Sunteți pe pagina 1din 13

IMUNOTERAPIA PRE SI COSEZONIERA IN ALERGIA LA POLEN DE GRAMINEE 2012-02-17 09:56:37 Alergia la polen de graminee este cea mai cunoscut

polinoz din Europa i din ara noastr.Ea poate afecta pn la 30% dintre aduli i aproximativ 10 15 % dintre copii i adolesceni.Ea are un caracter sezonier i se poate manifesta ca rinit,rinoconjunctivit sau astm alergic. Gramineele reprezint o mare familie de plante care cuprinde aproape 12.000 de specii diferite dintre care aproximativ 20 de specii sunt considerate sursa pricipal a reaciilor alergice.Ele sunt plante anemofile adic polenizate cu ajutorul vntului.Se gsesc pe marginea drumului ,pe stnci,n ap ,n pdure,pe peluze sau n zonele n care sunt cultivate de agricultori. Sezonul polenului de graminee slbatice(timoftica ,firua,piuul rou,vielarul,golomul,ovsciorul,iarba cmpului i iarba de gazon) i al gramineelor de cultur sau cerealelor(orz,ovz,secar,gru,porumb) se ntinde din luna martie pn n septembrie ,dar are un vrf n lunile mai ,iunie i iulie.Exist mici diferene ntre anumite regiuni geografice ale rii influenate de clim i de ali factori externi ca altitudine, poluare,precipitaii. Gruncioarele de polen au dimensiuni foarte mici ,fiind invizibile cu ochiul liber. Ele sunt purtate de curenii de aer i dup ce vin n contact, chiar n cantitate mic ,cu ochii ,nasul sau pielea persoanelor sensibilizate vor produce diferite manifestri alergice de tipul: strnutului,mncrimii de nas,secreiilor nazale apoase,nasului nfundat,lcrimrii,mncrimii de ochi i nroirii acestora , umflarea pleoapelor,mncrimii n cerul gurii,tusei ,senzaiei de sufocare i respiraiei uiertoare. Reaciile alergice se repet an de an n acelai sezon odat cu creterea concentraiei de polen din atmosfer.Nivelul polenului atmosferic scade doar n zilele ploioase i cnd vremea se rcete i crete n zile calde i nsorite,iar n cele cu vnt polenul poate fi transportat pe distane foarte mari . Diagnosticul alergiilor sezoniere este relativ uor de stabilit pe baza istoricului sugestiv i a testelor cutanate alergologice care vor confirma alergenii implicai n producerea acestora. Polinozele sau alergiile la polen au un impact foarte mare asupra calitii vieii afectnd activtile zilnice,de relaxare sau sportive i asociind probleme colare i la locul de munc .Cel mai adesea se manifest ca rinoconjunctivite dar exist un risc mare de a asocia i astm .De aceea se impune stabilirea unui diagnostic precoce i a unui tratament specific pentru a preveni aceast progresie natural a bolii.

Tratamentul rinoconjunctivitelor alergice sezoniere cuprinde n general o parte educativ de informare a pacientului pentru a reui pe ct posibil prevenirea expunerii la alergenii la care este sensibilizat, alturi de un trament medicamentos simptomatic,dar i o imunoterapie specific sau vaccinarea cu extracte alergenice.

Msurile de prevenie vizeaz evitarea plimbrilor prin parcuri i pe cmp n zilele foarte nsorite i cu vreme uscat,nchiderea ferestrelor de la mijlocul dimineii pn dup amiaza cnd exist o concentraie foarte crescut a polenurilor n atmosfer,scuturarea hainelor la intrarea n cas ,splarea zilnic a prului,evitarea expunerii n main conducnd cu geamurile nchise , a cositului sau tunderii gazonului . O particularitate a persoanelor alergice la polen este aceea de a reaciona i la anumite alimente n cadrul unor alergii ncruciate.Astfel cei alergici la polen de graminee pot prezenta nite manifestri de tipul mncrimilor sau edemelor de buze i limb la consumul de cereale ,arahide,portocale,tomate sau pepene i uneori la miere i preparate apicole. Desensibilizarea specific sau vaccinarea este ns singurul tratament care vizeaz strict cauza bolii alergice.Ea se desfoar n dou faze : faza iniial care const din administrarea de doze i concentraii cresctoare de alergen n scopul creterii toleranei organismului fa de acesta i faza de meninere n care se administreaz aceeai doz de aceeai concentraie din extractul alergenic. Desensibilizarea care se realiza pn acum civa ani doar prin injecii subcutanate se poate face mult mai uor n prezent utilizandu-se spray-uri sublinguale sau tablete.Calea sublingual presupune administrarea soluiei care conine alergenul sub form de spray ,dimineaa pe nemncate.Tratamentul se realizeaz mult mai comod, acas, pe baza recomandrilor i sub directa ndrumare a specialistului alergolog . Pacientul alergic care va fi instruit temeinic nainte de iniierea imunoterapiei i va informa medicul alergolog despre orice reacie aprut pe parcursul vaccinrii precum i despre asocierea ulterioar a altor boli sau modificri ale stilului de via . Recent a fost introdus n practica medical vaccinul sub form de tablet care se administreaz sublingual aducnd un plus de confort n derularea acestui tip de tratament. Ambele tipuri de vaccinri vor fi fcute o perioad de 3-5 ani i se pot desfura dup un protocol pre- i cosezonier ,ncepnd cu cel puin 2 luni nainte de sezon, continundu-se toat perioada sezonului i ntrerupndu-se la terminarea acestuia n fiecare an pentru a se relua n aceeai schem anul urmtor. Acest schem ntrerupt este la fel de eficient i crete aderena pacienilor alergici la vaccinare. Imunoterapia specific sublingual ajut la mbuntirea simtomatologiei alergice,reduce consumul de medicamente simptomatice chiar din primul an de

tratament,imbuntete calitatea vieii n timpul expunerii n vrful sezonului de polen,previne sensibilizarea la noi alergeni i evoluia de la rinit alergic la astm.

O vaccinare nceput ct mai precoce ,dup stabilirea diagnosticului i administrat corect pe toat durat tratamentului specific are anse cu mult mai mari de a fi eficient n stoparea pe termen ct mai lung a simptomatologiei alergice

accinarea pre- si cosezonier n alergia la polen de graminee Autor: Dr.Claudia Adriana Nicolae Alergia la polen de graminee este cea mai cunoscut polinoz din Europa i din ara noastr.Ea poate afecta pn la 30% dintre aduli i aproximativ 10 15 % dintre copii i adolesceni.Ea are un caracter sezonier i se poate manifesta ca rinit,rinoconjunctivit sau astm alergic. Gramineele reprezint o mare familie de plante care cuprinde aproape 12.000 de specii diferite dintre care aproximativ 20 de specii sunt considerate sursa pricipal a reaciilor alergice.Ele sunt plante anemofile adic polenizate cu ajutorul vntului.Se gsesc pe marginea drumului sau pe stnci,n pdure,pe peluze sau n zonele speciale cultivate de agricultori. Sezonul polenului de graminee slbatice(timoftica ,firua,piuul rou,vielarul, golomul,,ovsciorul,iarba cmpului i iarba de gazon) i al gramineelor de cultur sau cerealelor(orz,ovz,secar,gru,porumb) se ntinde din luna martie pn n septembrie ,dar are un vrf n lunile mai ,iunie i iulie.Exist mici diferene ntre anumite regiuni geografice ale rii influenate de clim i de ali factori externi. Gruncioarele de polen au dimensiuni foarte mici ,fiind invizibile cu ochiul liber.Ele sunt purtate de curenii de aer i dup ce vin n contact, chiar n cantitate mic ,cu ochii ,nasul sau pielea persoanelor sensibilizate vor produce diferite manifestri alergice de tipul: strnutului,mncrimii de nas,secreiilor nazale apoase,nasului nfundat,lcrimrii,mncrimii de ochi i nroirii acestora , umflarea pleoapelor,mncrimii n cerul gurii,tusei ,senzaiei de sufocare cu respiraie uiertoare. Reaciile alergice se repet an de an n acelai sezon odat cu creterea concentraiei de polen n atmosfer.Nivelul polenului atmosferic scade doar n zilele ploioase i cnd vremea se rcete i crete n zile calde i nsorite,iar n cele cu vnt polenul poate fi transportat pe distane foarte mari . Diagnosticul alergiilor sezoniere este relativ uor de stabilit pe baza istoricului sugestiv i a testelor cutanate alergologice care vor confirma alergenii implicai n producerea acestora. Polinozele sau alergiile la polen au un impact foarte mare asupra calitii vieii afectnd activtile zilnice,de relaxare sau sportive i asociind probleme colare i la locul de munc .Cel mai adesea se manifest ca rinoconjunctivite dar exist un

risc mare de a asocia i astm .De aceea se impune stabilirea unui diagnostic precoce i a unui tratament specific pentru a preveni aceast progresia natural a alergiei. Tratamentul rinoconjunctivitelor alergice sezoniere cuprinde n general o parte de educaie a pacientului pentru prevenirea expunerii la alergenii la care este sensibilizat,un trament medicamentos simptomatic,dar i imunoterapie specific sau vaccinare cu extracte alergenice. Msurile de prevenie vizeaz evitarea plimbrilor prin parcuri i pe cmp n zilele foarte nsorite i cu vreme uscat,nchiderea ferestrelor de la mijlocul dimineii pn dup amiaza cnd exist o concentraie foarte crescut a polenurilor n atmosfer,scuturarea hainelor la intrarea n cas ,splarea zilnic a prului,evitarea expunerii n main conducnd cu geamurile nchise sau a cositului sau tunderii gazonului . O particularitate a persoanelor alergice la polen este de a reaciona i la anumite alimente n cadrul unor alergii ncruciate.Astfel cei alergici la polen de graminee pot prezenta nite manifestri de tipul mncrimilor sau edemelor de buze i limb la consumul de cereale ,arahide,portocale,tomate sau pepene. Desensibilizarea specific (vaccinarea)este singurul tratament care vizeaz ns cauza bolii alergice.Ea se desfoar n dou faze : faza iniial care const din administrarea de doze i concentraii cresctoare de alergen n scopul creterii toleranei organismului fa de acesta i faza de meninere n care se administreau aceeai doz de aceeai concentraie.Desensibilizarea care se realiza pn acum civa ani doar prin injecii subcutanate se poate face mult ami uor n prezent utilizndu-se spray-uri sublinguale sau tablete.Calea sublingual presupune administrarea soluiei care conine alergenul sub form de spray ,dimineaa pe nemncate.Tratamentul se realizeaz mult mai comod, acas, pe baza recomandrilor i sub directa ndrumare a specialistului alergolog . Pacientul alergic care va fi instruit temeinic nainte de iniierea imunoterapiei i va informa medicul alergolog despre orice reacie aprut pe parcursul vaccinrii precum i alte afeciuni aprute ulterior sau modificri ale stilului de via . Recent a fost introdus n practica medical vaccinul sub form de tablet care se administreaz sublingual aducnd un plus de confort n derularea acestui tip de tratament. Ambele tipuri de vaccinri vor fi fcute o perioad de 3 -5 ani i se pot desfura dup un protocol pre- i cosezonier ,ncepnd cu cel puin 2 luni nainte de sezon ,continundu-se toat perioada sezonului i ntrerupndu-se la terminarea acestuia n fiecare an pentru a se relua n aceeai schem anul urmtor.Acest schem ntrerupt este la fel de eficient i crete aderena pacienilor alergici la vaccinare. Imunoterapia specific sublingual ajut la mbuntirea simtomatologiei alergice,reduce consumul de medicamente simptomatice chiar din primul an de tratament,imbuntete calitatea vieii n timpul expunerii n vrful sezonului de polen,previne sensibilizarea la noi alergeni i evoluia de la rinit alergic la astm. O vaccinare nceput ct mai precoce ,dup stabilirea diagnosticului i administrat

corect pe toat durat tratamentului specific are anse cu mult mai mari de a fi eficient n stoparea pe termen ct mai lung a simptomatologiei alergice.

Alergiile respiratorii de primavara sunt cel mai adesea provocatede polen. Se pare ca predispozitia unora pentru aceste alergii esteereditara. Dar trebuie luati in considerare si alti factori cum ar fi:poluarea de interior si exterior, starea psihica, virozele respiratorii,in principal cele aparute in primii ani de viata. Pe primul loc in top-ulalergenilor se afla polenul, urmat de acarieni, de parul animalelor side sporii ciupercilor. Aceste particule nu ii deranjeaza in nici un felpe majoritatea oamenilor. Pentru altii, insa, sunt alergeni care producreactii alergice neplacute. Cum se manifesta alergia la polen? Alergenii ajung in caile respiratorii si provoaca iritatii ale nasului,ochilor si bronhiilor. Circa 40 de specii de polen genereaza alergiirespiratorii. Alergiile apar cel mai adesea primavara, cand polenulplantelor inflorite este imprastiat de vant la distante de zeci dekilometri. Grauntele de polen sunt oprite de mucoasa nazala umeda,de faringe, laringe si trahee, dar fiind prea mari nu pot patrundemai adanc, in bronhii sau in plamani. Sunt multe persoane pentru care,in fiecare an, inceputul primaverii coincide cu aparitia simptomelorneplacute ale alergiei la polen. In general, primele semne apar la nivelulnasului: furnicaturi, mancarimi, stranuturi repetate, secretii nazaleabundente. Apoi, gatul incepe sa usture, ochii lacrimeaza, inteapa sise inrosesc. Poate aparea si tusea seaca, senzatia de sufocare, greutatein respiratie. Mai rar, cei foarte sensibili pot suferi adevarate crizede astm bronsic. Aceste "iritatii" dureaza cam pana la venirea verii,daca alergia este generata de polenul de graminee si se extinde, dinpacate pentru suferinzi, mult mai mult (pana in septembrie, inceputullui octombrie) daca sensibilizarea este la polenul de ierburi. Chiarsi debutul simptomelor este mai devreme (februarie-martie sau aprilie)daca alergia e provocata de polenul de arbori timpurii. Daca si tie itiapar in fiecare primavara aceste simptome de rinita alergica inseamna casuferi de "febra de fan", adica esti alergica la polen. "Febra de fan"(medical, polinoza) produce adevarate epidemii sezoniere (la circa 5%dintre romani). Apare, in majoritatea cazurilor, la 2528 de ani, seamelioreaza dupa 35-40 de ani, pentru a disparea la 50 de ani. Ce e de facut? Alergia la polen este greu de prevenit, pentru ca polenul exista prinaer toata primavara. Pana cand se va descoperi o pilula miraculoasaimpotriva bolii, singurule mijloace de lupta sunt: evitarea alergenilor,tratamentele medicamentoase, desensibilizarea si alte metode alternative,cum ar fi acupunctura, homeopatia, aromoterapia. Desensibilizarea (cunoscuta mai recent sub numele de "imunoterapiespecifica cu vaccinuri alergenice") . Pentru a putea face acest tratament trebuie identificat, inainte de toate,alergenul. Prin imunoterapia specifica se urmareste cresterea toleranteiorganismului la acel alergen. Cum se realizeaza aceasta? Se inoculeazadoze mici, din ce in ce mai ridicate, de alergen purificat in laborator,pentru ca organismul sa inceapa producerea de anticorpi. insa tratamentulnu este chiar fara risc. El nu e recomandat decat in cazuri severe,care dureaza de mai multa vreme si numai daca numarul de alergeni estelimitat.

Medicamente Cel mai adesea doctorii alergologi recomanda antihistaminicele oralecare nu dau somnolenta (cum ar fi Claritin, Hismanal, Zyrtec), dar simedicamente administrate local, care atenueaza simptomele, in generalpicaturi pentru nas sau ochi (Cromolin, picaturi pentru nas si ochi;Nedocromil, solutie pentru nas; Emadine pentru ochi; Alergodil,picaturi pentru nas si ochi; Levocabastine, picaturi pentru ochi sinas). Atentie! Nu apela la medicamente de capul tau. Pentru a faceo alegere cat mai corecta, ar fi mai bine sa te adresezi mediculuialergolog. Te ajuta si medicul de familie. E bine sa stii! Cea mai mare concentratie de polen in aer este dimineata. Primavara, unmetru cub de aer contine pana la 3000 de graunte de polen, atat la orascat si la tara. Pentru a declansa o criza de alergie sunt suficiente 20de graunte intr-un metru cub de aer. La munte, la o altitudine de peste 200 de metri, sau dupa o ploaieindelungata, concentratia de polen din aer scade in mod simtitor.Desensibilizarea este contraindicata celor cu tulburari de imunitate,cu hipertensiune arteriala sau cu angina pectorala. Luna nasterii copilului poate influenta aparitia alergiilor deprimavara. Copiii nascuti in martie sau aprilie, din parinti care suferade aceasta afectiune, risca sa prezinte de timpuriu o sensibilizare lapolen. Nu ignora primele semne de alergie, altfel risti sa suferi un socanafilactic, mai ales dupa un efort fizic indelungat: jogging sau plimbarecu bicicleta. Dar singura ce poti face? Cand este posibil, stai acasa in zilele uscate, calde si vantoase. Deasemenea, este recomandabil sa renunti la activitatile sportive care tesolicita prea mult. Pe cat posibil, tine usile si ferestrele inchise (chiar si geamurilemasinii, cand conduci), in special dimineata. Daca esti fumatoare, tine minte ca tutunul este un factor poluantimportant, care creste riscul de alergie. Evita plimbarile dupa furtuni sau ploi scurte. Concentratia de poleneste, in aceste cazuri, mult mai ridicata (concentratia de polen scadedoar dupa o ploaie indelungata). Spala-ti zilnic parul, pentru a indeparta eventualele granule de polen.Daca vrei sa faci drumetii la sfarsit de saptamana sau sa pleci inconcediu in acest sezon alege litoralul, muntele sau zonele unde suntpaduri de foioase (fag, stejar etc.), caci ele actioneaza ca un filtruanti-polen. Consuma alimente bogate in cobalt si mangan: cereale, legume si fructeseci, peste, soia, ciuperci, usturoi, ceapa, ridichi. Nu uita de leacurile naturiste Homeopatia. Prin homeopatie se poate ajunge la o desensibilizare serioasaurmand un tratament cu doze crescatoare de polen de graminee sau detei. Acesta trebuie inceput chiar din ianuarie-februarie si se continuapana in primavara, care este sezonul critic. In plus, exista produsehomeopate care trateaza si manifestarile dureroase ale alergiilor. Acupunctura. In ceea ce priveste acupunctura, chiar daca nu joaca unrol major in prevenirea "febrei de fan", ea atenueaza manifestarileneplacute ale rinitei in

momentele de criza. Numerosi practicienirecomanda doua, trei sedinte de acupunctura la intervale apropiate,aplicate cu o saptamana inainte de sezonul polenului. Suplimente nutritionale cu bioflavonoide - controleaza productia dehistamina (substanta raspunzatoare de manifestarile alergice: inflamatie,secretie, prurit etc.). Pot fi extracte de fructe (afine, coacaze), plante(Passiflora), legume (hrean, ceapa). Si extractul pur de Propolis areun important continut in flavonoide. Toate acestea consumate ca ataredetermina o ameliorare rapida a fenomenelor alergice suparatoare.Antioxidanti naturali (carotenoizi, tocopherol), vitamina E naturala,zinc, seleniu. Acestea normalizeaza activitatea sistemului imunitar,ceea ce determina o atenuare a fenomenelor alergice. Poti lua, deexemplu, vitamina C naturala (capsule de ACEROLA - produse de Aboca sidistribuite si la noi de Green Net), cate 2 capsule de doua ori pe zi;este un eficient antiinflamator si antioxidant natural care stimuleazasistemul imunitar si stabilizeaza infectiile. Plante - infuzie din frunze uscate de urzici (una - doua lingurite la200 ml apa). Se beau doua cani pe zi - are un efect rapid, dar de scurtadurata, de ameliorare a congestiei nazale si a stranutului. Infuziede frunze uscate de patrunjel (una - doua lingurite la o cana de apa)din care se beau trei cani pe zi; scade productia de histamina. Aromoterapia - poti utiliza o combinatie de parti egale din uleiuriesentiale de menta si musetel, diluate in apa, cu care se umezesteusor sau doar se stropeste fata de 23 ori pe zi; efectul este rapid,dar tot de scurta durata. Maceratele glicerinice Plantextrakt - Ribes Nigrum (coacaz negru): se iaucate 50150 picaturi pe zi in putina apa - sunt utile in stari alergice,rinite, astm, migrene ce apar pe fond alergic. Pentru un efect intens,se recomanda asocierea sa cu un alt macerat glicerinic, Rosa Canina,in aceeasi doza. Calendarul polenului In functie de data aparitiei simptomelor "febrei de fan" poti incercasa identifici alergenul responsabil. Polen de pom: Februarie - martie: polenul de arin, de alun Martie - aprilie: polenul de salcie, plop, ulm Aprilie: polenul de frasin, mesteacan Mai: polenul de stejar, fag, pin Iunie: polenul de tei Polen de graminee si de ierburi: Mai - iulie: secara Mai - august: graminee Iunie: patlagina, macris Iulie - august: urzica, pelin

Dupa o iarna cu zile scurte, friguroase si intunecate, asteptam primavara mereu cu optimism. Zilele sunt mai pline, ne dorim si facem mai multe lucruri pentru noi, atat

profesional cat si in sfera relaxarii, in plan personal, incercand sa iesim cat mai mult in natura. Pentru unele persoane exista insa si inconveniente: in parcuri, in afara orasului, la picnicuri, la munte, le pot aparea sau reveni, ca si in cursul altor ani, secretii abundente nazale si lacrimale, mancarimi insuportabile ale ochilor, urechilor si faringelui, stranuturi in salve multiple, tuse, greutate in respiratie, uneori respiratie zgomotoasa, suieratoare. Multi le interpreteaza ca fiind simptome ale unor viroze si, din pacate, ajung tarziu, uneori dupa multi ani de astfel de episoade repetate, la un consult alergologic, deoarece toata lumea era convinsa ca sunt mereu racit, simptomele mele fiind identice dupa cum afirma un pacient de 29 ani, in fapt alergic la polenul de graminee, cu manifestari rinoconjunctivale persistente indeosebi in cursul lunilor mai si iunie. La acest pacient, diagnosticul diferential printr-o anamneza alergologica minutioasa, urmata de testele cutanate prick selectionate si, eventual, de determinarea de laborator de IgE alergen-specifice serice (panel 2), a creat premisele initierii imunoterapiei cu vaccinuri alergenice (desensibilizarea), alegandu-se administrarea sub forma sublinguala, care in timp poate ameliora pana la disparitie aceasta simptomatologie zgomotoasa si extrem de deranjanta. Cauzele alergiilor de acest tip pot fi polenurile, particule foarte mici, microscopice, care sunt purtate de vant la distante mari, de zeci sau sute de kilometri, astfel incat si pacientii din cartiere mai putin inverzite resimt prezenta lor atmosferica, in functie de sezonul de polenizare al plantelor, dar si de conditiile atmosferice: vantul poate creste concentratia de polenuri aeropurtate, o ploaie usoara poate sa o scada, spaland atmosfera pentru un timp. Nefiind vizibile, polenurile sunt nedetectate de catre pacienti, care asociaza simptomatologia lor cu particulele prezente concomitent in aer: puful de plop (fara implicatii alergologice cel mai frecvent) serveste drept marker coincident al sezonului de polen de graminee. Un simplu tratament simptomatic luat din farmacie medicatia anti-alergica, cel mai frecvent antihistaminice, decongestionante nazale si oculare poate ameliora mai mult sau mai putin simptomatologia, insa numai pe moment. Lipsa de informare asupra alergenului exact care provoaca simptomele si asupra evolutiei acestei afectiuni poate face ca in viitor simptomele sa se extinda pe o perioada mai ampla din an, frecvent din februarie-martie pana in septembrie-octombrie, prin extinderea sensibilizarii sale alergice si la alte polenuri din respectivele luni; de la arbori de primavara: mesteacan, alun, arin, la polenuri de vara graminee salbatice si cereale pana la polenuri de ierburi de vara-toamna, dintre care cele mai frecvente sunt cele de pelin si ambrozie. In plus, se pot adauga sensibilizari la alte particule prezente in restul anului in mediul familiar de viata al pacientului: caine, pisica, acarieni etc. De asemenea, tot in timp, in lipsa unui tratament cu viza de hipo/desensibilizare, multi pacienti pot dezvolta, pe langa simptome la nivel nazal si ocular, si unele bronsice, de tipul celor astmatice: treziri nocturne cu sufocare, greutate la respiratie, tuse severa, care altereaza in plus calitatea vietii. Acestea pot fi chiar prezente de la inceput, indeosebi in cazul unor sensibilizari alergice la mucegaiuri, microparticule

care pot ajunge mai usor in arborele bronsic, prezente in numar mare primavara si toamna, atat in locuinte cat si in mediul exterior. Sa nu uitam ca primavara este si anotimpul curateniei generale (curatenia de Paste) si nu e de mirare ca numarul celor sensibilizati la acarieni (microorganisme ce traiesc in praf, indeosebi in conditii de caldura si umezeala) care sufera afectari respiratorii, oculare sau cutanate in aceasta perioada este in crestere. Iata suficiente motive sa ne ingrijim sanatatea, sa cerem sfatul medicului, pentru a putea profita fara griji de zilele cu soare. Va doresc o primavara frumoasa!

Alergii sezoniere - alergia la polen Scris de Conf. univ. dr. Florin-Dan POPESCU Trebuie subliniat faptul ca prevalenta alergiei la polen in Romania este semnificativa, iar incidenta ei este in crestere fata de deceniile precedente. Alergia la polen (polinoza) are in Romania caracter sezonier si se poate manifesta ca rinita alergica, conjunctivita alergica, rinoconjunctivita alergica sau astm alergic. Totusi, clasificarea traditionala a rinitelor si conjunctivitelor alergice, precum si a astmului alergic, in forme sezoniere si perene, este, la momentul actual, nesatisfacatoare din mai multe motive, mai ales in conditiile schimbarilor climatice din mai multe zone geografice, inclusiv in tara noastra. Este dificil de diferentiat formele sezoniere de cele perene la pacientii cu sensibilizari multiple la alergene de exterior (polenuri, fungi) si de interior (acarieni din praful de casa, gandaci de bucatarie, epitelii de animale, mucegaiuri). Multi pacienti sunt sensibilizati concomitent la alergene sezoniere si perene, iar in anumite zone din lume variatiile sezoniere mici determina ca expunerea la polenuri sa cauzeze simptome pe tot parcursul anului. Nivelul expunerii la alergene considerate clasic perene (alergenele acarienilor din praful de casa) poate avea variatii sezoniere, legate in special de umiditate. Clasificarea moderna a afectiunilor alergice respiratorii si conjunctivale conform recomandarilor WAO consta in diferentierea acestora in forme intermitente si persistente. Termenii de astm sau rinita/conjunctivita alergica sezoniera sunt inca valabili

pentru astmul sau rinita/conjunctivita alergica intermitenta cu simptome in timpul sezonului polenic. Informatii utile pentru pacienti
o o

Manifestarile sugestive in timpul sezoanelor polenice, cu debut si durata diferita pentru diferitele tipuri de polenuri de plante, pot fi: stranut, mancarime de nas (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasa), nas infundat (obstructie nazala), sugerand rinita alergica; unii pacienti pot acuza mancarime in cerul gurii (prurit palatinal) si in ureche (prurit otic), oboseala (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mancare (anorexie), scaderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia); lacrimare, mancarime de ochi (prurit conjunctival), ochi rosu (eritem/hiperemie conjunctivala) sau pleoape umflate (edem conjunctival/chemosis), sugerand conjunctivita alergica; tuse, respiratie suieratoare (wheezing), senzatie de sufocare (dispnee) sau de constrictie a pieptului (constrictie toracica), sugerand astmul alergic. Grauncioarele de polen care produc alergii sunt in marea lor majoritate cele ale plantelor polenizate cu ajutorul vantului, in timp ce polenurile mai mari si mai grele ale plantelor cu flori colorate au importanta redusa. Sezoanele polenice pot fi primavara devreme (polenul de arbori si arbusti timpurii), sfarsitul primaverii pana la mijlocul verii (polenul de graminee) sau vara tarziu pana toamna (polenul de buruieni). Pacientii cu manifestari in perioada zborului pufului de plop sunt in cea mai mare parte sensibilizati de fapt la polenul de graminee. Uneori, durata manifestarilor alergiei la polen poate fi mai prelungita la pacientii cu mai multe tipuri de sensibilizari. Orice pacient cu astfel de manifestari trebuie sa se adreseze medicului de familie pentru evaluarea oportunitatii trimiterii la medicul alergolog. Informatii utile pentru medicul de familie

Grauncioarele de polen care produc alergii sezoniere sunt in marea lor majoritate cele de dimensiuni mici, ale plantelor anemofile (polenizate cu ajutorul vantului), in timp ce polenurile plantelor entomofile (plante cu flori viu colorate, polenizate de insecte) sunt mai mari si mai grele si au importanta redusa in polinoza. Grauncioarele de polen ale plantelor anemofile au dimensiuni mai mici decat diametrul firului de par, sunt produse de obicei in cantitati mari, sunt usor aeropurtate, de aceea masurile de evitare a expunerii la polenuri sunt dificil de realizat in practica. Sezoanele polenice in Romania sunt: o februarie - mai: sezonul polenului de arbori si arbusti timpurii, in special din familia Betulaceae (alun, arin, mesteacan); o mai - iulie: sezonul polenului de graminee salbatice (firuta, timoftica, paius rosu, golomat, vitelar, ovascior, iarba de gazon, iarba campului etc.) si al polenului gramineelor de cultura (secara, ovaz, orz, grau); o iulie - septembrie: sezonul polenului de buruieni (ambrozie, macris marunt,

patlagina ingusta, urzica mare si in special pelinarita sau pelinul negru). Pacientii cu manifestari in perioada zborului papusului (pufului) de plop sunt in cea mai mare parte sensibilizati de fapt la polenul de graminee, deoarece sezonul polenic al gramineelor se suprapune peste cel al zborului papusului de plop. Prelungirea duratei simptomelor alergiei la polen se poate datora sensibilizarilor multiple la mai multe tipuri de polenuri, dar si la mucegaiuri de exterior. Factorii de care depinde polenizarea si contactul cu grauncioarele de polen sunt: tipul de planta, cultivarea sau raspandire ei salbatica, zona geografica, momentul zilei, altitudinea si curentii de aer, temperatura si, nu in ultimul rand, precipitatiile. Pacientii cu manifestari sugestive de rinita, conjunctivita sau astm in timpul sezoanelor polenice trebuie trimisi pentru evaluare alergologica la medicul cu specializare in alergologie si imunologie clinica. Rolul medicului cu specialitatea alergologie si imunologie clinica in asistenta pacientilor cu alergie la polen este esential. Medicul alergolog va reevalua anamnestic pacientii si va realiza investigarea etiologica in vivo si in vitro. Testele cutanate alergologice nu se realizeaza de personal medical fara pregatire in asistenta anafilaxiei alergice si chiar daca deseori se realizeaza in servicii de ambulator, ele sunt efectuate in clinici de alergologie la pacientii cu risc crescut sau in timpul sezonului polenic. Diagnosticul de specialitate implica uneori si teste in vitro pentru diagnosticul alergiei mediate IgE, cu determinarea IgE alergenspecifice in ser sau alte fluide biologice. Planul terapeutic stabilit pentru fiecare pacient in parte se realizeaza in conformitate cu noile ghiduri OMS si WAO de diagnostic si tratament. Tratamentul include atat profilaxia expunerii la polenuri si alergene inrudite incriminate in producerea simptomelor, cat si tratamentul farmacologic (sistemic sau topic) si, in cazuri selectionate de catre medicul specialist alergolog, imunoterapie cu vaccinuri alergenice (denumirea actuala corecta a desensibilizarii la alergen). Importanta evaluarii alergologice etiologice deriva nu numai din faptul ca imunoterapia cu vaccinuri alergenice este singura modalitate de influentare a cursului natural al alergiei la polen, prescrisa dupa dovedirea mecanismelor alergice mediate IgE (teste cutanate alergologice pozitive si/sau IgE specifi ce serice), ci si din faptul ca la unii pacienti exista reactivitate incrucisata intre polenurile aeropurtate si alergene alimentare (fructe, nuci, legume, condimente etc.) care pot produce manifestari clinice de alergie alimentara, inclusiv sindrom de alergie orala sau chiar anafilaxie care poate avea prognostic grav. Informatii utile pentru reducerea expunerii la polenuri

Evitarea activitatilor exterioare, in aer liber, cand concentratia polenurilor este mare (in sezoanele polenice, in special in zilele calduroase si uscate), se prefera activitati in zilele umede, innorate sau ploioase. Evitarea pe cat posibil a zonelor cu concentratii crescute de polenuri (in unele tari se realizeaza previziuni pentru starea polenurilor in atmosfera), nu se recomanda

schimbarea domiciliului pentru evitarea expunerii la anumite polenuri, deoarece aceasta este o masura ineficienta, iar vacantele se prefera in zone cu concentratii reduse de polen (la mare pe plaja). Nu se recomanda plimbari, alergari sau picnicuri in parcuri sau in mediu rural in timpul sezonului polenic. Se evita cositul sau taierea/tunsul ierbii si, daca este absolut necesar, se impune purtare de masca si ochelari protectori. Se recomanda inchiderea ferestrelor/geamurilor locuintei sau autovehiculelor, utilizarea instalatiilor de aer conditionat si a filtrelor speciale pentru alergene, in perioada sezonului polenic. Purtarea de ochelari protectori in mediul exterior (preferabil cu aparatoare la partile superioare si laterale ale ramelor). Spalarea frecventa a fetei cu apa in cursul zilei si dusul la sosirea la domiciliu pentru indepartarea grauncioarelor de polen. Uscarea lenjeriei si a hainelor preferabil in uscator, nu in mediu exterior, in timpul sezonului polenic. In final, trebuie subliniat ca prevalenta alergiei la polen in Romania este semnificativa, iar incidenta ei este in crestere fata de deceniile precedente. Alergia la polen afecteaza calitatea vietii pacientilor, performantele scolare sau productivitatea muncii. De asemenea este de mentionat faptul ca o mare parte din bolnavii cu rinita alergica cu sensibilizare la polenuri au simptome de conjunctivita alergica. Rinita alergica reprezinta un factor de risc pentru astmul alergic. Un procent semnificativ din pacientii cu rinita alergica vor dezvolta astm. In plus, rinita alergica si astmul alergic pot fi considerate manifestari ale aceleasi afectiuni alergice respiratorii (sindromul rinita alergica si astm coexistent). pot fi considerate manifestari ale aceleasi afectiuni alergice respiratorii (sindromul rinita alergica si astm coexistent). Rinita alergica netratata corespunzator agraveaza astmul coexistent, tratamentul optim al rinitei are efecte benefice asupra simptomatologiei astmului si tratamentul corect al rinitei alergice poate preveni aparitia astmului. WAO Noua terminologie pentru bolile alergice propusa in Raportul Comitetului Revizuirii Nomenclaturii al Organizatiei Mondiale de Alergie (World Allergy Organization, WAO), publicat in 2004, reprezinta o actualizare a Declaratiei oficiale privind Pozitia Academiei Europene de Alergologie Si Imunologie Clinica referitoare la Nomenclatura Revizuita, care a castigat o recunoastere internationala rapida si extensiva. WAO, organism international alcatuit din peste saptezeci de societati de alergologie si imunologie clinica din intreaga lume, este o organizatie care isi desfasoara activitatea in colaborare cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), oferind multiple materiale educationale si recomandari utile in domeniul

alergologiei. Revizuirea nomenclaturii pentru alergie ofera un limbaj comun care permite oamenilor de stiinta, medicilor si pacientilor sa comunice mai bine in domeniul alergologiei.