Sfaturi practice

Galuste, tahini, chiftele la cuptor

am scris la supa de pui cu galsute de gris.
Ingrediente:
2 oua mici (de 50 de grame*)
130 g gris de grau
putina sare
apa sau supa in care sa fiarba
*Daca aveti oua de marime obisnuita, adica din cele de 60 g (scrie pe ambalaj, sau la
raftul de unde le cumparati), puteti sa puneti 160 g de gris.
Puneti supa sau apa la fiert. Daca nu sunteti siguri, puteti sa fierbeti galustele in apa si
sa le transferati ulterior in supa. Eu prefer sa le fierb in supa pentru ca au un gust mai
bun si nu se umfla cu apa. Puteti sa folositi in acest scop o cantitate mai mica de supa,
nu sa fierbeti galustele in toata cantitatea de supa pe care o aveti.
Spargeti ouale si bateti-le bine cu furculita intr-o farfurie pana cand se omogenizeaza bine
si incepe sa se transforme in spuma. pentru rezultate excelente puteti sa folositi si un tel.
Adaugati gris-ul in ploaie, amestecand, pana cand se omogenizeaza complet. Puneti si
putina sare. Posibil ca compozitia sa vi se para prea moale, dar va recomand sa o lasati sa
se odihneasca 2-3 minute. Granulele de gris se vor umfla si compozitia se va ingrosa.
Intre timp supa noastra (sau apa) va fierbe cu bulbuci (dar nu cu spume)- vedeti foto mai
jos. daca fierbe foarte tare riscati sa spargeti galustele de la inceput.
Luati o lingura si inmuiati-o in supa. Rupeti cu ea o bucata de aluat si cufundati-o din nou
in supa pana atingeti fundul oalei. Galusca se va desprinde usor. Repetati operatiunea
pana introduceti in supa toate galustele. Lasati sa mai fiarba 3-4 minute, la foc mic.
Stingeti focul si acoperiti supa cu un capac. Lasati-o sa se odihneasca cateva minute.
Ingrediente pentru galustele de gris:
1 ou mare
gris de grau
2 linguri de apa
putina sare
Aici va fi musai sa revin cu niste poze, pentru ca eu fac galustele ochiometric si nu
stiu sa va spun exact cat gris am pus. Aproximativ, ele se fac ca si cele de aici, numai
ca in loc de faina trebuie sa puneti gris.
Daca doriti ca galustele sa iasa pufoase, separati albusul de galbenus. Bateti albusul
pana obtineti o spuma densa. amestecati galbenusul cu una sau doua linguri de apa
si un praf de sare si incorporati compozitia in spuma. Adaugati grisul, treptat, intr-o
ploaie fina, in timp ce amestecati continuu, pentru a nu obtine gogoloase. As potea
spune ca au incaput vre-o trei linguri de gris, dar asta depinde atat de cat de mare

este oul cat si de calitatea grisului.

Acum sa facem putin filosofia galustei de gris:
De ce am adaugat apa? Pentru ca in momentul in care dam drumul galustelor in supa
clocotinda, oul se coaguleaza instantaneu in jurul granulelor de gris, in special in jurul
celor din mijlocul galustei, iar acestea nu vor mai absorbi supa, nu se vor mai umfla si in
felul acesta vom avea niste galuste tari in interior. Daca punem putina apa in compozitie,
le ajutam putin si nu lasam oul sa impiedice fierberea grisului.
Daca totusi, nu sunteti siguri ca galustele vor iesi pufoase, sau ati mai incercat si nu v-au
reusit, va dau un pont: adaugati in compozitie un varf de cutit de praf de copt. Vor iesi
sigur mari si pufoase. Este o metoda care se foloseste in momentul in care se fierb
cantitati mari de galuste, de exemplu din 20 de oua.
Daca aveti pofta de chiftelute, dar nu aveti chef sa le prajiti, sa stiti ca se pot face foarte
bine si la cuptor si sunt foarte bune. Se prepara foarte usor si in acest fel, mancati mai
sanatos si nici nu faceti miros de prajeala in casa. In plus, veti avea mai putin de lucru. Le
puteti prepara si din carne de porc, din carne de pui sau amestec de porc cu vita.
Pentru chiftele:
500 g carne tocata de curcan
2 catei de usturoi
1 ou
jumatate de lingurita boia dulce
marar tocat marunt
sare, piper dupa gust
2 linguri de pesmet
Carnea tocata se amesteca cu urmatoarele: 2 catei de usturoi pisati sau razuiti, 1 ou intreg,
jumatate de lingurita de boia dulce, niste marar tocate marunt si 2 linguri de pesmet. Cu
mainile umede se formeaza bilute de marimea unei nuci (sau dupa preferinte) Bilutele se
aseaza intr-o tava pe hartie de copt si se coc la cuptor la 170 g pentru 25 de minute sau
pana cand devin aurii.
Ce este tahini?
Tahini este o pasta din seminte susan, care se foloseste in diferite preparate arabesti. Se
gaseste in supermarketuri, gata preparata si ambalata in borcanase. Cel mai cunoscut
preparat in care tahini este un ingredient care nu poate lipsi, este hummus-ul.
Cum se prepara tahini?
In mod traditional, procedeul de preparare al pastei de susan este cumplicat, s probabil
imposibil de reprodus la noi acasa. El implica inmuierea in apa a semintelor, zdrobirea ,
si din nou inmuierea lor in apa sarata, de acesta data, pentru a le separa de coji. Boabele
de susan sunt apoi uscate, prajite si macinate opentru a obtine pasta. Desigur, in
compozitie, se mai adauga si ulei de susan. Sigur nu am sa fac asa ceva acasa.
(bibliografie: www.reteteleluiradu.ro)

La modul industrial, sunt sigur ca tahini nu se prepara nici pe departe asa. Ba chiar este
posibil (si foarte probabil) sa mai contina si diversi conservanti, aditivi, coloranti si
potentiatori de gust. Pe langa asta, mi se pare mult sa dau pe un borcanel de tahini (in jur
de 250 de g) 30 de lei.
Si atunci m-am gandit eu, ca daca tahini, nu este altceva decat pasta de susan, nu as putea
sa fac eu, acasa? Am cautat pe google si am gasit diferite retete de tahini, mai omenesti
decat cea traditionala, si mult mai curate decat cea industriala.
Cu prima ocazie, am cumparat cateva pachete cu seminte de susan si m-am pus pe treaba.
Ce contine tahini facut acasa?
175 g seminte de susan
25 ml de ulei de susan (eu am folosit de masline, dar se poate folosi orice fel de ulei
vegetal)
Cum procedam?
Semintele de susan se prajesc intr-o tigaie, doar atat cat sa devina lucioase si casante.
Practic trebuie doar incinse foarte bine intr-o tigaie. Atentie, nu trebuie sa se rumeneasca,
deloc. Amestecati constant cu o lingura de lemn, pentru a impiedica rumenirea
semintelor de pe fundul tigaii.
Pana aici totul a fost foarte clar.
Cum macinam semintele de susan?
Partea asta e la noroc. As fi putut incerca sa le macin in masina de cafea, dar stiind ca
semintele de susan sunt foarte unse, si masina de macinat cafea este foarte greu de
curatat, m-am gandit ca ar fi bine sa renunt la aceasta idee.
Am trecut la robotul de bucatarie. N-a fost o idee buna.Semintele de susan, fiind foarte
usoare, au fost mai mult imprastiate prin bolul robotului, decat macinate. Tind sa cred ca
si suprafata prea mare a bolului a fost de vina. Pe de alta parte, probabil ca a contat si
faptul ca robotul meu nu are decat 400 W. Deci probabil ca o putere mai mare ar fi fost
necesara.
Mi-a mai ramas blenderul de mana. Tot cu putere mica, dar cu lama asemanatore cu a
masinii de macinat cafea. Am pus semintele de susan intr-un vas ingust si inalt, poate
putin mai mare decat capul blenderului. Am adaugat ulei si am inceput sa macin
semintele. A fost nevoie de trei reprize de cate 30 de secunde de actiune cu blederul
pentru a obtine o pasta la fel de fina ca cea din comert. Si spun trei reprize, petru ca pasta
este destul de densa si daca suprasolicitati blenderul prea tare, riscati sa il stricati. Al meu
nu este prea grozav si a fost nevoie sa-i las cateva minute de racire intre reprize.
Rezultatul? Excelent! Sigur,daca aveti un blender mai performant, s-ar putea sa va iasa
din prima.
Se mai poate adauga ulei, sau se poate adauga mai putin ulei, din functie de cat de
consistenta doriti sa fie pasta. De asemenea, se pot face variante de tahini cu usturoi,
zeama de lamaie, s.a.m.d.
Concluzia?
Se poate face tahini in casa. Si probabil un tahini mai bun decat cel din comert. Sigur ca
nu este mai bun decat cel preparat in mod traditional, dar nu am de unde sa stiu, pentru ca
probabil nu am gustat niciodata.
Toata operatiune, dureaza foarte putin: vreo doua- trei minute pentru prajtul semintelor.
Si alte doua-trei minute pentru macinarea semnitelor. Dupa preparare, tahini se poate

pastra in borcanele in frigider. Toata distarctia nu a costat mai mult de 4-5 lei si m-am
ales cu un borcan de 200 g tahini