Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

An 3 KMS
Kinetoterapia in afectiuni neurologice

Curs 6. Evaluarea clinica a pacientului neurologic (continuare)

1. Examinarea reflexelor osteotendinoase

La nivelul membrului superior cele mai importante sunt reflexele: bicipital,
tricipital, stilo-radial şi stilo-cubital.
Reflexul bicipital este asigurat prin inervatie de la nivel C5-C6, prin componenta
motorie a nervului musculocutanat
 Se evaluează cu braţul ţinut relaxat, cu cotul uşor flectat în mâna examinatorului,
antebraţul în uşoară semiflexie şi uşoară pronaţie.
 Examinatorul loveşte cu ciocănelul de reflexe tendonul bicepsului brahial direct sau prin
propriul deget care poate fi interpus între tendon şi ciocan.
 Răspunsul constă în: contracţia muşchiului biceps, flexia antebraţului şi uşoară supinaţie.
 Inervatia motorie: nervul musculocutanat, C5-C6.
Reflexul tricipital este asigurat prin inervatie de la nivel C6-C8
 Se evaluează cu braţul în abducţie, cu antebraţul fie atârnând în unghi de 90°, fie sprijinit
în unghi de 90° la nivelul cotului, fie sprijinit în şold, fie la jumatatea distanţei, între
flexie şi extensie,sprijinit în mâna examinatorului, în oricare din aceste poziţii.
 Se percutătendonul tricepsului imediat deasupra olecranului.
 Răspunsul normal este extensia antebraţului.
 Reflexul paradoxal, respectiv flexia antebraţului, apare în leziuni medulare la nivel C7-
C8.
 Inervaţia senzitivă şi motorie o asigură nervul radial.
Reflexul stilo-radial este asigurat prin inervatie de la nivel C5-C7.
 Se evaluează cu antebraţul în semiflexie şi semipronaţie,cu apofiza stiloidă radială în sus.
 Se percută apofiza stiloidă radială.
 Răspunsul obţinut este flexia antebraţului cu supinaţie prin contracţia în primul rând a
muşchiului brahio-radial şi parţial a muşchiului biceps.
 Inervaţia senzitivă şi motorie, care reprezintă suportul actului reflex, o asigură nervul
radial C6-C7.
Reflexul cubito-pronator este asigurat prin inervatie de la nivel C6-C8.
 Se evaluează cu antebraţul în semiflexie şi semipronaţie.
 Se percută apofiza stiloidă cubitală.
 Răspunsul obţinut este pronaţia antebraţului prin contracţia rotundului şi pătratului
pronator.
 Inervaţia este asigurată de nervul median C6-C8.

La nivelul membrelor inferioare cele mai importante sunt reflexele: rotulian, ahilian
şi medio-plantar.
 Reflexul rotulian este asigurat prin inervatie de la nivel L2-L4.
 Se evaluează cu pacientul aşezat pe scaun cu picioarele sprijinite pe podea în poziţie
simetrică sau aşezat pe scaun picior peste picior, sau aşezat la marginea patului cu gambele
atârnate sau în pat în decubit cu genunchii uşor flectaţi în sprijin pe antebraţul examinatorului şi
călcâiul în uşor sprijin,in oricare din aceste poziţii.
 Se percută tendonul rotulian sub marginea inferioară a rotulei.
 Se obţine contracţia muşchiului cvadriceps şi se produce extensia genunchiului.
 Reflexul se cercetează bilateral (de obicei) şi se observă viteza cu care se execută şi
amplitudinea extensiei.
Inervaţia este asigurată de nervul femural L2-L4.
Reflexul achilian este asigurat prin inervatie de la nivel L5-S2.
 Se evaluează cu pacientul fie în genunchi pe un scaun cu picioarele în afara scaunului, fie
în decubit lateral in pat, fie în decubit cu coapsele moderat abduse şi rotate extern, cu piciorul de
evaluat în uşoară dorsiflexie, fie în decubit ventral cu picioarele în afara planului patului, de
obicei examinatorul exagereaza dorsiflexia apăsând pe plantă cu o mână și când se realizează
această manevră se percută tendonul lui Ahile.
 Percuţia se face deasupra inserţiei pe calcaneu.
 Se obţine contracţia muşchilor gastrocnemian, solear şi plantar cu flexia plantară a
piciorului la nivelul gleznei.
Inervaţia este asigurată de nervul tibial L5-S2.
Reflexul medio-plantar(Guillain-Barrè)
 Se evaluează cu pacientul în decubit ventral cu genunchii flectaţi în unghi de 90°.
 Se percută regiunea plantară în regiunea mijlocie.
 Se obţine flexia plantară a piciorului prin contracţia muşchiului triceps sural.
Inervaţia este asigurată de nervul tibial L5-S2.

2.Examinarea reflexelor cutanate apar ca raspuns la aplicarea unui stimul pe piele sau
mucoase in diferite zone ale corpului
a)Reflexele cutanate abdominale: subiectul e in decubit cu peretele abdominal relaxat,
coapsele flectate pe abdomen, bratele pe langa corp, capul in sprijin pe perna. Tegumentul se
stimuleaza cu un obiect bont. Se obtine o contractie homolaterala a muschiului abdominal cu
devierea liniei albe si a ombilicului, de partea stimulata.
Exista 3 reflexe cutanate abdominale:
- Reflexul cutanat abdominal superior in care se excita tegumentul din regiunea
supraombilicala de jos si in afara spre varful sternului sau orizontal din exterior spre medial.
Raspunsul la acest stimul consta în deplasarea ombilicului in sus si in afara spre stimul. Inervatia
o asigura nervii intercostali T7-T8.
- Reflexul cutanat abdominal mijlociu: se stimuleaza tegumentul in dreptul ombilicului,
orizontal dinspre in afara spre medial. Raspunsul e : ombilicul deviaza in afara. Inervatia o
asigura nervii intercostali T9-T10 (sau T9 si T11).
- Reflexul cutanat abdominal inferior este asigurat de inervatie T11-T12. Se stimuleaza
tegumentul infraombilical subombilical diagonal sau orizontal dinspre inafara spre medial.
Raspunsul e : ombilicul deviaza in jos si in afara. Inervatia o asigura si T12, nervul ilioinghinal si
hipogastric.
Observatii:
 - daca reflexele sunt diminuate sau absente, reflexul cutanat abdominal inferior e
primul afectat.
- abolirea reflexelor cutanate abdominale evoca leziuni piramidale.
Inervatia acestui reflex cutanat este asigurata de T7-L1

b) Reflexul cutanat plantar- excitarea tegumentelor de pe fata externa a plantei de la

calcai spre degete produce flexia plantara a degetelor

c)Reflexul cremasterian este asigurat prin inervatie de la nivel L1-L2. Se obtine atingand
cu acul de sus in jos tegumentul regiunii interne si superioara coapsei; apare o contractie a
muschiului cremaster cu ridicarea homolaterala a testiculului.
Aceasta contractie trebuie diferentiata de contractia lenta vermiculara care apare la
atingerea obiectelor reci. Reflexul e absent la batrani, la cei cu hidrocel sau varicocel, la cei care
au avut orheite sau epididimite. Acest reflex dispare in leziunile piramidale. Inervatia e asigurata
de nervul ilioinghinal si femurogenital.

3. Examinarea reflexelor patologice.

Reflexul de apucare fortata: pacientul e in DL de partea opusa celei examinate. La
stimularea tegumentelor de pe fata palmara a degetelor si mainii se obtine un reflex flexor al
degetelor mainii. Exista mai multe variante ale acestui reflex:
 reflexul de apucare simplu: daca examinatarul introduce degetele intre police
si indexul pacientului apare o usoara flexie a degetului pacientului care
strange degetul examinatorului. Dar la comanda el poate relaxa.
 reflexul de agatare: daca degetele flectate ale pacientului sunt extinse de catre
examinator ele se vor flecta inapoi peste degetele examinatorului
 reflexul de perseverare tonica: daca reflexul de apucare simplu e
exagerat incercarea de a scoate degetele examinatorului determina o crestere
a fortei de strangere fara posibilitatea de relaxare la comanda.
Semnul Hoffmann: examinatorul tine mana pacientului aflata in usoara dorsiflexie din
pumn si cu degetele usor flectate. Cu cealalta mana apuca intre police si index falanga distala a
degetului mijlociu a pacientului pe care o flecteaza puternic. Fiecare flexie e urmata de o relaxare
brusca. Semnul Hoffmann e prezent daca apare flexia si adductia policelui si eventual flexia
indexului. Acest semn evoca o leziune piramidala sau o hiperexcitabilitate la pacientul cu
spasticitate.
Semnul Rossolimo la mana: se percuta cu degetele sau ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei MCF. In mod normal se obtine flexia degetelor si supinatia antebratului.
Daca apare acest semn el evoca o leziune piramidala.
Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radović): la stimularea regiunii tenare a mainii
apare contractie de aceeasi parte a mentonierului si orbicularului buzelor cu incretirea pielii in
aceasta zona si usoara retractie a unghiului gurii de aceeasi parte.
Semnul Babinski reprezinta raspunsul plantar extensor la stimularea partii laterale a
plantei. Acest semn se manifesta prin dorsiflexia halucelui. La acest semn se adauga semnul
evantaiului , uneori se face flexia dorsala a piciorului.
Lipsa de raspuns e tot patologica e egala cu semnul Babinski echivoc.
Semnul Rossolimo al piciorului respectiv percutia brusca a degetelor de la picior
determina flexia plantara a degetelor. Pacientul se afla in DD cu membrul inferior in extensie.
 Alte reflexe patologice
 Reflexul orbicularului buzelor. Percutia buzei superioare determina contractia muschilor
orbiculari rezultand expresia de om suparat. Acest reflex este evident in sindromul
pseudo-bulbar sau in leziunile supramedulare bilaterale.
 Clonusul apare in leziuni piramidale.
- Clonusul plantar: miscari ritmice de flexie/extensie a piciorului.
- Clonus patelar -miscarea sacadata sus-jos a rotulei
 Sincinezii
- Flexia combinata a coapsei si a trunchiului (Babinski): cand pacientul incearca se se
ridice din DD in asezat coapsa se flecteaza pe bazin si membrul inferior bolnav se
ridica deasupra patului. La membrul inferior sanatos extensorii fixeaza coapsa pe pat.
- Fenomenul tibialului anterior: se cere pacientului sa flecteze gamba pe coapsa
impotriva unui rezistente. Aceasta manevra determina o flexie sincinetica a piciorului
pe gamba.
- Semnul Neri: pacientul in ortostatism, la aplecarea trunchiului inainte se flecteaza si
genunchiul sincinetic
- Semnul Wartenberg cand pacientul strange in mana paretica un obiect apare adductia
flexia si opozitia policelui.
- Reflexul extensor cvadrupedal Brain atunci cand pacientul se apleaca pentru a adopta
pozitia cvadrupeda se produce o extensie a membrului superior paretic.
 Reflexe de automatism medular
- Tripla flexie: excitarea părţii dorsale a piciorului sau flexia puternică a degetelor
(manevra Pierre-Marie-Saint) de la picior determină o triplă flexie a membrului inferior
respectiv
- Reflexul de masa reflex de triplă flexie însoţit de micţiune, defecaţie şi transpiraţie în
urma aplicării de excitaţii dureroase cutanate
- Reflexul de alungire constă într-o extensie a membrului inferior, la aplicarea unei
excitaţii la nivelul coapsei sau abdomenului.