PARAZITOLOGIE

 Parazitologia este stiinta care studiaza morfologia

si biologia parazitilor.

 Parazitologia medicala este o ramura a stiintei

medicale care se ocupa cu studiul parazitilor de
natura animala care traiesc pe seama organismului
uman, bolile pe care acestia ii genereaza,
epidemiologia si tratamentul acestora.
 Parazitii sunt fiinte vii, microorganisme: virusuri,
bacterii, protiste, micete, plante sau animale (viermi,
artropode s.a.m.d), care traiesc permanent sau
temporar pe seama altor fiinte (parazitism), ducand la
producerea de boli parazitare, de diferite gravitati).

 Parazitismul reprezinta modul de viata al unei fiinte

care se folosește de o alta pentru a supravietui.
 Fiinta pe care parazitul traieste si se devolta poarta
denumirea de gazda.
 Saprofitismul apare atunci cand un microorganism (un
saprofit) traieste pe seama unei gazde, fara a produce o
boala,
de ex. Staf. saprophyticum se gaseste peste tot, dar
nu produce nicio boala, in timp ce Staf. aureus, odata
patruns în organism, genereaza boala.
 Relatia de comensalism este definita ca relatia dintre
celulele vii, si anume o fiinta vie profita de o alta care ii
ofera hrana, fara a afecta organismul gazdei.
 Simbioza este o relatie mult mai stransa intrucat cele
doua ființe care convietuiesc formeaza un intreg.
 Hiperparazitii sunt paraziti ai parazitilor si pot fi
folositi pentru combaterea unor paraziti.
În raport cu specificitatea de gazdă, paraziții se împart în:
 paraziți cu specificitate de gazdă – care nu se pot
dezvolta pe o altă gazdă; ex: om - Ascaris lumbricoides,
porc – Ascaris suum, pisică – Toxocara cati, câine –
Toxocara cani
 paraziți fără specificitate de gazdă – ex: Toxoplasma
gondii parazitează mamifere, reptile, păsări
În funcție de modul de desfășurare al ciclului de viață:
 paraziți, care își desfășoară întregul ciclu de viață pe
aceeași gazdă
 Paraziți, care au nevoie și de perioade de dezvoltare în
afara gazdei: ex. Ascaris lumbricoides, Strongyloides
stercoralis
Interactiunile dintre gazda si parazit pot fi
clasificate in functie de intensitate în trei categorii:
 slaba: organismul gazda elimina treptat parazitul
 puternica, dar mai redusa decat capacitatea
de aparare a gazdei, gazda ramanand aparent
sanatoasa, uneori fiind purtatoare al parazitului,
dar rezistand actiunii acestuia
 actiunea parazitului depaseste puterea de
aparare a gazdei, produce boala si, în unele
cazuri, chiar moartea.
 Mecanisme de acțiune ale paraziților asupra gazdei
 acțiune toxică
Din cauza produșilor de metabolism eliberați, care sunt
toxici și alergizanți pentru gazda parazitată
 acțiune mecanică
1. Ascaris lumbricoides – corpul parazitului poate aplatiza
vilozitățile intestinale ducând la malabsorbție
2. chistul hidatic, în dezvoltarea sa tumorală în diverse
organe acționează asupra teritoriilor învecinate, cu
importante consecințe, cum ar fi obstrucția căilor biliare,
care duce la apariția icterului mecanic
 acțiune spoliatoare
 datorită folosirii chimului intestinal de către parazit,
ceea ce va duce la malabsorbție (Giardia intestinalis)
 Acțiune bacteriferă
 Entamoeba histolytica poate determina infecții la
distanță (abcese hepatice, pulmonare, cerebrale) prin
preluarea germenilor ce se găseau inițial la locul de
plecare al parazitului (intestin)
 Căile de pătrundere ale paraziților în organismul
gazdă
 calea aerogenă, în infecția cu Pneumocystis carinii
 o cale de transmitere mai des întâlnită la copiii
abandonați în maternități și la prematurii cu depresie
imunologică
 este cauzat de existența, printre persoanele care îi
îngrijesc, a purtătorilor sănătoși de P. Carinii, care
asigură transmiterea acestuia prin picăturile Pffluge
 calea digestivă
 majoritatea paraziților cu localizare intestinală
Transmiterea se face prin fructe și legume nespălate, carne
incorect preparată termic
 ex: Giardia intestinalis, Necator americana
 calea sexuală – Trichomonas vaginalis
 calea cutanată – Schistosoma sp., larvele de Strongyloides
stercoralis
 post-transfuzional, cu sânge contaminat – Plasmodium,
Toxoplasma gondii
 transplant de organe – Toxoplasma gondii
 Localizarea paraziților în organismul gazdă

Localizare cavitară
 cavitatea bucală: Trichomonas bucalis, Entamoeba gingivalis
 intestinală: Giardia intestinalis, Balantidium coli
 vaginală: Trichomonas vaginalis
Localizarea tisulară
 țesut muscular: Trichinella spiralis
 ficat: Fasciola hepatica
 glob ocular: Toxoplasma gondii
 sânge: genul Plasmodium
 creier: Toxoplasma gondii, chist hidatic
 plămâni: Pneumocystis carinii, chist hidatic
 Factori care determină infestațiile parazitare

1. Caracterul sezonier
 În clima temperată, prezența anotimpurilor poate
influența transmiterea parazitozelor, frecvența acestora
fiind mai crescută în anotimpul cald
2. Caracterul geografic
 zonele mlăștinoase favorizează transmiterea malariei,
atât prin prezența țânțarilor, cât și datorită persoanelor
infectate cu această boală
În zonele de câmpie, infestațiile parazitare sunt mai
frecvente decât la munte
3. Clima
 în zonele tropicale sau subtropicale, parazitozele sunt
foarte frecvente, endemice
 În clima rece (polară), parazitozele se limitează la
mamiferele mari (urs polar), care pot fi infectate cu
trichină
 În clima umedă, parazitozele sunt favorizate și de mediu
4. Posibilitatea introducerii unor parazitoze tropicale pe
teritoriul țării noastre - malaria
5. Factori populaționali
 vârsta: copiii dezvoltă mai des parazitoze
 statusul imunologic: poate fi normal sau depresat
imunologic în menstră sau în sarcină, sau patologic în
infecții virale (HIV)
 Obiceiurile alimentare de preparare ale alimentelor,
spălarea alimentelor de origine vegetală, prepararea
termică
 Educația sanitară a populației
 gradul de expunere la stimulul parazitar: cei care lucrează
în domeniul zootehnic, abatoare, pielărie sunt mai expuși
decât alte categorii profesionale; expunerea poate fi
accidentală, întâlnită la cei care călătoresc în țări cu climă
tropicală
Clasificarea paraziților
1. Protozoare
 Rhizopode
 Flagelate
 Sporozoare
 Ciliate
2. Metazoare
A. Plathelminți
 Clasa trematode – Fasciola hepatica
 Clasa cestode – Taenia solium, Taenia sagitata,
Taenia echinococcus
B. Nemathelminți – Ascaris lumbricoides, Enterobius
vermicularis