sau a #re%entat ulceratii in tim#ul fa%ei
active a cnflictului este acum regenerata si refacuta cu celule ni.
Acest #rces este instit, de regula, de inflamatii #tential durerase
cau%ate de edeme care #rte*ea%a tesutul #e durata vindecarii. Alte
sim#tme ti#ice regenerarii sunt= "i#ersensi$ilitate, mancarimi,
s#asme +daca tesuturile musculare sunt im#licate- si inflamatii.
?&em#le de %oli care a#ar dar in #rcesele de vindecare sunt=
diferite #r$leme de #iele, "emri%i, laringita, $rsita, artrita,
aterscler%a, disfunctii ale rinic"ilr si ve%icii urinare, anumite $li
ale ficatului si infectii +ve%i mai *s-.
Ba&and$3#e %e o*#er(area m$l!i%licarii cel$lare (mi!o&a) #i %e
di#!inc!ia #!andard din!re !$moare benigna #i maligna' medicina
con(en!ionala in!er%re!ea&a %roce#$l na!$ral de %rod$cere
cel$lara a !e#$!$l$i care #e (indeca dre%! tumoare maligna. 2n
G)M distingem la fel dua ti#uri de tumri. Dar tumrile nu sunt
im#artite in %une sau rele, ci mai degra$a #$n! cla#i+ica!e d$%a
!i%$l de !e#$! #i &ona cere*rala din care %ro(in #i de $nde #$n!
con!rola!e. ?&ista acele tumri care se de%vlta, in md e&clusiv, in
fa%a activa a cnflictului' sc +tumrile #ulmnare, tumrile de cln,
tumrile la ficat, tumrile uterului, tumrile la #rstata etc.- si cele
care a#ar in tim#ul #rcesului natural de vindecare.
2n felul in care creierul vechi cntrlea%a cancerul, cresterea tumrala
nu este nici accidentala si nici fara sens, din mment ce #rliferarea
celulara se #reste, de indata ce tesutul este re#arat. .ancerul
testicular, cancerul varian, limfmul, limfmul nn'Hdgkin, diferitele
ti#uri de sarcm, carcinmul $rn"ial si laringial si cancerul cervical,
tate sunt de natura curativa si fenmene e&clusive ale fa%ei de
vindecare. C$ condi!ia ca %roce#$l de (indecare #a n$ +ie
in!rer$%! de medicamen!e #a$ de o re(enire a con+lic!$l$i #oc'
ace#!e !$mori di#%ar %ana la $rma' %ana la #+ar#i!$l %roce#$l$i
de (indecare-
Al dilea ti# de cancer mamar, carcinom in situ
+D.2;-, intra de asemenea in aceasta categrie.
2n tim# ce un cancer de san este un indicatr ca
femeia este in fa%a activa a cnflictului de ti#
ri#a, un cancer in situ este un semn #%itiv ca
#r$lema asciata conflictului de separare a fst
re%lvata.
( femeie nu face un cancer de san fara mtivB Asa cum nici fa#tul ca
el se de%vlta e&act in sanul stang nu este cincidenta.
IMPORTANTA LATERALITATII NOATRE BIOLOGICE
Dr. Hamer a desc#erit ca lateralitatea determina daca $ala
#recum este cancerul, se de%vlta in #artea stanga sau drea#ta a
rganismului. Aceasta este regula= #ersana dre#tace ras#unde
unui cnflict cu mama sa sau cu c#ilul cu #artea stanga a
rganismului, si cu #artea drea#ta la un cnflict cu tatal sau
#artenerul, fratii, rudele, #rietenii, clegii, etc. Pentru stangaci este
invers. ?&ista inttdeauna relatie inversa intre creier si rganism,
#entru ca fiecare emisfera a creierului +mai #utin #artea amigdaliana-
este in relatie directa cu #artea #usa a cr#ului. .el mai sim#lu md
de a desc#eri lateralitatea nastra $ilgica este sa $atem din
#alme. Palma care este deasu#ra indica daca suntem stangaci sau
dre#taci.
Astfel, un cancer in sanul dre#t, un c"ist varian in varul stang,
#r$lema de #iele #e #artea drea#ta sau stanga +sau amandua-,
#arali%ie mtrie #e #artea drea#ta +du#a un atac cere$ral-, ne dau
un #rim indiciu des#re cine a fst im#licat atunci cand cnflictul
riginar a avut lc. 2n ceea ce #riveste cnflictele mai avansate +si
regiunile cere$rale-, statutul "rmnal tre$uie de asemenea luat in
calcul, #entru evaluare #recisa.
ROLUL BENE.IC AL MICROBILOR
!n alt as#ect al cercetarilr Dr. Hamer este acela al rlului micr$ilr
#e durata #rcesului de de%vltare a $lii. Pe scurt, a aflat ca micr$ii
#recum ciu#ercile, $acteriile si virusii sunt activi dar #e durata
#rcesului de vindecare si maniera in care ei #erea%a este in
de#lina cncrdanta cu lgica evlutiva +A Pa!ra Lege Biologica-.
@acteria de tu$ercul%a, s#re e&em#lu, ##ulea%a dar tesuturile
cntrlate de creierul vechi. 3unctia lr #e tim#ul #rcesului de
vindecare este de a descm#une tumrile care nu'si mai au rstul=
tumrile #ulmnare, tumrile de cln, tumrile la rinic"i, tumrile la
#rstata, tumrile la uter, tumrile de san, melanamele si
mest"elima. @acteriile tu$ercul%ei sunt esentiale #entru
descm#unerea cnstructiilr celulare ce au #rliferat cu un anumit
sc# $ilgic, in tim#ul fa%ei active a cnflictului. Daca $acteriile
necesare nu sunt dis#ni$ile din cau%a vaccinarii sau a u%ului
e&cesiv de anti$itice sau in urma c"imitera#iei, tumrile nu se #t
de%integra cum tre$uie. .a urmare, raman %e loc #i #$n!
inca%#$la!e in mod ino+en#i(. Detectate la un cntrl de rutina
ttusi, ele #t fi diagnsticate ca si cancer si ni cnflicte #tentiale
#t a#area in urma aflarii vestii, cu ni sim#tme. 2ntelegand legile
$ilgice ale desfasurarii $lilr, aceasta #ers#ectiva #ate fi
eliminata. 2n tim# ce $acteriile descm#un tumrile cu celule care nu
mai sunt necesare, virusii sunt im#licati in #rcesul de vindecare al
tesuturilr crdnate e&clusiv de crte&ul cere$ral +e&= $rn"iile,
me$rana nasala, mucasa stmacala, mucasa canalelr $iliare si
e#iderma-. He#atita, #neumnia, "er#esul, gri#a si gri#a stmacala
indica fa#tul ca #rcese virulente naturale de vindecare sunt in curs.
2n ceea ce #riveste rlul virusilr, Dr. Hamer #refera sa vr$easca de
virusi ipotetici, din cau%a ca, in ultimul tim#, e&istenta virusilr este
#usa in discutie. Acest lucru este in cncrdanta cu desc#eririle
initiale ale Dr. Hamer, care evidentiau fa#tul ca #rcesele de
recnstructie si regenerare ale tesuturilr necr%ate sau ulcerate au
ttusi lc c"iar si in a$senta virusilr s#ecifici tesuturilr res#ective.
Dilema in care se gaseste medicina cnventinala este aceea ca
esuea%a in a recunaste ti#arul de evlutie in dua fa%e al fiecarei
$li, #rima fa%a, aceea a cnflictului activ, fiind in md $isnuit
sca#ata din vedere. Din mment ce micr$ii sunt activi dar in fa%a
de vindecare, iar activitatea acestra este in md nrmal
acm#aniata de inflamatii, fe$ra, #uri' su#urari si dureri, micr$ii
sunt cnsiderati raufacatri si cau%a a $lilr infectiase. Dar
micro*ii n$ %ro(oaca *oli. Pana la urma, este rganismul nstru
cel care ana#ea'a micr$ii #entru a #timi%a #rcesul de vindecare.
Micr$ii #t fi $ineinteles transmisi, dar ei raman ino+en#i(i' %ana in
momen!$l in care %er#oana e#!e in +a&a de (indecare a aceluiasi
ti# de cnflict.
PUNAND LA INDOIALA METATA/ELE
@a%andu'se #e G)M ,;istemul (ntgenetic al tumrilr,, teria vast
ras#andita a metasta%elr care sugerea%a ca celulele cancerase
migrea%a #rin vasele de sange si limfa, cau%and tumri si in alte
lcuri ,este, in cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune academica. .elulele
in general si celulele cancerase in md s#ecial nu isi #t sc"im$a,
su$ nici frma, structura lr "istlgica sau sa treaca de $ariera
$acteriana.
De e&em#lu, celula cancerasa a unei tumri #ulmnare, care este
de rigine endderma, cntrlata de %na amigdaliana a creierului si
care #rliferea%a de'a lungul fa%ei active a cnflictului, nu se #ate
transfrma intr' celula sasa, care este de rigine mesderma si
este cntrlata de crte&ul cere$ral, celula care se deterirea%a in
tim#ul fa%ei active a cflictului, in #rcesul de decalcifiere. 2n
scenariul cancerul pulmonar metasta'ea'a la oase, celulele
cancerului #ulmnar crea%a de fa#t un gl +descm#unere celularaB
Creversul cancerului- in anumite ase din rganism. 1re$uie de
asemenea sa ne intre$am de ce celulele cancerase rareri se
ras#andesc la tesuturile vecine, de e&em#lu= de la uter la cervi&.
Daca celulele cancerase calatresc #rin sange, de ce nu este atunci
scanat sangele dnat, #entru a cauta celule canceraseD De ce n$
#$n! a!$nci ga#i!e o m$l!i!$dine de !$mori in %ere!ii (a#elor de
#ange ai %acien!ilor *olna(i de cancer4
Acum di ani ,#e 19 August 966E, %iarul canadian +lo%e and Mail a
#u$licat un articl intitulat, Cercetatorii urmaresc testele de sane
pentru cancerele de san, cntinand declaratiile revelatare=
Vanatoarea celulelor canceroase in flu$ul sanvin a durat ,) ani si
pana de curand, nici o tehnoloie e$istenta nu e reusit sa i'ole'e in
mod cert o sinura celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si
al%e continute in orice mostra de sane uman. 2n afara fa#tului ca
vanatarea este de#arte de a fi inc"eiata +asa cum indica articlul-,
nu sugerea%a asta cumva ca i#te%a metasta'elor a de%infrmat
#u$licul si a s#eriat de marte miliane de #acienti de cancer, de'a
lungul ultimelr #atru decenii D
Dr. Hamer nu neaga, $ineinteles, #si$ilitatea a#aritiei celui de'al
dilea cancer, dar aceste tumri succesive nu sunt cau%ate de
migrarea celulelr cancerase care se transfrma, in md miraculs,
intr'un ti# diferit de celula, ci mai degra$a sunt urmarea nului
cnflict'sc. )ul DH; #ate fi declansat de alta e&#erienta
traumati%anta aditinala, sau #rin scul #rvcat de diagnstic. Asa
cum am mentinat mai devreme, un diagnstic neaste#tat de cancer,
sau a'i cmunica cuiva ca are metasta%e, #ate declansa s#aima
de ti#ul frica de moarte +#rvcand cancer #ulmnar- sau rice alt ti#
de diagnstic relatinat cu scul emtinal, cau%and ni cancere in
diferite alte #arti ale rgansimului. 2n multe ca%uri, acesti #acienti nu
su#ravietuiesc #ana in fa%a de vindecare, din cau%a starii de stres
farte grave care ii sla$este #ana la #unctul in care mai au farte
#utine sanse de su#ravietuire e&trem de t&icului tratament
c"imitera#eutic.
Al dilea ti# de cancer farte intalnit du#a cancerul #ulmnar este
cancerul ss. Dr. Hamer a desc#erit ca asele nastre sunt
$ilgic legate de increderea, res#ectul si stima de sine. Altfel s#us,
s#unandu'i'se cuiva ca are o %oala care ii ameninta viata, in md
s#ecial una care se #resu#une ca se raspandeste ca focul #rin
rganism, este ec"ivalent cu= acum sunt total inutil si, #e langa fa#tul
ca ne simtim inutili, asele ince# sa se decalcifie%e +in ca%ul
cancerelr de san, deseri in %na sternului si a castelr-. 1t asa
cum se ru#e un s, sc#ul #rgramului $ilgic +al %olii- a#are la
sfarsitul fa%ei de vindecare.
.and fa%a de re#arare este cm#leta, sul va fi mult mai #uternic in
%na res#ectiva, asigurand in acest fel ca suntem mai $ine ec"i#ati,
in eventualitatea a#aritiei unui nu cnflict al stimei de sine.
NATURA TUMORILOR CEREBRALE
(data ce cnflictul a fst re%lvat,
le%iunile cere$rale im#reuna cu #si"icul si
rganul aferent intra in fa%a de vindecare.
(data cu re#ararea ricarei rani se
de%vlta edema +fluid in e&ces- #entru a
feri #rtectie tesutului cere$ral ce este
refacut. Pe tmgrafie, sc"im$arile sunt
farte usr de $servat= vi%i$ilele inelele
cncentrice dis#ar in edema si a#ar acum
neclare si inc"ise la culare. 2n mmentul de varf al fa%ei de
vindecare, atunci cand edemul cere$ral atinge dimensiunea ma&ima,
creierul declansea%a un scurt si #uternic im#uls care e&#ul%ea%a
edema. 2n terminlgia G)M, aceasta reglare este denumita Cri'a
epileptica +.?-. 2n tim#ul cri%ei, intregul rganism este aruncat,
#entru scurt tim#, intr' stare de sim#atictnie +"i#erstimularea
sistemului nervs sim#atic-, retraind sim#tmele ti#ice fa%ei de
cnflict activ, cum ar fi trans#iratie rece, e&tremitati reci, #uls
accelerat si greata. 2ntesitatea si durata acestei cri%e #re'#rgramate
este determinata de intensitatea si durata cnflictului #recedent.
Atacurile cardiace, accidentele cere$rale, cri%ele de astm si cele
e#ile#tice sunt dar cateva e&em#le ale acestui crucial #unct de
revenire. 1i#ul de cri%a de#inde inttdeauna de natura cnflictului si
de %na cere$rala cres#un%atare im#licata.
Du#a ce edema cere$rala a fst im#insa afara, tesutul cnectiv ce
fera su#rt structural neurnilr se reface in %na res#ectiva, #entru
a resta$ili functiile celulelr nervase care au fst afectate de scul
datrat cnflictului +DH;-. Aceasta acumulare naturala este ceea ce
medicina cnventinala denumeste tumoare cere%rala, acesta veste
avand cnsecinte cum#lite asu#ra #acientului. Dr. Hamer a sta$ilit, in
1981, ca tumoarea cere%rala nu este $ala in sine, ci un sim#tm al
fa%ei de vindecare, care se desfasara #aralel si la nivelul rganului
afectat +cntrlat de la nivelul creierului din %na sa s#ecifica care se
afla simultan in fa%a de re#arare-. Astfel ca Metasta'ele cere%rale de
fa#t nu e&ista nici ele.
TERAPIA GNM (%e #c$r!)
Primul #as in tera#ia G)M este sa feri intelegere a naturii
$ilgice a sim#tmului, de e&= un anumit ti# de cancer, in relatie cu
cau%ele sale #i"ice. ( tmgrafie si un istric medical cm#le& sunt
de asemenea vitale #entru a determina daca #acientul este inca in
fa%a activa a cnflictului, sau de*a se vindeca. Daca este inca in fa%a
activa, atentia tre$uie indre#tata asu#ra identificarii mtivului scului
initial DH; si de%vltarea unei strategii #entru re%lvarea cnflictului.
?ste cruciala #regatirea #acientului si infrmarea lui des#re sim#tme
si des#re #rcesul vindecarii si eventualele cm#licatii ce #t a#are.
;im#tmele sunt farte #revi%i$ileB Desc#eririle Dr'lui. Hamer ne
furni%ea%a, #entru #rima ara in istria medicinei, un sistem sigur
care ne #ermite nu numai sa intelegem, dar si sa #re%icem
de%vltarea si sim#tmele ricarei $li. Aceasta este adevarata
medicina #reventiva, un as#ect al G)M care cu greu #ate fi
de%$atut suficient.
Adevarata #reventie necesita intelegerea cau%elr reale ale $lii si
aceasta este e&act ceea ce cercetarile Dr'lui Hamer furni%ea%a in
detaliu.
2ntelegand cele ,Cinci Legi Biologice, ale cau%ei si ale #rcesului
de vindecare al $lii, ne #utem eli$era de teama si #anica ce deseri
a#ar data cu instalarea unr sim#tme. Acea#!a c$noa#!ere e#!e
mai m$l! deca! %$!ere- Ea %oa!e #al(a (ie!i-
De#%re A$!or5
Caroline Markolin, Ph.D.,
Pentru mai multa informatie despre +-M vi'itati
http.//ermanne0med icine.ca.
(%ar! 0) In!er(ie6 6i!" Doc!- R78e Geerd 9amer
"tt#=FF///.yutu$e.cmF/atc"DvG@M"uHv7'*.?
Cele 5 Legi BioLogice - un Miracol Cenzurat (2)

SINTEZA PINCIPIIL! N!II
ME"ICINI #EMANE

Noua Me$icin% #er&an%' e(te un (et
$e $e(co)eriri *i )rinci)ii care )une la
+aza a)ari,iei *i e-olu,iei +olilor.
/ )rinci)iile uni-er(ale +iologice0
/ interac,iunea $intre cele 1 ni-eluri ale
2iin,ei u&ane. )(i3ic4 creier *i organe5
Noua Medicin German privete corpul ca un ntreg,
n care psihicul este integratorul tuturor funciilor
comportamentului i a tuturor ariilor de conflict, iar creierul
este calculatorul principal al tuturor funciilor
comportamentale, ariilor de conflict i organelor
corespunztoare acestora.
Noua Medicin German este o tiin a naturii, bazat pe
legi biologice care sunt aplicabile fiecrei boli ale oamenilor
sau mamiferelor.
!n Noua Medicin German, boala nu este o eroare a
naturii ci ea are o anume semnificaie biologic. "oala
evolueaz pe baza unor programe ale naturii proiectate cu
scopul de a#l a$uta pe individ s coopereze cu evenimentele
aprute n viaa lui sau s l elimine pe baza mecanismelor
de selecie necesare evoluiei grupului din care individul face
parte
%r. &amer a constatat faptul c moartea soiei sale i
propriul lui cancer pot fi corelate cu mpucarea i apoi
decesul fiului lor %ir'. (a medic, cercettor i ef al clinicii
de oncologie din munhen, dr. &amer a a$uns la urmtoarea
concluzie) *n eveniment fizic poate crea un oc conflictual
biologic care se va manifesta n transformri vizibile ale
creierului, i poate conduce la schimbri msurabile ale
parametrilor sistemului nervos care la r+ndul lor pot produce
creterea unor tumori canceroase, ulceraii, necroze i
perturbri funcionale n organe specifice fiecrui tip de
conflict biologic.
%up ,- de ani de cercetare i terapie a peste ./.---
de pacieni, dr. &amer a stabilit c un conflict#oc biologic
genereaz o faz de mbolnvire) rece, canceroas sau
necrotic, iar dac conflictul este rezolvat, se trece la o faz
de vindecare) cald prin care procesele canceroase sau
necrotice snt inversate pentru a se autorepara esuturile
afectate n faza de mbolnvire i a restabili starea de
sntate optim.CELE 5 LE#I ALE N!II ME"ICINI
#EMANE' "ESC!PEITE 6I 7!M8LATE "E "5
9AME.
15 PIMA LE#E BI!L!#IC:. regula de fier a cancerului)
0. 1iecare cancer sau afeciune echivalent cancerului are
drept cauz) sindromul %ir' &amer 2%&34 generat de un oc
foarte grav, acut, dramatic i izolat. 5rirea acestui confict#
oc are loc simultan la . niveluri 2psihic, creier i organ46
". 5ipul conflictului care a provocat %&3 determin
localizarea && 2cercuri concentrice vizibile pe tomografia
computerizat4 n creier i a locului corespunztor ntr#un
anumit organ n care va apare cancerul sau o afeciune
echivalent cancerului6
(. (ontinuarea conflictului la nivel psihologic determin
evoluia hh n creier i a cancerului sau a afeciunii
echivalente cancerului n organul corespunztor locului
apariiei &&
25 A 2-A LE#E BI!L!#IC:. fiecare afeciune generat de
un conflict#oc are o evoluie n , faze)
0. 1aza de conflict activ 2de mbolnvire4 n care sistemul
nervos autonom simpatic este activat, ocul continu cu
preocupare continu fa de evenimentul declanator i
produce o stare de tensiune i nelinite nsoit de pierdere
n greutate, apar dificulti la adormire i tulburri ale
somnului. Nopile devin lungi, e7tremitile snt reci i
leziunile sau tumorile aprute continu s se dezvolte6
". 1aza conflict rezolvat 2de autovindecare4 n care sistemul
nervos autonom parasimpatic i sistemul vagal sunt activate
nsoite o stare de epuizare i somnolen i derm 8
e7tremiti calde. !n aceast faz procesele aprute pe
timpul fazei de mbolnvire sunt reversate) tumorile sunt
remise sau capsulate, iar leziunile de tip necroz sau ulcer
sunt nlturate prin regenerarea natural a esuturilor
afectate de acestea. 9a sf+ritul acestei faze de
autovindecare, esuturile i organele afectate sunt refcute
complet i deseori devin mult mai rezistente dec+t au fost
nainte de apariia conflictului#oc, iar persoana are o stare
general mai bun i devine mai neleapt dec+t nainte de
a se fi mbolnvit.
15 A 1-A LE#E BI!L!#IC:. 3istemul :ntogenetic al
5umorilor i bolilor echivalente cancerului)


0. *n anumit tip de conflict
afecteaz un anumit nivel
embrional, care la r+ndul lui
genereaz hh 2inele
concentrice4 ntr#o anumit
zon a creierului, afect+nd
un anumit organ ce
corespunde nivelului embrional cu o formaiune histologic
specific acelui nivel6
". (onflictele care genereaz hh n zona creierului arhaic
2creierul ancestral generat din endoderm i cerebelul generat
din mesoderm4 prezint o multiplicare a celulelor n faza de
mbolnvire 2ca conflict activ4 i de distrugere 2de ctre
fungi i micobacterii4 sau ncapsulare a tumorii n faza de
vindecare 2pcl post conflict4, pe c+nd conflictele care
genereaz && n zona creierului nou 2corte74 determin o
scdere a numrului de celule 2necroze, ulcere4 sau
diminuare a funciilor p+n la disfuncie complet 2numite i
boli cancer echivalente4 n faza de mbolnvire ca 2conflict
activ4, urmate de multiplicarea celulelor, reconstrucia
organului 2de ctre bacterii i virusuri4 afectat i restabilirea
funcionrii normale a acestuia n faza de vindecare 2pcl post
conflict46
(. "olile cu cele , faze 2mbolnvire i vindecare4 sunt funcii
biologice deosebite care ne permit s depim i s ne
redresm funcional dup ce am fost confruntai cu
probleme biologice neobinuite sau neateptate generate de
obicei de conflicte psihologice.
;5 A ;-A LE#E BI!L!#IC:. n faza de autovindecare 2pcl
post conflict4 e7ist o coresponden dintre grupurile de
organe aparin+nd uni anumit nivel embrionar i grupurile de
microbi aparin+nd acelui nivel. Microbii nu sunt cei ce
provoac o anumit simptomatologie, ci dimpotriv, ei sunt
cei ce particip la autovindecare. ;i sunt comandai de ctre
creier) la comanda creierului, microbii patogeni devin, prin
dezactivare, microbi apatogeni i se retrag ntr#o anumit
parte a organismului, iar n faza de autovindecare 2pcl post
conflict4vor fi chemai i reactivai pentru a repara organul
afectat.
55 A 5-A LE#E BI!L!#IC:5 (hintesena) semnificaia
biologic a fiecruia din programele biologice speciale ale
naturii 2bolile cu cele , faze) mbolnvire < conflict activ i
autovindecare < post conflict4. 3paniolii au numit noua
medicin german) la medicina sagrada 2 medicina
sacr4 . (onform acestei legi boala nu este o eroare fr rost
a naturii sau biologiei, ci un program special creat de natur,
de#a lungul a milioane de ani de evoluie, pentru a permite
organismelor s depeasc funcionarea standard 2de zi cu
zi4 i s poat face fa unor situaii de urgen e7cepionale
sau neobinuite. *n e7emplu) cancerul osos este faza de
vindecare a necrozei osoase care nsoete conflictul de
auto#subevaluare. !n faza de mbolnvire2 pe timpul
conflictului de auto sub evaluare4 are loc un proces biologic
de osteoliz 2diminuarea celulelor osoase4. (+nd conflictul
de auto#subevaluare este rezolvat n mintea pacientului,
organismul trece n faza de autovindecare 2post conflict4)
apare o anemie care previne distrugerea oaselor slbite pe
timpul conflictului, ncepe recalcifirea 2diagnosticat eronat
ca fiind cancer osos4, continu anemia, apar durerile osoase
i se instaleaz o stare leucemic 2toate acestea av+nd ca
scop imobilizarea corpului p+n la vindecare complet4.
5oate acestea dispar pe cale natural c+nd structura osoas
este complet refcut, iar rezistena osului va fi mai mare
dec+t nainte de a fi nceput faza de mbolnvire. =rin acest
dublu mecanism mbolnvire < autovindecare, natura
mbuntit ansa de supraveuire a celui care i#a rezolvat
conflictul de auto sub evaluare. %ac persoana nu i rezolv
conflictul de auto#subevaluare, va fi eliminat din grup.
TEAPIILE <IIT!AE SPECI7ICE N!II ME"ICINI
#EMANE'.
/. =acientul va deveni >eful absolut? al tratamentului i
procedurilor de autovindecare a bolii sale, el nu va mai fi
tratat, ci se va trata singur, iar relaia dintre pacient i medic
va fi complet reg+ndit i redefinit6
,. 3e vor folosi mult mai puine medicamente6
.. 3e vor baza pe nelegerea de ctre pacient a cauzei care
a provocat conflictul i implicit boala6
@. =acientul mpreun cu medicul vor gsi mpreun cea mai
bun rezolvare a conflictului generator al bolii i vor stabili
cea mai bun strategie de evitare a acestui conflict pe viitor
de ctre pacient6
ELA=IA "INTE STES 6I B!AL:
(oncluzii prezentate de dr. &amer n interviul)
http)AABBB.neBmedicine.caAintervieB.htm
!n via, fiecare dintre noi putem avea ocazia s ne
confruntm cu , tipuri de conflicte sau evenimente)
# normale) evenimentele sau conflictele zilnice care nu ne
surprind, deoarece avem capacitatea de a le anticipa i de a
le depi6
# biologice 2conflict < oc4) evenimente sau conflicte aprute
pe neateptate 2nu au putut fi anticipate4, care ne dau
sentimentul de neputin i ne aduc n imposibilitatea de a
reaciona ne vor induce o stare de oc nsoit de panic.
0pariia unui astfel de eveniment genereaz 3indromul %ir'
&amer 2%&34 care la r+ndul lui induce i dezvolt cancerul
sau alte boli cancer < echivalente specifice fazei de
mbolnvire 2ca conflict active4 p+n c+nd conflictul va fi
rezolvat. %up rezolvarea conflictului va apare faza de
autovindecare 2pcl post conflict4 a crui durat va depinde
de masa conflictului 2durata i intensitatea conflictului4 pe
timpul creia toate modificrile funcionale i morfologice
aprute n faza de mbolnvire vor fi reversate, iar persoana
va revenii la o stare mai bun dec+t naintea conflictului.
%e e7emplu) o mam, cu copilul de m+n, st de vorb la
marginea oselei cu o vecin. (opilul se desprinde de m+na
mamei 2fr ca ea s observe4 i trece n fug oseaua, fiind
accidentat de o main. Mama a fost surprins de acest
eveniment neateptat i pe toat perioada c+t copilul este la
spital m+inile sunt reci, nu poate dormi i nici m+nca,
triete o continu stare de stres i observ dezvoltarea unui
nodul malign n s+nul st+ng 2faza de mbolnvire ca conflict
activ4. %up ce copilul este e7ternat i medicul i spune >noi
suntem norocoi deoarece copilul este bine din nou?, m+inile
mamei se vor nclzi, va dormi bine, apetitul va reveni la
normal i n urmtoarea perioad nodulul malign se va
resorbi pe cale natural 2faza de autovindecare pcl post
conflict4.
C : persoan sntoas, bine hrnit i odihnit va avea de
nfruntat mult mai puine conflicte biologice i le va face fa
mult mai uor6
C =ersoanele cu o situaie material bun au un risc de a se
mbolnvi 2de cancer sau de alte boli cancer echivalente4 de
/- ori mai mic dec+t persoanele srace 2care nu i pot
rezolva cele mai multe conflicte din lipsa banilor46
C (el mai important factor n faza de autovindecare este ca
pacientul s neleag ce se nt+mpl cu el, deoarece numai
atunci el va putea s adopte o atitudine constructiv i
rela7at fa de procesele de autovindecare6
C %ac pe timpul fazei de mbolnvire sau pe timpul fazei de
autovindecare, pacientului i este team de cancer, aceast
team va induce un nou conflict biologic care pe timpul unei
noi faze de mbolnvire va genera cancer pulmonar, iar dac
va apare la acelai bolnav i teama de moarte aceasta va
induce un alt conflict biologic care n faza de mbolnvire va
genera un proces de decalcefiere a ntregului sistem osos.
(onflictul biologic nu este determinat direct de eveniment
2de ce se petrece4 ci de modul n care persoana resimte sau
triete la nivel psihic evenimentul declanator 2de stresul
interpretat4. 1uncie de aceast dimensiune interioar a
evenimentului poate apare sau nu un conflict biologic, iar
intensitatea i localizarea efectelor acestuia vor depinde de
intensitatea i tipul tririi interioare. ;7emplu) o soie i
surprinde soul n pat cu cea mai bun prieten, dar funcie
de modul n care soia interpreteaz acest eveniment vor
apare urmtoarele efecte)
C dac soia i iubete soul, ea va suferi un conflict de tip
frustrare se7ual care n faza de mbolnvire i va provoca
un carcinom la uter6
C dac soia nu i iubete soul i abia ateapt un motiv de
divor, ea va tri un conflict < oc biologic de tip conflict cu
partenerul care pe timpul fazei de mbolnvire se va genera
un nodul malign la s+nul drept 2suprri e7terne46
C dac soul este surprins n pat cu o prostituat, soia va
avea un conflict < oc de tip team < revolt, care pe timpul
fazei de mbolnvire se va manifesta prin hipoglicemie6
C dac soul e surprins n pat cu o persoan cu ,- de ani mai
t+nr dec+t soia, aceasta 2indiferent dac i iubete sau
nu soul4 va tri un conflict de subevaluare se7ual 2spun+nd
n g+ndul ei) eu nu pot s o concurez pe ea i nu mai pot
acum s i ofer ce i ofer ea4, care pe timpul fazei de
mbolnvire va suferi de o decalcefiere 2osteoliz4 a
pelvisului. 1aza de mbolnvire 2conflict activ 4 nceteaz
numai c+nd conflictul < oc este rezolvat. Dmediat se va
instala faza de autovindecare 2pcl post conflict4.
!n lumea animalelor avem multe e7emple de acest fel)
C un animal deposedat de teritoriu va supraveui numai dac
i recapt teritoriul sau obine alt teritoriu6
C o femel creia i#a fost ucis puiul va intra n clduri i va
putea avea astfel un alt pui, iar orice form de cancer sau de
tip cancer se va remite pe cale natural pe timpul sarcinii6
Ei la noi oamenii, pentru a trece din faza de
mbolnvire n faza de autovindecare trebuie s rezolvm
conflictul iniial la nivel psihic)
C Mama care s#a mbolnvit n urma accidentrii copilului se
va face bine numai dup ce copilul se va nsntoi6
C *n brbat care a fost prsit de soie va putea trece n faza
de autovindecare numai dup ce se va mpca cu aceasta
sau i va gsi o nou soie6
C (el care i#a pierdut locul de munc va putea trece n faza
de autovindecare numai dup ce i va gsi un alt loc de
munc6
C : persoan care a ieit la pensie va putea trece n faza de
autovindecare numai dup ce se va nscrie la un club sau s
i va gsi o nou pasiune sau o nou ocupaie.
C 9a femeile nsrcinate, orice form de cancer sau de tip
cancer se va remite pe cale natural ncep+nd cu a .#a lun
de sarcin, deoarece sarcina sau mai bine zis Fiata are
prioritate absolut.