Puterea cifrelor.

In trecut a existat o atitudine ostila fata de toate stiintele si in special fata de matematica.
Imparatul bizantin Justinian a inclus in codul sau de legi din anul 529 un capitol intitulat
Despre raufacatori, matematicieni si altii de acest fel, in care un paregraf graia astfel:
Arta matematicii cea mai demna de condamnat este cu desavarsire interzisa. Iar
legea imparatului Teodosie preciza ca Nimeni sa nu se sfatuiasca cu vreun ghicitor sau
matematician.
Nu o data matematicienii erau porecliti vrajitori, pentru ca puteau scoate lucruri uimitoare
din cifre sau numere. Cu riscul de a deveni si dvs vrajitori,v rog sa incercati urmatoarele
trucuri matematice :
Ghicirea unui numar.
Cereti cuiva sa scrie pe o bucata de hartie un numar oarecare, format din patru cifre
cuprinse intre 0 si 9, in ordine consecutiva. Apoi, sa scrie acelasi numar in ordine inversa.
Se vor obtine asadar 2 numere formate din cata patru cifre. In final sa se scada numarul
mai mic din numarul mai mare.
Asta-i tot pentru a deveni vrajitor. Adica nu-i tocmai totul pentru ca mai aveti nevoie de
ceva. Rugati deci pe cel ce a facut operatia amintita sa va comunice ziua si luna nasterii
(nu si anul, intrucat femeile va pot induce in eroare!). Acum intr-adevar sunteti in
posesia datelor necesare. Ca atare, luati un creion si o hartie si printr-o simpla inmultire
spuneti rezultatul scaderii amintite mai sus. Ce inmultire am facut?
Raspuns. Ghicirea unui numar.
Inmultirea de care am vorbit in legatura cu scaderea celor 2 numere nu este de fapt
nici o inmultire sau daca vreti o inmultire cu 1! Am introdus-o in scenariu tocami
pentru a justifica, macar de ochii lumii, pretentia de vrajitor si pentru a abate pe
moment atentia de la faptul ca cele 2 numere formate din aceleasi cifre consecutive,
scazute unul din celalat inversat dau totdeauna ca rezultat 3087. Asa ca dvs cunoasteti
dinainte acest rezultat!
________________________________________
La intamplare
S-ti mai arat o scamatorie, mi-a propus prietenul meu. Scrie un numar pe o hrtie.
Ce fel de numr, din cte cifre?
Din cte vrei din doua, din noua, n-are importanta.
Am scris la intamplare: 807 249. Scamatorul l-a privit, a notat ceva pe o hartie si, fara
sa mi-o arate, a bagat-o in buzunar. Apoi imi zise:
Mai scrie sub el un numar tot din 6 cifre.
Am scris din nou la intamplare: 357 162.
Acum, rosti el, da-mi voie sa adaug si eu un numar. Si nota: 642 837. Dupa aceea
continua:
Aduna-le pe toate trei.
I-am satisfacut dorinta si am facut adunarea. Reluztatul: 1 807 248. Calm prietenul meu
scoase din buzunar hartiuta pe care notase ceva si mi-o arata. Pe ea scria: 1 807 248. Cum
a procedat scamatorul?
Raspuns. La intamplare
Scamatoria este foarte simpla. Cineva scrie un numar oricare, din oricate cifre. Dvs il

copiati pe o hartie, dar nu exact, ci in felul urmator: puneti cifra 1, apoi celelate in ordinea
lor, cu exceptia ultimei cifre pe care o notati cu o unitate mai mica (in cazul dat ca
exemplu, numarul initial era 807 249, iar scamatorul a notat 1 807 248). In coninuare,
il invitati pe partener sa mai adauge un numar cu tot atatea cifre cat avea si primul, dupa
care adaugati si dvs un altul. Dar nu oricare. Numarul scris de dvs trebuie ales astfel incat
fiecare cifra, adunata cu cifra corespunzatoare a numarului al doilea sa dea 9. Deci daca
ultima cifra a celui de-al doilea numar este 0, puneti dedesupt 9, daca este 1 scrieti 8,
daca e 2 notati 7, etc. La fel si pentru urmatoarele cifre ale celui de-al doilea numar (in
cazul la care ne referim, acesta este 357 162 si s-a adaugat 642 837). Explicatia: adunand
orice numar cu un altul format din atatea cifre 9 cate cifre are cel initial, suma este
formata dintr-un numar care incepe cu 1 si continua, in ordine, cu cifrele celui dintai,
exceptand ultima cifra care este cu o unitate mai mica (in exemplul dat : 807 249 + 357
162 + 642837 = 807 249 + 999 999 = 1 807 248)
________________________________________
Cti ani ai?
Nu stiu cati ani ai, nu te intreb, nu ma uit in actele tale, dar pot afla ziua, luna si anul in
care te-ai nascut.
Cum?
UIte, ia o hartie, un creion si fa calculele pe care ti le spun eu, fara sa mi le arati.
De acord.
Scrie cifra care reprezinta ziua ta de nastere si inmulteste-o cu 20. Daca ai terminat,
Spune-mi care este cifra ta preferata.
Stiu eu?! Sa zicem 9.
Atunci aduna la produsul obtinut 99. Acum inmulteste rezultatul cu 5. La cele obtinute,
aduna numarul ce reprezinta luna in care te-ai nascut. De piulda pentru ianuarie 1, pentru
februarie 2, pentru martie 3, etc. Acum ai o suma pe care te rog sa o imnultesti din nou cu
20, iar la produs aduna iarasi 99. Rezultatul il inmultesti din nou cu 5 si, in sfarsit, adauga
numarul format din ultimele 2 cifre ale anului nasterii. Esti gata? Ai calculat bine? Acum
verifica daca numarul obtinut ofera vreun indiciu asupra datei tale de nastere.
Nu ofera nici un indiciu.
Atunci spune-mi acel numar.
331 051.
E clar, te-ai nascut la 28 octombrie 1956.
Exact. Cum ai aflat?
Intr-adevar, cum a facut aceasta scamatorie? Cum a dedus data nasterii? Raspunzand
poate gasiti si o formula aplicabila oricarei persoane, indiferent chiar de cifra pe care
acesta o prefera.
Raspuns. Cti ani ai?
Referindu-ne la exemplul din problema, data de 28 octombrie 1956 se mai poate scrie
281056. Daca scriem pe scurt toate operatiile, vom avea (notand cu Z ziua, L luna, A
anul): {[(Z x 20 + 99) x 5 + L] x 20 + 99} x 5 + A = 331051, adica numarul obtinut in
final. Scazand din el 281056, ne da 49995, numar divizibil cu 99. Impartindu-l la 99
face 505. Dar 99 l-am obtinut inmultind cifra preferata (in cazul nostru 9) cu 11. Deci
49995 = 9 x 11 x 505 sau 9 x 5555. Asa stand lucrurile, putand gasi formula generala in

care notam cu N numarul preferat:

{[(Z x 20 + 11N) x 5 + L] x 5 + L} x 20 + 11N x 5 + A
Efectuand calculele (desfacand parantezele), ajungem la o formula mai restransa:
10 000Z + 100L + A + 5555N
Intr-adevar, daca scriem data asa cum am aratat mai sus, de pilda, 281056, observam ca
acest numar este format din 10 000 x 28 + 100 x 10 + 56. Si acum, sa luam un alt
exemplu. Data nasterii: 3 iulie, 1929, numarul preferat de respectiva persoana: 6. In
ordine, calculele vor fi urmatoarele:
3 x 20 = 60
60 + 66 = 126
126 x 5 = 630
630 + 7 = 637
637 x 20 = 12 740
12 740 + 66 = 12 806
12 806 x 5 = 64 030
64 030 + 29 = 64 059
Toate aceste calcule le face cel al carui varsta vreti sa o aflati. Dupa ce va spune numarul
(in cazul nostru: 64 059), dvs scadeti din el 5555 x 6 = 33 330 si veti obtine: 30 729 sau
3.07.29, adica 3 iulie 1929
________________________________________
O socoteal amuzant
Pentru oricine va fi nu numai amuzant, dar si uimitor, modul cum veti reusi sa ghiciti o
cifr, fr ca mcar s fiti n cunostint de cauz asupra unor numere alese. Dar iat
despre ce este vorba:
Cereti cuiva s scrie un numr cu mai multe cifre. Acest numr poate fi orict de mare.
Rugati apoi ca din aceleasi cifre ale numrului respectiv s se compun un alt numr. De
pild, s presupunem c numrul ales a fost 375 872. Numrul compus din aceleasi cifre
poate fi 258 737. Acum, cereti ca, lund cele dou numere, numrul mai mic s fie sczut
din cel mai mare, adic din 375 872 s se scad 258 737. Solicitati sa vi se spun
rezultatul, omitndu-se o cifr oarecare din acesta. In exemplul dat rezultatul va fi 117
135. Omitnd o cifr, persoana care a fcut socoteala ar putea s v indice, bunoar, 11
715. Fr s stati prea mult pe gnduri veti putea rspunde imediat: Cifra omis a fost
3!. Stiti care a fost secretul?
Raspuns. O socoteal amuzant
Oricare ar fi numrul ales, dac amestecm cifrele acestuia si scdem numrul cel mai
mic din cel mare, rezultatul va fi un numr ale crui cifre adunate ntre ele vor da o sum
egal cu 9 sau cu un multiplu al su. Deci secretul const n a aduna cifrele din numrul
comunicat si a stabili diferenta pn la primul multiplu de 9. n cazul artat, 1 + 1 + 7 + 1
+ 5 = 15. Pn la primul multiplu al lui 9, respectiv pn la 18, mai este o diferent de 3
unitti. Aceasta este cifra omis.
________________________________________

La alegere
Scrieti pe un bilet un numr oarecare mai mic ns de 51. ndoiti biletul si dati-l cuiva, nu
mai nainte ns de a face si a retine diferenta dintre 99 si numrul scris pe hrtie. De
exemplu, presupunnd c ati ales numrul 3, aceast diferent este 63. O dat efectuat
aceast operatie, rugati-l pe interlocutor s-si aleag orice numr ntre 50 si 100, fr a vil comunica ns. Cereti apoi s adauge la numrul ales diferenta memorat de
dumneavostr (n cazul de mai sus, 63). Dup aceea, rugati-l s elimine prima cifr a
rezultatului obtinut si s o adune la numrul care i-a rmas. In sfrsit, cereti-i s scad
noul rezultat din numrul pe care l-a ales la nceput. In urma acestei operatii se obtine
numrul pe care l-ati scris initial pe hrtia mpturit.
De pild, interlocutorul dumneavostr a ales numrul 78. Adugnd la el 63, obtine 141.
Stergnd pe 1 (prima cifr a rezultatului) si adugndu-l la 41 se obtine numrul 42.
Scznd pe 42 din 78, rmne 36, adic tocmai numrul scris pe hrtie de dumneavoastr.
________________________________________
Rapid
V puteti luda fr nici o team c sunteti n posesia secretului de a executa rapid, fr
hrtie si creion, diferite operatii aritmetice cu numere alctuite din dou cifre. Asadar,
rugati perosoana care nu crede acest lucru s aleag dou numere formate din cte dou
cifre astfel nct unul s fie mai mare ca cellalt cu o unitate. Apoi cereti-i s mnulteasc
fiecare din numerele alese cu el nsusi. Dup aceea rugati-l s scad produsul mai mic din
cel mai mare si s v comunice restul. Plecnd acum de la valoarea restului i puteti
spune imediat care au fost cele dou numere alese. Iat cum procedati:
Din restul care vi s-a comunicat, scdeti cifra 1, iar ceea ce v rmne mprtiti la doi.
Procednd astfel obtineti unul din cele 2 numere (cel mic) ales de persoana respectiv:
cellalt, este cu o unitate mai mare. De exemplu, interlocutorul dumneavoastr a ales
numerele 25 si 26. Imnultite cu ele nsesi dau 625 si respectivi 676. Scznd 625 din 676,
se obtine 51. Acesta este numrul pe care vi-l comunic interlocutorul, din care
dumneavoastr scdeti 1, iar restul l mprtiti apoi la 2. Obtineti 25, adic numrul cel
mic dintre cele dou numere alese de interlocutor.
________________________________________
Numrul 22
Scrieti pe o hrtiut un numr format din dou cifre, mpturiti hrtiuta si puneti-o pe
mas. Dup aceea, rugati trei persoane s ia fiecare cte o buctic de hrtie si s noteze
pe ea cte o cifr, fr a comunica celorlalti numrul scris. Cele trei hrtiute vor fi
mnnate apoi a unei a patra persoane, care va fi rugat s alctuiasc din cifrele scrise de
cei trei, toate cele sase combinatii posibile din cte dou cifre. De exemplu, presupunnd
c cifrele scrise de cele trei persoane au fost 4, 8 si 1, combinatiile acestor cifre, luate cte
dou, vor fi: 48, 84, 41, 14, 81, 18. Apoi rugati pe cineva s adune toate aceste sase
numere. De asemenea, rugati sa se fac si suma celor trei cifre scrise pe buctele de
hrtie. In sfrsit, ca ultim operatie, cereti s se efectueze mprtirea sumelor obtinute. Cu
acestea totul e gata. Spre uimirea celor de fat, rezultatul mprtirii va fi acelasi cu
numrul de dou cifre pe care l-ati scris la nceput pe hrtia mpturit!
Cum se explic c ati stiut de la nceput rezultatul? Foarte simplu. Numrul scris de dvs
pe buctica de hrtie a fost 22. Oricare ar fi cifrele alese de cele trei persoane, suma

celor sase numere, de cte dou cifre, obtinute prin combinarea lor mprtit la suma
celor trei cifre va da totdeauna ca rezultat numrul 22.
________________________________________
Numrul 9
Bazndu-v pe proprietatea numerelor multiple de 9 si anume aceea c suma cifrelor ce le
compun este tot 9, puteti uimi cu adevrat pe cineva ghicindu-i rezultatul unor operatii
efectuate pornind de la un numr oarecare. Astfel, puteti cere ca dup alegerea secret a
unui numr s se fac cu acesta adunri, scderi, nmultiri orict de multe si totusi, fr a
cunoaste rezultatele partiale, s indicati n cele din urm rezultatul final. Totul const n a
cere ca ultima operatie s fie o nmultire cu 9, sau pentru a masca eventual acest lucru
o nmultire cu 3 si nc una tot cu 3. Dar s exemplificm:
S presupunem c cineva si-a ales un numr. Spuneti-i s-l adune la oricare numr
doreste, apoi s scad din suma rezultat ct pofteste. Pentru a-l deruta si mai mult, nu-i
ru s repete unele operatii. La sfrsit cereti-i s nmulteasc totul cu 9 (sau cu 3 si iarsi
3), iar dup aceea s adune toate cifrele rezultatului final; n cazul cnd suma obtinut
astfel este si ea format din mai multe cifre, rugati-l s le adune si pe acestea, pn ce va
ajunge la o singur cifr. Aceasta va fi ntotdeauna 9.
S zicem c a fost ales, de exemplu, numrul 8. Adun, bunoar 13; suma va fi deci 21.
Din ea dac se scade de pild 7, rmne 14. In cazul cnd efectueaz dup asta o
mprtire, de exemplu la 2, va gasi 7. Dac dup aceea nmulteste, de exemplu cu 101, va
obtine 707. Presupunnd c n final mai adun la suma obtinut nc 44, va ajunge la
numrul 751. Acum intervenim noi cerndu-i s nmulteasc cu 3, operatie din care
rezult 2 253. Apoi, l rugm s nmulteasc din nou cu 3, operatie din care rezult 6 759.
Punndu-l s adune cifrele componente ale rezultatului final, n acest caz 6 + 7 + 5 + 9, se
obtine 27, ale crui cifre adunate dau 9.
________________________________________
Unde se afl inelul?
Intr-un grup de persoane asezate ntr-o ordine oarecare, cineva isi pune pe deget un inel,
pe o anumit falang. Fr s fi fost de fat la aceast operatie, puteti identifica repede la
ce persoan este inelul, precum si pe care deget si falang l-a pus.
Nimic mai simplu. S presupunem c inelul se afl la persoana care, n ordinea
prestabilit a asezrii, este a cincea si l tine pe degetul 4 (inelar), falanga 3. Rugati pe
cinevadin grup s nmulteasc cu doi numrul de ordine al persoanei care are inelul,
binenteles, fr s v spun rezultatul (5 x 2 = 10) si s adauge 5 la produsul obtinut (10
+ 5 = 15). Apoi i cereti s nmulteasc cu 5 suma respectiv (15 x 5 = 75) si s adauge la
acest produs numrul degetului pe care se gseste inelul (75 + 4 = 79). Dup aceea s
nmulteasc cu 10 suma obtinut (79 x 10 = 790) si, la sfrsit, s adauge numrul falangei
pe care se afl inelul (790 + 3 = 793).
Rugnd pe cel care a fcut calculul s v indice rezultatul, nu veti mai avea altceva de
fcut dect s scdeti din acest numr 250. In cazul de mai sus va rmne 543. Ultima
cifr reprezint numrul falangei, penultima cel al degetului, iar prima sau celelalte cifre
(n cazul cnd sunt mai mult de 9 persoane) reprezint numrul de ordine al persoanei la
care se afl inelul.
- See more at: http://anatolbasarab.ro/puterea-cifrelor/#sthash.1kmQGBFf.dpuf