Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA TRANSILVANI DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ SI SPORTURI MONTANE

Exerciţii de
echilibru

Student : Cheoseaua Florin

Anul : III

Grupa : KMS

1
Kinetoterapia face parte din medicină fizică și studiază mecanismele
neuromusculare și articulare care îi asigură omului activitățile motrice normale.
Are la bază mișcarea efectuată prin programe de recuperare medicală bine
structurate, ce au ca scop refacerea unor funcții diminuate.
Principalele obiective ale tratamentului kinetoterapeutic sunt următoarele:
• Relaxarea
• Corectarea posturii și aliniamentului corporal

• Creșterea mobilității articulare

• Creșterea forței musculare

• Creșterea rezistenței musculare

• Creșterea coordonării, controlului și echilibrului

• Corectarea deficitului respirator

• Antrenamentul la efort

• Reeducarea sensibilității

Una din ramurile kinetoterapiei este educarea si reeducarea motrică,


aceasta fiind la rândul ei o metodă de tratament care se ocupă cu recuperarea
diferitelor afecţiuni cu care ne naştem sau pe care le dobândim pe parcursul
vieţii. Metoda de ameliorare folosită de această disciplină a kinetoterapiei, sunt
exerciţiile fizice care folosec diferite metode pentru toate vârstele. Prin exerciţii
şi jocuri de echilibru se pot ameliora diferite afecţiuni precum :

 Vertijul,

 Atacul cerebral,

 Traumatisme craniene,

2
 Tuluburari de ritm cardiac,

 Spondiloza cervicală.
Pentru efectuarea corectă şi cu rezultate favorabile, exerciţiile trebuie
executate lent, cursiv, armonios şi foarte, foarte precis. De mare ajutor în acest
sens este executarea lor folosind numărătoarea (în gand). Respiraţia se face
regulat în tot timpul exersării. Scopul acestor exerciţii constă în primul rand în
formarea capacităţii de stăpânire şi dirijare a mişcărilor, ceea ce pentru femei
este foarte important, condiţionând însuşirea deprinderii de a merge corect şi în
acelaşi timp frumos. De exemplu, mersul nu este altceva decât un exerciţiu de
echilibru în ciuda sprijinului pe un picior.
Exerciţiile de echilibru sunt în acelaşi timp şi de coordonare; în afara
reducerii suprafeţei de sprijin, se execută şi nişte mişcări în aceste condiţii
îngreuiate, adică în echilibru. În combinaţie cu cele de picioare, mişcările de
braţe favorizează realizarea echilibrului, deşi îngreuiază executia, cele două
mişcări (de braţe şi picioare) efectuându-se concomitent. Aceasta înlesneşte
formarea coordonării mişcărilor, lucru care reprezintă o condiţie esentială
pentru practicarea unor sporturi care sunt accesibile - schi, patinaj, ciclism.
Coordonarea şi echilibrul ajută şi la dans, mai ales când este vorba de dansuri
moderne. În menţinerea echilibrului, un rol important revine văzului. De aceea,
după ce se învaţă exerciţiile, pentru perfectionare, se execută cu ochii închişi.
În continuare voi prezenta câteva exerciţii şi jocuri pentru dezvoltarea
echilibrului :
Ex.1 Stând, un picior aşezat înaintea celuilalt cu ochii închişi, braţele
întinse lateral ;
Ex.2 Stând (în poziţia drepţi):
1. ducerea mâinilor la umeri, menţinând coatele apropiate de trunchi şi,
concomitent, ridicarea piciorului drept, îndoit la un unghi de 90 grade;

3
2. întinderea braţelor lateral şi a piciorului drept înainte, menţinând
genunchii întinşi;
3. revenire cu mâinile la umeri şi, din nou, indoirea piciorului;
4. revenire în poziţia iniţială.
Se execută apoi exerciţiul cu piciorul stâng, repetându-l de 5 ori cu fiecare
picior.

Ex.3 Stând (în poziţia drepţi):

1. îndoirea braţului stâng cu mâna pe umăr şi, simultan, ducerea piciorului


drept întins înainte la orizontală;
2. ducerea braţului stâng înainte, piciorul drept înapoi, fară a atinge podeaua;
3. revenire la poziţia iniţială.
Apoi se reia exerciţiul cu braţul şi piciorul opus. Numarul de repetări pentru
fiecare picior este de 4- 8 ori.
Ex.4 Stând (în poziţia drepţi):
1. ducerea braţului drept înainte şi a piciorului stâng în faţă încrucişat peste
dreptul;
2. ducerea braţului stâng lateral, palma la nivelul şoldului şi balansarea
piciorului stâng lateral cât mai sus (genunchii se menţin întinşi);
3. revenire în poziţia iniţială.
La reluare, mişcările se execută cu braţul şi piciorul opus, repetând exerciţiul de
4 - 8 ori cu fiecare picior.
Ex.5 Stând depărtat :
îndoirea braţelor şi ducerea mâinilor la umeri cu fandare pe piciorul stâng,
dreptul înapoi pe vârf (greutatea corpului se află pe piciorul stâng); Se execută
de 4-8 ori pe fiecare picior.
Ex.6 Mers banca de gimnastică. La început pe partea lată a bămcii, apoi
pe cea subţire.

4
Următoarele variante se vor executa sub forma jocului cu întrecere pe
echipe :
J.7 Mers de-a lungul a două bănci (pe partea lată) aşezate paralel, pe care
se vor pune 2-3 măciuci peste care trebuie să se treacă. Coborâre şi întoarcere
prin mers/alergare pe lângă bancă cu predarea ştafetei.
J.8 Lupta în doi pe banca de gimnastică. Pe rând, din fiecare echipă câte
un reprezentant va urca pe bancăşi va încerca să îşi dezechilibreze adversarul şi
să il facă să cadă de pe bancă prin împingerea în palme. Pentru fiecare adversar
doborât, echipa erspectivă câştigă un punct. La finalul jocului, echipa cu cel mai
mare punctaj, câştigă.
J.9 Mers/alergare pe bancă, cu braţele lateral şi menţinerea pe palme a
două mingi (ştafetă).
J.10 Se alcătuiesc două echipe. Fiecare echipă se împarte la rândul ei în
două. Întâlnirea pe bancă a 2 parteneri şi depăşire pentru continuarea mersului.
Câştigă echipa cu cele mai puţine căderi.

S-ar putea să vă placă și