Sunteți pe pagina 1din 4

ACTIVAREA TELOMERAZEI - Viitorul Medicinei Anti-mbtrnire (si posibil in multe alte boli) (4.11.

2011)
20:19 Posted In DOCUMENTARE CU SUBTITRRI , NOUA TIIN , SNTATE Edit This 4 Comments

Dr. William H. Andrew's Presentation Telomerase Activation The Future of Anti-Aging Medicine @ A4M Conference September 11, 2009
V prezentm astzi un filmule scurt, dar comprehensiv, tradus, prin care suntem pui la curent cu alte descoperiri tiinifice excepionale din domeniul medicinei i biologiei. ns, n preambul, aa cum v-am obinuit, v prezentm niste articole care completeaz i clarific, poate, subiectele abordate n acest filmule. "

Telomeraza inverseaza procesul de imbatranire

Oamenii de tiin se afl cu un pas mai aproape de crearea medicamentului care prelungete viaa, dup ce au descoperit secretul tinereii. Experimentul, condus de medicul Ronald DePinho de la Universitatea Harvard, are ca idee intriga filmului "The Curious Case of Benjamin Button". Practic, DePinho a reuit, pentru prima dat, s inverseze procesul de mbtrnire, n cadrul experimentelor realizate pe oareci. nainte de tratament, pielea, creierul i alte organe ale cobailor, semnau cu cele ale unei persoane de 80 de ani. n doar dou luni de zile n care oarecilor le-a fost administrat un medicament, au crescut att de multe celule noi, nct subiecii experimentului au ntinerit. "Pn n 2025 vor exista 1,2 miliarde de persoane cu vrste de peste 60 de ani, cnd apar boliile cardiovasculare, cancer, Alzheimer. Dar suntem n curs de a lua o povar grea de pe umerii societii. Este pentru prima dat cnd procesul de mbtrnire a fost inversat, ceea ce nseamn c exist un punct la care mbtrnirea organelor este inversat", a declarat Ronald DePinho, citat de Daily Mail.

n toate celule noastre se gsesc telomerii, care pot fi asemnai cu bucile de plastic care protejeaz capetele ireturilor de la destrmare. Ei au rolul de a proteja cromozomii i reprezint un semn al

tinereii biologice. Pe msur ce mbtrnim ns, telomerii se scurteaz tot mai mult, crescnd ansele instalrii bolilor specifice vrstei naintate. n cele din urm, acetia devin att de scuri, nct celule mor.

Aici intervine rolul telomerazei, care este o enzim cu rolul de a reface capetele cromozomilor. Din pcate, aceast enzim exist numai n unele celule. Doctorul DePinho ns, a reuit s transmit ocuri telomerazei, pentru a mpiedica moartea celulelor din trupul oarecilor mbtrnii prematur, pentru a imita procesul uman de mbtrnire. n termeni umani, ar fi vorba despre o persoan de 40 de ani, care arat de 80, iar n urma experimentului, are trsturile unei persoane de 50 de ani. El se atepta ca tehnica s opreasc sau s ncetineasc procesul de mbtrnire, motiv pentru care a fost uimit cnd a descoperit c a reuit s-l inverseze. DePinho consider c ar trebui s se poat face o pastil cu aceleai efecte i asupra oamenilor. Administrat persoanelor de vrst mijlocie, pastila ar putea ntrzia sau mpiedica dezvoltarea bolilor de inim, a diabetului sau Alzheimer-ului. De altfel, ar putea chiar prelungi viaa, susine medicul DePinho. Exist ns i reacii adverse. Nivelurile ridicate ale telomerazei pot alimenta instalarea cancerului i este puin probabil ca o singur pastil s nlture toate problemele ce vin odat cu mbtrnirea." SURSA: http://www.prostemcell.ro/
"Despre telomeri, telomeraza, batranete si cancer

Dorinta de a supravietui este esentiala pentru misiunea noastra genetica de propagare a speciei. Ca specie ne petrecem mult timp incercand sa fugim de propria noastra mortalitate. Indraznim chiar sa visam nemurirea. De ce murim? Ce-ar fi daca am putea trai etern? In timp ce aspectele filozofice ridicate de aceste intrebari sunt dezbatute de secole si vor ramane motiv de dezbateri viitoare, stiinta face progrese. Daca specia umana va cunoaste vreodata nemurirea, aceast lucru va fi posibil numai pe cale stiintifica. Anul acesta, premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie a fost acordat unui grup de cercetatori pentru studiul telomerilor si a telomerazei. Hayflick spunea (1961) ca senescenta corespunde unui stadiu insotit de semne de alterare morfologica si biochimica in care celulele corpului inceteaza sa mai prolifereze pentru ca au depasit o limita - cea a vietii replicative. James Watson observa ceea ce el numea problema replicatiei terminale, adica incapacitatea ADN polimerazei de a copia corect tot ADN-ul linear ramanand necopiat un mic fragment aflat la capatul acestuia. In aceeasi perioada, Olovnikov gasea legatura intre problema replicatiei terminale si senescenta celulara descrisa de Hayflick. Pentru Olovnikov "problema replicatiei terminale" era cauza scurtarii progresive a capetelor cromozomilor (telomeri) si functioneaza ca un ceas molecular care stabileste numarul

maxim de diviziuni celulare de-a lungul vietii controland deci in mod direct procesul imbatranirii. Astazi s-a demonstrat ca acest model este corect - se accepta faptul ca scurtarea telomerilor este cauza principala a imbatranirii celulare. Telomerii - secvente de ADN aflate la capetele cromozomilor - au un rol protector al acestora. Au fost comparati cu micile bucati de plastic care protejeaza capetele sireturilor impiedicand destramarea lor. La fiecare diviziune celulara, telomerii se scurteaza. Daca ajung sa fie prea scurti, ating limita lui Hayflick, punct in care nu mai protejeaza. Corpul imbatraneste si in final, moare. Celule cultivate in laborator care provin de la bebelusi se divid de 80-90 de ori iar cele care provin de la adulti se divid de 20-30 de ori. Celulele au insa mecanisme de compensare care incearca sa mentina constanta lungimea telomerilor. O enzima abundenta in celulele care se divid frecvent (embrionare, imunitare etc) - telomeraza - poate repara telomerii dupa fiecare diviziune. Dupa formarea completa a corpului, telomeraza este inhibata in multe celule somatice, asa ca telomerii acestora se vor scurta cu fiecare diviziune celulara.

sursa

Ne poate dezvalui cercetarea telomerilor si a telomerazei secretul nemuririi? Posibil, dar cautarea eternitatii nu este lipsita de probleme. Inducand o celula sa produca telomeraza, ea va supravietui indefinit, darla fel de bine poate deveni o celula canceroasa. O fi batranetea pretul pe care-l platim pentru protectia impotriva cancerului? Cancerul este in esenta multiplicarea necontrolata a celulelor. In 1951 Henrietta Lacks si-a facut o biopsie de rutina in Baltimore. O parte din celulele sale tumorale a fost trimisa (fara aprobarea sa) pentru cercetare la John Hopkins Universit Medical School. Lacks a murit in acelasi an de cancer de col uterin dar celulele sale - faimoasele celule HeLa - traiesc si azi si se reproduc indefinit in laboratoare din toata lumea. Daca s-ar gasi o terapie care sa inhibe telomeraza in celulele canceroase, probabil s-ar gasi o forma de a lupta impotriva cancerului. 95% din celulele canceroase au telomeraze active. Realitatea este insa mai complexa. In anii 80 cercetatorii inca nu identificasera potentialul terapiilor anticancer in cercetarea privind mentinerea integritatii

telomerilor. Ceea ce arata ca in stiinta de multe ori nu se stie cand descoperirea unei pietre banale se dovedeste a fi descoperirea unei minunate pietre pretioase." SURSA: http://oenoanda.blogspot.com/ Nota noastra: In film sunt subliniate multe dintre "binefaceriile" medicinei moderne (gen vaccinuri, chemioterapie, samd, care stim cat de nocive pot fi ) si se promoveaza idea evolutionista (ideea ca am plecat cu totii de la o celula - o teorie cu multe lacune). De asemenea, nu se spune ca acel supresor al activarii genei telomerazei poate fi inlaturat si cu ajutorul credintelor noastre, dupa cum afirma Bruce Lipton in filmele cu el. Pentru Dr. Andrew, totul se reduce la molecule, la pastile. Asadar, ne disociem de unele dintre ideile prezentate in acest film, insa e bine sa luam ceea ce este bun din aceste descoperiri de top. In ceeace priveste faptul ca celulele canceroase sunt nemuritoare, am putea avansa ideea ca poate sunt mai sanatoase decat restul corpului si mai normale la "cap" decat "aglomerarea" cealalta de celule din care se trag, si poate au ales sa se separe si sa se autoguverneze !?! Si poate, in momentul cand si celelalte celule vor deveni nemuritoare, cancerul va fi stopat sau mai bine zis, eclipsat, si moartea fizica si batranetea eradicata. Totul e posibil. Important este sa credem acest lucru si astfel sa ne rescriem ADN-ul, sa ne (re)trezim potentialul genetic urias ascuns in genele noastre! Filmuletul este totusi o completare foarte buna la filmele cu Bruce Lipton . (in Categoria BRUCE LIPTON gasiti mai multe filme in care apare acest cercetator de top, insa va recomandam in special Where Mind And Matter Meet). Este suficient sa cautati pe google dupa telomeraza (click aici) si veti gasi numeroase alte articole.

S-ar putea să vă placă și