Neuro Curs 3

Reflexele Patologice
1. Reflexul de apucare forţată - Subiectul este în decubit lateral de partea opusă celei examinate, la
stimularea tegumentelor de pe fata palmară degetelor sau a mâinii se obţine un răspuns flexor a degetelor
mâinii. Există mai multe variante ale acestui reflex:
a) reflexul de apucare simplu - la introducerea degetelor examinatorului în mâna pacientului între police
şi index, apare o uşoară flexie a degetelor pacientului care se strâng în jurul degetelor examinatorului
dar la comandă se relaxează.
b) Reflexul de agăţare dacă degetele flectate ale pacientului sunt extinse uşor, ele se vor flecta din nou
peste degetele examinatorului.
c) Reflexul de perseverare tonică – Dacă reflexul de apucare simplu este exagerat, încercarea de a scoate
degetele examinatorului este urmată de o creştere a forţei de strângere, fără posibilitate de relaxare
voluntară sau la comandă. Pacientul este agăţat şi poate fi chiar ridicat !
Reflexul de apucare forţată este normal în primele 2 până la 4 luni de la naştere şi poate fi prezent În Leziunile
Controlaterale Ale Ariei Premotorii.
Semne asociate reflexului de apucare forţată
1. Fenomenul de perseverare tonică – Semnifica persistenţa contracţiei
2. Reflexul de formare a botului (ţuguierea buzelor) sau reflexul de apucare la picior respectiv, stimularea
plantei, a tălpii, la extremitatea anterioară a primului spaţiu inter osos, determina flexia falangelor
degetelor piciorului.
3. Semnul Hoffmann – Examinatorul ţine mâna pacientului aflată în uşoara dorsi-flexie din pumn cu
degetele parţial flectate, cu cealaltă mână apucă între police şi index falanga distala a degetului mijlociu
pe care o flectează puternic, ciupind unghia, flexia fiind urmată de o bruscă relaxare. Semnul Hoffmann
este prezent dacă apare flexia şi adducţia policelui, uneori chiar şi flexia indexului, evoca o leziune a
fascicului piramidal sau hiper excitabilitate la pacienţii cu spasmofilie.
4. Semnul Rosollimo la mâna – Se percuta cu degetele sau cu ciocănelul de reflexe, partea palmară a
articulaţiilor metacarpofalangiene, se obţine flexia degetelor şi uşoară supinaţie a antebraţului,
semnifică o leziune piramidală.
5. Reflexul Palmo-Mentonier – Marinescu Radovici – La stimularea regiunii tenare a mâinii se produce
contracţia de aceiaşi parte a muşchiului mentonier şi orbicularul gurii cu încreţirea pielii bărbiei şi cu o
uşoară retracţie a unghiului gurii. Mişcarea este de încreţire a bărbiei şi de coborâre a coltului gurii.
6. Semnul Babinski – Reprezintă răspunsul plantar extensor care apare la stimularea părţii laterală a plantei
şi se manifesta prin:
 Dorsi-flexia halucelui
 Semnul evantaiului (depărtarea şi extensia celorlalte degete) dacă semnul este intens, cu sau fără flexia
dorsală a piciorului, dacă este şi mai intens împreună cu flexia genunchiului şi a coapsei. Uneori se
produce şi contracţia tensorului fasciei lată care se numeşte semnul BRISSAUD.
Stimularea pt semnul Babinski – Începe de la călcâi, se opreşte la nivelul art metatarsofalangiene, se
face pe fata laterală cât şi pe fata mediană, dacă răspunsul nu apare se continua stimularea părţii externe la
nivelul metatarsofalangienelor de la degetul mic către haluce.
Subiectul trebuie să aibă:
a. Membrele în extensie cu călcâiele sprijinite pe pat, răspuns este facilitat dacă pacientul întoarce capul în
partea opusă, sau de aplicaţie de căldură.
b. Răspunsul este abolit dacă genunchiul este în flexie.
c. Răspunsul caracteristic constă în dorsi-flexia CLONICA (cu mişcare în sacade) a halucelui.
Există posibilitatea şi altor răspunsuri, de ex:
 Extensia scurtă a halucelui urmată de flexie.
 Flexie predominanta urmată de extensie, dorsiflexie sau evantai care apar separat.
Observaţie:
La răspunsuri repetate, răspunsul diminuă şi apoi dispare.
Lipsa de răspuns este tot patologică este cea ce se numeşte semnul BABINSKI ECHIVOC.
Răspunsul Pseudo Babinski – Apare la hipersensibili în caz de hiperestezie plantara dacă stimulul este prea
puternic, răspunsul are o semnificaţie topo lezionala (în funcţie de răspuns, se ştie care este aria afectată).
 răspunsul în extensie, exprima afectarea ariei IV corticala (aria motorie) şi a fascicului piramidal
 semnul evantaiului – exprima suferinţa aria VII corticala şi a căilor excendente
Semul babinski apare şi la nou-născuţi, în comă, în somnul profund, în timul anesteziei sau după criza
convulsivă.
7. Reflexul Semnul Rosolimo La Picior – Percuţia bruscă a suprafeţei plantare a degetelor de la picior,
determina flexia plantara a degetelor. Pacientul va fi în dd cu membrul inferior în extensie.

Alte Reflexe Patologice

Reflexul Orbicularului Buzelor – Percuţia buzei superioare determina o contracţie a orbicularului buzelor,
provocând o protuzie a acestora (ţuguierea buzelor) cu aspect de ’’a face bot’’!!!
Acest reflex este evident în sindromul pseudobulbar şi în leziunile supra-nucleare bilaterale.
Reflexele tonice ale gâtului / Tehnica Bobat
În condiţiile în care legăturile dintre scoarţa cerebrală şi etajele inferioare sunt afectate se produce starea de
decorticare. Funcţia de control a scoarţei este pierdută. În aceste condiţii, modificarea poziţiei capului în raport
cu corpul, determina modificarea tonusului şi a posturii membrelor.
Când capul este întors spre un umăr sau flectat, se produce o creştere a tonusului extensorilor de acea parte şi
o creşterea a tonusului a flexorilor de partea opusă. Braţul spre care priveşte fata, se rigidizează în extensie iar
braţul de partea opusă, se rigidizează în flexie. Membrul inferior putându-se de asemeni flecta.
În flexia capului şi a gâtului determină flexia membrelor superioare şi extensia membrelor infer.
Extensia capului şi a gâtului determina extensia membrelor superioare şi flexia membrelor inferioare.
Presiunea exercitate pe vertebra proeminentă C7, determina relaxarea celor 4 membre !
Semnul Chwostek – Este extrem de cunoscut în lumea medicală şi reprezintă că manevra, percuţia unui punct
la jumătatea distanţei dintre comisura bucală şi arcul zigomatic, dacă semul este prezent, la această manevră se
produce contracţia muşchilor de aceiaşi parte a feţei, se produce un spasm. Uneori, contracţia este mai evidentă
dacă percuţia se face în fata urechii. De obicei, prezenta acestui semn evoca diagnosticul de Tetanie – hiper
excitabilitate musculară în condiţiile unei scăderi puternice a calciului !!! Dar poate să semnifice şi prezenţa
unei leziuni piramidale.
Reflexul Clonus – Apare în leziunile piramidale şi există două tipuri de clonus
- clonus patelar
- clonusul piciorului
Clonusul Patelar – Examinatorul prinde rotulă între index şi police şi o deplasează brusc în jos, gamba este în
semi-flexie şi relaxată cât mai mult şi sprijinită la nivelul genuchiului pe cealaltă mână a examinatorului. În
cazul prezenţei clonusului, apare o mişcare ritmică a rotulei în sus şi în jos.
Clonusul Piciorului – Se produc mişcări ritmice de flexie extensie ale piciorului după întinderea bruscă a
tricepsului sural. Examinatorul sprijină gamba cu o mână plasată sub genunchi sau sub Molet (partea moale a
gambei) subiectul este relaxat. Cu cealaltă mână, examinatorul apuca piciorul pacientului şi îi imprima o
dorsiflexie rapidă, menţinând mâna pe talpa piciorului la sfârşitul manevrei. Clonusul poate fi stopat printr-o
flexie plantara pasivă bruscă a piciorului sau a halucelui. În pseudo clonusul din bolile psihogene, această
manevră de flexie plantara nu stopează contracţiile clonice.

Cercetarea Sincineziilor care apar în leziunile piramidale

Sincineziile sunt mişcări mai mult mai puţin paradoxale care însoţesc o mişcare voluntară executată de un
subiect la comandă. Ele fac parte din tabloul clinic al sindromului de neuron motor central (leziunile
piramidale).
Una din sincinezii este Semnul flexiei combinate a coapsei şi trunchiului descris de babinski
Când pacientul încearcă să se ridice din pozitia de DD în aşezat, coapsa se flectează pe bazin şi membrul inferior
se ridică deasupra patului. La membrului infer sănătos, nu se întâmplă asta, extensorii fixează membrul în pat
pt a te putea ridica.
Fenomenul Tibialului Anterior – Se cere pacientului să flecteze gamba pe coapsa împotriva unei rezistente şi
se produce odată cu flexia gambei, flexia sincinetică a piciorului pe gamba.
Semnul Neri – Când pacientul este în ortostatism, la aplecarea trunchiului înainte, se flectează şi genunchiul
sincinetic (de partea afectată).
Semnul Pronaţiei – Dacă subiectul face flexia activă, contra rezistenţei antebraţului paretic, se produce pronaţia
şi flexia mâinii.
Reflexul Extensor Cvadrupedal – Când subiectul se aplecă pt a lua poziţia patrupedă, membrul superior paretic
se extinde.
Reflexele Patologice În Leziunile Medulare
1. Mişcarea de tripla flexie, apare în cazul excitaţiilor cutanate ale membrului inferior, nociceptive
(dureroase) în urma cărora se obţine:
- flexia piciorului pe gamba
- flexia gambei pe coapsa
- flexia coapsei pe bazin
Uneori excitantul nociceptiv determina:
- reflexul de extensie încrucişată (la flexia plantara a piciorului şi halucelui apare la membr infer opus
extensia coapsei şi a genunchiului.
- Nivelul superior la care se obţin reflexele de automatism medular reprezintă nivelul inferior a leziunii
medulare !
2. Reflexul de Masă – La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare:
- tripla flexie a membrelor,
- micţiune,
- defecaţie,
- transpiraţii,
- uneori chiar şi ejaculare, se relaxează toate sfincterele.
Acest reflex de masă este de mare gravitate şi exprima faptul că leziunile sunt extrem de întinse la nivel medular
şi că extensia excitaţiei se face inclusiv în teritorii vegetative extinse.
Reflexele Idiomusculare - Se obţin prin percuţia unui muşchi cu un ciocan de reflexe, se produce o contracţie
bruscă de scurtă durată a muşchiului.