AlergeniIgE SPECIFICE

Informatii generale
In 1968 doua grupuri de cercetatori din SUA si Suedia au anuntat descoperirea unei noi
imunoglobuline care a fost denumita IgE. Imunoglobulinele E se gasesc in principal in
secretiile mucoase de la nivelul tractului gastrointestinal si respirator, in ser find
preente in concentratii foarte mici. !resteri ale nivelului IgE sunt inregistrate in
afectiuni alergice, boli paraitare, boala "odg#in, mielom multiplu de tip IgE.
$anifestarile clinice ma%ore ale afectiunilor alergice IgE mediate sunt anafla&ia, astmul,
rinita alergica, dermatita atopica, alergia alimentara, alergia la intepaturi de insecte,
alergia la late&.
Aceste tipuri de alergie sunt raspandite ubicuitar iar prevalenta lor este in continua
crestere
1
.
Aparitia bolilor sau sindroamelor alergice solicita interventia, pe de o parte a subiectilor
'predispusi( )'atopici( in general*, iar pe de alta parte a unor factori de mediu e&tern +
aproape totdeauna + denumiti alergeni
1,-,.
.
Atopia se refera la tendinta mostenita de a produce continuu anticorpi de tip IgE fata de
mai multi alergeni obisnuiti din mediu )ingerati sau in/alati*. Astfel defnitia atopiei este
limitata la o conditie cu trasaturi imunologice si clinice specifce, care afecteaa insa un
procent semnifcativ din populatia generala )estimat ca find 101203 in tarile
devoltate*. Etiologia atopiei nu este cunoscuta. Studiile epidemiologice, familiale, pe
gemeni monoigoti, precum si cele pe modele animale indica faptul ca factorii genetici
sunt implicati in atopie, atat in reglarea producerii de IgE totale cat si in producerea de
IgE fata de epitopi specifci. !u toate acestea, nu s1a stabilit inca o baa genetica pentru
variatele manifestari ale atopiei
1
.
4ermenul 'alergeni( include antigenele care provoaca simptome alergice5 induc sintea
IgE la anumite persoane, se leaga specifc de aceste molecule IgE atasate de suprafata
celulelor si declanseaa reactia alergica
.
.
6in punct de vedere al structurii c/imice alergenii sunt in ma%oritatea caurilor proteine
cu greutatea moleculara cuprinsa intre 7000 si 100 000 6a. !u toate acestea, date
recente sugereaa ca structura glican a unei glicoproteine poate f de asemenea
alergenica. Apro&imativ 803 dintre din pacientii alergici pot produce anticorpi fata de
mieul glican al alergenilor cu potential de reactivitate incrucisata.
Alergenii se gasesc de obicei sub forma de amestecuri de )glico*proteine, sursele cele
mai comple&e sunt polenurile, fungii si acarienii, iar cele mai simple epiteliile si urina de
animale, precum si alergenii profesionali. 9umarul de proteine potential alergene dintr1o
sursa este foarte variabil, iar persoanele sensibiliate recunosc de obicei mai multe
proteine alergene. Acei alergeni proveniti dintr1o anumita sursa care sunt recunoscuti de
mai mult de %umatate dintre persoanele alergice sunt denumiti (ma%ori(, in timp ce
aceia care preinta relevanta doar in cauri individuale sunt considerati (minori(.
Se crede ca imunogenicitatea alergenilor depinde de factori cum ar f dimensiunile
moleculei, cantitatea si durata e&punerii, insa date mai recente atribuie un rol la fel de
important evenimentelor in:amatorii care se produc in vecinatatea depunerii
alergenilor.
; parte din alergenii cu relevanta clinica poseda activitate proteaica care faciliteaa
procesul de sensibiliare prin cresterea permeabilitatii epiteliale sau stimularea eliberarii
cito#inelor proin:amatorii.
Anumite proteine ale gadei pot f uneori alergenice )autoalergeni*, asociate in special
cu dermatita atopica. $a%oritatea acestor alergeni pare sa aiba origine intracelulara, un
e&emplu il constituie antigenul specifc prostatei care %oaca rol in sensibiliarea
persoanelor de se& feminin fata de lic/idul seminal.
In conformitate cu recomandarile internationale numele fecarui alergen include primele
21- litere ale genului sursei de provenienta, la care se adauga 118 litere ale numelui
speciei si un numar repreentat cu cifre arabe care re:ecta fe ordinea in care a fost
iolat alergenul, fe importanta sa clinica, fe ambele. 6e e&emplu, alergenii de tip
cistein1proteaa care provin de la acarieni preenti in praful de casa cum ar
f Dermatophagoides pteronyssinus, D. farinae, Euroglyphus maynei si Blomia
tropicalis sunt denumiti astfel5 6er p 1, 6er f 1, Eur m 1 si <lo t 1
8
.
6upa sursa si calea de patrundere, alergenii pot f clasifcati in5
1. =neumalergeni )polen, praf de casa, fungi atmosferici, peri si epiderme de animale*,
8. Alergeni alimentari si digestivi )albus de ou, lapte de vaca, capsuni, fragi etc.*,
2. Alergeni proveniti de la insecte,
-. Alergeni proveniti de la paraiti,
7. Alergeni medicamentosi,
6. Alergeni c/imici )profesionali sau nu*
-
.
1. Pneumalergenii + sunt repreentati de5
a. =olenul atmosferic,
b. >ungii alergogeni atmosferici,
c. =raful de casa,
d. =erii si epidermele de animale.
a. Polenul atmosferic este alergenul atopic raspandit in toata ona temperata
raspunator, in functie de tara si localitati, de un numar relativ mare de rinite
intermitente, rino1con%unctivite si astm bronsic.
In mod obisnuit plantele cu polen alergogen se impart in5 graminee, ierburi, arbori.
?ramineele cuprind circa 9000 de specii. E&ista variatii mari in lume in ceea ce priveste
poleniarea lor. In Europa aceasta perioada cuprinde lunile mai1iulie. Cynodon
dactylon, Lolium perenae, Sorghum halepense, Bromus inermis, Holcus lanata, Phleum
pratense, Triticum sativum, Festuca elation sunt cele mai importante plante polenic
alergogene in tara noastra si in Europa temperata.
Alergenii proveniti de la graminee pot f clasifcati in 12 grupuri distincte de proteine cu
proprietati bioc/imice diverse. Astfel, grupurile 1 )e&. @ol p 1, =/l p 1*, 8 si 2 )e&. @ol p 8,
@ol p 2* sunt A1e&pansine preente la ma%oritatea speciilor de graminee. ?rupurile - si
12 )e&. @ol p -, =/l p -, =/l p 12* sunt enime implicate in degradarea pectinelor, in timp
ce grupul 7 )@ol p 7, =/l p 7, =oa p 7* si grupul 6 sunt ribonucleae. Alergenii minori sunt
inclusi in grupul . al proteinelor care leaga calciu, grupul 10 al proteinelor citocromului
! si in grupul 18 al proflinelor. >unctia alergenilor din grupul 11 este necunoscuta
8,-
.
=olenul de ierburi este al doilea in ceea ce priveste sensibiliarea polinica la noi in tara
si provine de la specii de Asteraceae, Urticaceae, !/enopodiaceae si <rassicaceae.
6intre Asteraceae preinta importanta clinica m!rosia, rtemisia
vulgaris si Hellianthus annus ):oarea1soarelui*, dintre Urticaceae se remarca "rtica
dioica )urica*, Parietaria o#cinalis si $udaica% iar dintre <rassicaceae, Brassica
napus )napul*.
Sensibiliarile cele mai numeroase si mai severe apar la polenul de m!rosia &m!rosia
artemisitolia% psilostachya% tri'da(. In Bomania aceste plante cresc pe Calea $uresului,
in:oresc vara tariu si toamna devreme, iar epidemiile de astm bronsic )sever* apar
toamna tariu.
; oarecare importanta preinta polenul de rtemisia a!sinthium, rtemisia
vulgaris )pelin negru* si Crysantemum care apare in tara noastra mai ales la mi%locul si
sfarsitul verii
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la Asteraceae includ liaele pectinelor )e&. Amb a 1, 8*,
proteinele legate de transferul electronilor )e&. Amb a 2* si A1e&tensinele, alergenii
minori sunt repreentati in principal de profline )Amb a 8, Art v -* si proteine de
transfer al lipidelor )e&. Amb a 6, Art v 2*
8
.
In Bomania polenul de arbori este dominant in lunile martie1mai si apoi iunie. Arborii, din
punct de vedere alergologic, reunesc familia >agale, cu subdiviiunile ei. )e&.5 <etulacee,
>agacee, Ulmacee, =latunacee, ;leacee etc*. 6esi polenul de arbori este putin
alergiant, in unele one sensibiliarea poate f importanta
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la >agale sunt5 proteinele legate de patogenea )=B110*
care poseda activitate de ribonucleae )e&. <et v 1*, pectin1metil1esteraele, proteinele
asemanatoare globulinelor si proteinele de transfer al lipidelor )@4=*. =rintre alergenii
minori se numara proflinele )e&. <et v 8*, io:avon1reductaa )e&. <et v 7*, peptidil1
prolil iomeraa )e&. <et v .*, proteinele care leaga calciul )e&. <et v 2, -*
8
.
b. Fungii atmosferici sunt raspanditi pe tot globul, dar incidenta speciilor este diferita
in functie de continent sau regiune si, mai ales, de anotimpul in care s1a facut
cercetarea, stiut find ca acestia se reduc in lunile de iarna pana aproape de ero.
4emperatura medie, curentii de aer, precipitatiile si, mai ales, substratul util /ranei lor
in:uenteaa decisiv preenta si inmultirea lor.
In tara noastra fungul dominant este Cladosporium care insa este putin alergiant, la fel
ca si Penicillium spp. lternaria spp. produce sensibiliari respiratorii rare, in timp ce
spergillus spp. este considerat a f fungul cel mai important in aparitia accidentelor
alergice respiratorii
-
.
Alergenii proveniti de la fungi se pot gasi atat in micelii cat si in spori, desi unii alergeni
derivati din spori lipsesc in e&tractele miceliene, nu este clar insa daca persoanele
atopice sunt sensibiliate initial la spori sau la micelii.
Alergenii ma%ori de la speciile cele mai importante de fungi )implicate in alergiile
respiratorii sau in aspergiloa bron/opulmonara alergica* includ5 Alt a 1, 8, 12, Asp f 1,
8, -, !la / 1.
>unctiile Alt a 1 si !la / 1 nu sunt cunoscute pana in preent. Alt a 8 este o proteina
alcalina cu greutate moleculara mica si cu activitate de D1#inaa, detinand rol in sintea
de proteine, Alt a 12 este o glutation1S1transferaa. Asp f 1 este omolog citoto&inelor
fungice mitogilin si alfa1sarcin ce se gasesc atat in micelii cat si in spori si au activitate
ribonucleaica specifca pentru purine. Alergenul Asp f 8 este o proteina similara
manoproteinei de 7- #6a provenita de la !andida albicans , despre care s1a constatat
ca leaga fbrinogenul
8
.
c. Praful de casa este considerat pentru multe tari )inclusiv Bomania* ca principalul
alergen sensibiliant respirator atat pentru rinita persistenta cat si pentru astmul
bronsic. El este de asemenea incriminat a f agentul etiopatologic pentru unele
dermatite alergice.
=raful nu este in sine un alergen ci un amestec de alergeni. !ompoitia sa difera de la o
casa la alta si de la un loc la altul. Acarienii, perii si epidermele de animale, resturile de
insecte si fungi, plus resturile de diverse vegetale constituie, in ordinea de mai sus a
importantei, multitudinea compoitiei alergenice a prafului de casa.
=rincipalul alergen din praful de casa este acarianul Dermatophagoides pteronyssinus,
acesta find si primul identifcat. Ulterior s1a descoperit si al doilea
acarian, Dermatophagoides farinae.
Acarienii se gasesc in scuamele umane. Un gram de praf de casa poate contine sute si
c/iar mii din acesti alergeni, mai ales in lunile februarie1martie si septembrie1
noiembrie
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la acarieni sunt repreentati de5
1enime5 cistein1proteae )e&. 6er p 1, 6er f 1*, tripsina )e&. 6er p 2*, c/imotripsina )e&.
6er p 6*, o enima similara colagenaei )e&. 6er p 9*, amilaa )e&. 6er p -* si c/itinaa
care s1a dovedit a f un alergen implicat in dermatita atopica atat la om )6er f 18* cat si
la caine )6er p 17*,
1proteine care leaga actina5 tropomioina )e&. 6er p 10* si paramioina )e&. 6er f 11* ce
fac parte din citosc/eletul ma%oritatii celulelor,
1proteine care leaga ligani sau proteine a caror functie nu este insa cunoscuta
8
.
Sensibiliarea la alergenul provenit din gandacul de bucatarie, in praful de casa sau ca
alergen separat, a fost raportata relativ frecvent in ultimii ani, pot f infectate
bucatariile, aparatura pentru incalit apa si sistemele centrale de incalire, aparatele de
radio si televiiune, ca si frigiderele desc/ise. @a subiectii sensibiliati alergiarea duce
la aparitia astmului bronsic sau a rinitei persistente ca alergen in/alant, dar este
incriminat a avea un rol si ca alergen ingestant. Insectele respective fac parte din
familia <latidelor si sunt ubicuitare. Sunt cunoscute mai ales5 Blatella germanica, Blatta
orientalis,Periplaneta americana ca si Blatta africana
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la gandacul de bucatarie sunt repreentati de5 glutation1S1
transferaa )<la g 7*, aspartat proteaa inactiva )<la g 8*, lipocalin )<la g -*, troponina !
)<la g 6*, tropomioina )=er a .*, /e&amerin )=er a 2*, precum si de proteine cu functie
necunoscuta )<la g 1, =er a 1*
8
.
d. In afara componentelor alergenice din praful de casa, care provin din peri si
epiderme de animale, acestea pot repreenta uneori alergeni de sine statatori,
e&trem de puternici.
Alergenul )par de pisica* este un alergen puternic si raspandit in masura in care pisica
este un oaspete obisnuit in casele noastre, cu copii sau fara. Antigenul este o
glicoproteina, continut in principal in saliva, dar e&istand in cantitate importanta si in
e&tractele de par, ca reultat al 'spalarii( lor prin saliva proprie. Sensibiliarea umana se
manifesta sub forma de rinita persistenta sau astm bronsic, uneori sever.
Alergenul )par de caine* are putere sensibilianta relativ mica, desi cainii repreinta
populatia de animale domestice cea mai mare. Alergenii sunt continuti in scuame, dar
se pot gasi si in urina, ser sau saliva.
Beactiile alergice la co!ai au fost descrise atat la personalul de laborator cat si in mediul
domestic, datorita popularitatii din ce in ce mai mari a cobailor ca animale de companie.
Sursele de alergeni sunt repreentate de par, urina, saliva si epitelii. =ersoanele
sensibiliate pot devolta astm, rino1con%unctivita si dermatita atopica. Simptome clinice
similare pot f generate si de e&punerea la epiteliile de hamster
-,7
.
Alergenii ma%ori proveniti din peri si epiderme de animale sunt repreentati de lipocaline
)denumite si calicine*, care detin rol in legarea siEsau transportul moleculelor /idrofobe
mici si includ proteine cum ar fi5 A1lactoglobulina, proteine care leaga bilina, D11
microglobina, cistatine, imunoglobuline si albumine
8
.

2. Alergenii alimentari
Se apreciaa ca incidenta alergiilor alimentare la copilul mic este in proportie de 0.7163.
4rebuie diferentiate alergiile alimentare propriu1ise de /ipersensibiliarile non1alergice
care sunt de asemenea frecvente. 6e aceea este importanta cercetarea IgE specifce
fata de alergeni alimentari.
=rincipalele alimente alergiante sunt5 laptele de vaca, ouale de pasare, pestele, apoi
carnea, nucile, fragii1capsunile, soia, ara/idele, midii, scoici, crustacei, legume, fructe si
sucuri de fructe.
6estul de frecvent alergenii alimentari dau reactii incrucisate5
1cu alte alimente din aceeasi familie )e&.5 graul cu secara sau nucile cu alunele*,
1cu alte categorii de alergeni alimentari5 frecventa asociere a alergiei la unele fructe
)mar, alune* si unele legume )telina si morcov*,
1cu alti alergeni )polenuri*, de e&emplu, polenul de mesteacan reactioneaa cu alunele
sau murele si cu telina cruda. Astfel, ingestia de alune la un pacient cu rinita alergica la
polen de mesteacan poate declansa un puseu de prurit faringian, insotit de salve de
stranuturi si rinoree.
=e primul loc la noi in tara se a:a sensibiliarea la laptele de vaca, urmata de
sensibiliarea la alergenii din ou
-,7
.
Laptele de vaca contine 2 alergeni, alergenul ma%or find !eta+lactoglo!ulina )<os d 7*,
celelalte doua find alfa+lactal!umina )<os d -* si ca,eina )<os d 8*. Alergenul ma%or
produce sindroame clinice la copilul mic, dar nu si la adult.
Alergenii ma%ori din ou sunt ovalbumina )?al d 8*, conalbumina )?al d 2* si ovomucoidul
)?al d 1*, care sunt continuti in albusul de ou si care sunt sensibilianti atat pentru copil,
cat si pentru adult.
Pestele contine fractiuni alergiante e&trem de numeroase, ma%oritatea find
termolabile. Alergenul $ provenit de la cod a fost primul alergen iolat ca fractiune
pura. =acientii cu alergie la peste preinta adesea simptome dramatice, cum ar f crie
severe de astm sau reactii anaflactice. Beactiile sistemice sunt induse adesea nu numai
de ingestia de peste ci si de in/alarea aburilor care reulta din prelucrarea termica a
acestuia.
Fructele de mare sunt considerate de asemenea alimente cu potential alergenic ridicat,
capabile sa determine reactii anaflactice severe.
Alergenii ma%ori proveniti de la peste sunt repreentati de parvalbumine )e&. ?al c 1*, iar
cei derivati din crustacee si moluste )crevete, crab si melci* includ tropomioine )=en a
1, $et e 1, !/a f 1* si arginin1#inae asociate actinei
8,-,7
.
Carnea, in special cea de porc, contine proteine alergenice, inclusiv gelatina, care dau
frecvent reactii alergice.
-lutenul, proteina elastica din grau, secara si or, intalnit in industria biscuitilor,
pra%iturilor si pastelor, este implicat in principal in patogenia bolii celiace )afectiune
ereditara a sistemului imun, in care ingestia de gluten provoaca afectarea mucoasei
intestinului subtire, avand drept consecinta malabsorbtia substantelor nutritive*. <oala
celiaca )denumita si intoleranta la gluten*, cauata de anticorpi IgA si Ig? fata de gluten
)gliadina* trebuie diferentiata de alergia la proteinele din cereale )printre care se
numara si glutenul*, care este mediata prin anticorpi IgE si care se caracterieaa clinic
prin manifestari de tip imediat )cutanate, digestive sau respiratorii*.
Legumele si fructele preinta importanta in alergiile alimentare la copii mari si adulti.
Sunt implicate in special in sindromul alergiei orale + o reactie imunologica la anumite
proteine din fructe, legume si nuci care se devolta la unele persoane cu alergie la
polenuri. Simptomele pot ramane cantonate la nivelul cavitatii bucale )prurit, intepaturi,
senatie de contractie a mucoasei %ugale, gingivale, palatine si labiale, insotite de
micropapule si veicule* sau se pot e&tinde atat la tegumentele periorale si ale fetei, cat
si la nivelul altor organe5 tract respirator superior sau inferior, con%unctiva, tract
digestiv. In cauri rare se poate instala c/iar soc anaflactic. Este important de
mentionat ca reactiile alergice apar in ma%oritatea caurilor la ingestia de legume si
fructe crude, prelucrarea termica sau conservarea acestora elimina de obicei
manifestarile. Antigenele alimentare implicate poseda epitopi preenti in profline,
comuni cu cei ai unor specii de polen )arbori, graminee, /erbacee*, astfel ca
manifestarile clinice, desi pot aparea ori de cate ori sunt consumate alimentele
respective, sunt mult agravate in cursul seonului polinic.
6intre repreentantii fructelor distingem5
1fructele familiei Bosaceae5 mere, caise, piersici, pere, capsuni. Alergia la mere este de
obicei asociata cu cea la polenul de mesteacan datorita similitudinii alergenilor, clinic
predomina manifestarile oro1faringiene. $ai pot aparea rinita, astm, edem laringian si
tulburari gastrointestinale.Piersicile pot induce atat manifestari orale cat si reactii
sistemice5 urticarie, astm si c/iar soc anaflactic. Capsunile constituie o caua obisnuita
de alergie la copii. =rintre manifestarile clinice se numara5 tulburari gastrointestinale,
dermatita atopica, astm, rinita si sindromul alergiei orale.
1fructele din familia <etulaceae includ in special alunele de padure% care au in
componenta lor profline ce reactioneaa incrucisat cu polenul de mesteacan. =roduc de
regula sindrom alergic oral, dar sunt posibile si reactii anaflactice severe.
1fructele din familia !ucurbitaceae5 pepene galben, pepene verde, dovleac. Pepenele
gal!en induce simptome la persoanele sensibiliate, in special la cei cu alergie la late&
)sindromul late&1fructe*. Sindromul alergiei orale repreinta cea mai obisnuita
manifestare, dar pot aparea si urticarie, tulburari gastrointestinale, dermatita,
angioedem si anafla&ie.
1.i/i )familia Actinidiaceae* este implicat in special in producerea sindromului alergiei
orale, se asociaa adesea cu sensibiliarea fata de mere si alune. Apro&imativ 1.3
dintre pacientii cu alergie la late& preinta sensibiliare fata de #iFi.
1portocalele )familia Butaceae* consumate ca atare sau sub forma de sucuri proaspete
induc frecvent manifestari clinice la persoanele sensibiliate5 tulburari gastrointestinale,
angioedem, urticarie, rinita, bro/ospasm, sindromul alergiei orale, anafla&ie.
1!ananele )familia $usaceae* contin alergeni termostabili ce determina manifestari
alergice ca sindromul alergiei orale si rino1con%unctivita, prin sensibiliare incrucisata cu
polenul de ambroie. In plus e&ista alergie incrucisata intre banane si late&, deci
personalul sanitar poate preenta manifestari anaflactice severe sau simple urticarii de
contact, induse de manipularea manusilor c/irurgicale dar pregatite de sensibiliarea
realiata pe cale orala prin consumul de banane.
1ananasul )familia <romeliaceae* poate determina la persoanele sensibiliate astm,
rinita, tulburari gastrointestinale, uneori angioedem sau c/iar soc anaflactic. Studiile au
confrmat implicarea sa in sindromul late&1fructe.
6intre legumele implicate in reactii alergice mentionam5
1legumele familiei Apiaceae5 telina si morcovul. Telina poate determina atat manifestari
oro1faringiene cat si reactii generaliate5 urticarie, astm bronsic sau soc anaflactic.
=analergenul proflina este responsabil de alergia incrucisata cu polenul de mesteacan si
pelin. 0orcovul preinta acelasi spectru de reactii ca si telina dar cu o amplitudine mult
mai redusa.
1legumele familiei Solanaceae5 cartofi si rosiile. Cartoful contine alergene volatile
capabile sa induca manifestari e&tradigestive de rino1con%unctivita si astm. Este implicat
de asemenea in sindromul alergiei orale, preentand reactie incrucisata cu polenul de
mesteacan. $anifestarile alergice determinate de rosii includ5 urticarie1angioedem,
dermatita, sindromul alergiei orale, astm, rinita si tulburari gastrointestinale. =reinta
alergie incrucisata cu diverse tipuri de polenuri.
1ceapa )familia Alliaceae* induce manifestari de alergie alimentara, astm si rino1
con%unctivita la persoanele sensibiliate. 6e asemenea, au fost descrise cauri de
anafla&ie indusa de efort dupa ingestia de ceapa.
; atentie speciala trebuie acordata arahidelor )familia >abaceae + ara/idele apartin
legumelor, spre deosebire de nuci si alune de padure * care se numara printre
alimentele cele mai alergiante. Ara/idele intra in compoitia unor pra%ituri, ciocolate,
ing/etate si bauturi, find consumate insa, cel mai frecvent, sub forma lor integrala. !ei
doi alergeni ma%ori sunt termostabili si reistenti la actiunea enimelor digestive.
6eclanseaa reactii alergice digestive si e&tradigestive )astm, rinita, urticarie si
eceme*, precum si soc anaflactic. Instalarea manifestarilor clinice se produce rapid )in
cateva minute*, iar alergenii pot actiona si pe cale in/alatorie )mieul ara/idelor*.
=reinta reactii alergice incrucisate cu polenul unor graminee ):oarea1soarelui*
-,7
.
Alergenii ma%ori derivati din ara/ide sunt5 proteina ma%ora de stocare + vicilina )Ara / 1*,
conglutina )Ara / 8* si aglutininele. Alergenii minori sunt repreentati de profline )Ara /
7*, glicinine )Ara / -, 7* si proteine similare conglutinelor )Ara / 6, .*
8
.
Alergia la cacao a fost descrisa in special la personalul care lucreaa in cofetarii, clinic
se poate manifesta ca rinita alergica sau astm bronsic.
Piperul negru constituie unul din condimentele cu cea mai larga utiliare. @a persoanele
sensibiliate poate induce manifestari clinice de severitate variabila, de la prurit pana la
anafla&ie. =oate preenta reactie incrucisata cu unele legume si polenuri, find implicat
in aparitia sindromului pelin1telina1condimente
7
.

3. Alergenii de insecte
Alergiarea prin intepatura de insecte nu este frecventa, insa poate f e&trem de grava,
c/iar fatala.
=rincipalele insecte responsabile sunt al!ina )Apis melifera* si viespea )Cespula spp.*.
4oate proteinele din veninul de albina sunt alergice, dar mai ales /ialuronidaa si
fosfolipaa A. 6upa inocularea veninului se observa relativ repede o reactie locala cu
eritem si edem important si, in unele cauri, soc anaflactic cu toate consecintele lui.
Uneori se remarca preenta unor sindroame clinice cum ar f rinita si astmul bronsic
-
.

4. Alergenii proeniti de la para!iti
6intre patogenii asociati cu reactii alergice paraitii /elmintici sunt cei mai bine studiati.
Au fost descrisi mai multi alergeni printre care se numara5 poliproteinele care leaga
lipide provenite de la speciile de scaris si Diro'laria immitis, serin1proteaele derivate
din Trichinella spiralis, cicloflina de laEchinococcus granulosus si un spectru de
in/ibitori de proteaa proveniti de la nisa.is simple1, E.granulosus si speciile
de Schistosoma. $a%oritatea acestor proteine se gaseste in secretii, find esentiala
pentru prote%area paraitului de mecanismele de aparare a gadei
8
.
!linic sensibiliarea la paraiti se poate manifesta prin urticarie, edem angioneurotic,
anafla&ie, in ser se pot evidentia niveluri crescute de IgE totale si alergen1specifce
-
.

". Alergenii medicamentosi
In mod obisnuit reactiile adverse la medicamente se impart in reactii alergice sau non1
alergice. =rimele recunosc un mecanism imunologic care se incadreaa cel mai obisnuit
in tipul I, mediat IgE, dar sunt posibile si mecanismele de tip II, III si IC.
In tipul I de /ipersensibiliare, mediata IgE, alergenii principali sunt5 penicilina si
derivatii sai, nitrofurantoinul, e&tractele alergenice, antiserurile straine )inclusiv
gamaglobulinele*, /ormonii )A!4", 4S", insulina* si vaccinurile )to&oid tetanic, gripal si
alte vaccinuri care contin componente din ou*.
Antibioticele beta1lactamice )penicilinele si cefalosporinele* constituie cea mai frecventa
caua de reactii alergice la medicamente. Se estimeaa astfel ca la pacientii tratati
incidenta alergiei la penicilina variaa intre 0.. si 103. Sensibiliarea se poate produce
in cursul administrarii terapeutice )calea parenterala find mai riscanta decat cea orala*,
ca urmare a consumului de alimente provenite de la animale tratate cu penicilina sau a
e&punerii profesionale. 4abloul manifestarilor alergice IgE1mediate include urticarie,
angioedem si soc anaflactic.
=enicilinele naturale si semisintetice preinta o structura comuna + acid 61amino
penicilanic 1alcatuita din inelul betalactam legat de tiaolidina, difera intre ele prin
catena laterala f&ata la functia 61amino. =e de alta parte, cefalosporinele sunt alcatuite
ca si penicilinele din inelul betalactam, care este insa legat de un inel de 1,2 tiaina.
E&istenta gruparilor beta1lactam in molecula penicilinelor si a cefalosporinelor
favorieaa reactii de sensibiliare incrucisata intre aceste antibiotice. Incidenta
acestora este insa destul de scauta in special pentru cefalosporinele de generatia a
doua si a treia.
=enicilina si derivatele sale semisintetice se comporta ca /aptene care devin alergene
numai daca in urma combinarii lor cu proteine plasmatice sau tisulare reulta un
comple& medicament1proteina sau metabolit medicament1proteina care stimuleaa
raspunsul imun. Se considera ca e&ista doua tipuri de determinanti alergenici in
penicilina si anume5
1determinantul alergenic ma%or )801873 din totalul metabolitilor*, benilpeniciloil,
1determinanul alergenic minor format din penicilina cristalina, benilpeniciloat si
alfabenil peniciloilamina.
Beactiile alergice de tip imediat sunt mediate prin anticorpi IgE indreptati fe impotriva
determinantului ma%or, fe a celor minori, fe impotriva amandorura. 4rebuie mentionat
faptul ca testele alergologice in vitro depisteaa numai anticorpi IgE indreptati impotriva
determinantilor ma%ori.
Studiile efectuate pentru a identifca onele de legare a anticorpilor IgE la nivelul
moleculelor de penicilina a demonstrat e&istenta unor determinanti /aptenici
/eterogeni repreentati de catenele laterale precum si de inelele betalactam si
tiaolidina. !a urmare a e&istentei unor epitopi imunogeni localiati la nivelul catenelor
laterale este posibil sa se devolte reactii alergice specifce numai anumitor peniciline
semisintetice )spre e&emplu, ampicilina si amo&icilina*, testele pentru benilpenicilina
find negative in aceste situatii. Astfel este important ca evaluarea pacientilor cu
fenomene alergice la peniciline sa includa pe langa testarea clasica fata de Penicilloyl -
&!en,ilpenicilloyl( si determinari de IgE specifce fata
de mpicilloyl% mo1icilloyl siPenicilloyl 2
7,8
.

". Alergenii profesionali
<olile alergice profesionale reulta in urma contactului cu alergeni preenti la locurile de
munca. Severitatea simptomelor este dictata de orarul de lucru, e&istand tendinta de
disparitie a manifestarilor clinice in perioadele mai lungi de concediu. In mod obisnuit,
contactul cu alergenii profesionali se realieaa prin in/alare si pe cale cutanata.
Una din cele mai frecvent intalnite boli profesionale este astmul bronsic profesional +
afectiune caracteriata prin crie recurente de obstructie bronsica, reversibile spontan
sau prin tratament, provocate de e&punerea la no&e )pulberi, vapori, aerosoli, gae*
dega%ate in atmosfera locurilor de munca prin diverse procese te/nologice. E&ista doua
tipuri de astm profesional, diferentiate pe baa e&istentei sau absentei unei perioade de
latenta intre e&punere si aparitia simptomelor5 astmul cu perioada de latenta la care se
demonstreaa implicarea mecanismului imunologic )sensibiliarea la anumite
substante* si astmul 'c/imic1iritativ(, nealergic, fara perioada de latenta, la care
sindromul de obstructie bronsica se instaleaa dupa o e&punere la concentratii
miciEmedii de gae iritante, sub pragul la care se declanseaa o reactie bron/ospastica
la toti subiectii e&pusi. Astmul bronsic profesional trebuie diferentiat de astmul agravat
la locul de munca + astm bronsic pree&istent, e&acerbat de diversi factori preenti la
locul de munca5 efort fic sustinut, umeeala, praf, vapori, fum de tigara.
=rincipalii agenti etiologici ai astmului alergic profesional cuprind in general alergeni
completi )de origine animala sau vegetala5 par, pene si alte produse de la animale
domestice si de laborator, acarieni, insecte, mucegaiuri, faina de peste, crustacee,
fructe de mare, enime proteolitice, plante de cultura, fura%ere sau ornamentale,
pulbere de esente indigene sau e&otice, late&* sau /aptene )compusi c/imici
micromoleculari5 iocianati, vapori de formalde/ida, an/idride, amine si diamine, rasini
epo&idice, compusi ai platinei, cromului /e&avalent, vanadiului, nic/elului, cobaltului,
antibiotice*. 6urata e&punerii necesare pentru instalarea unei sensibiliari este foarte
variabila5 de la cateva saptamani sau luni, in caul alergenilor puternici )ricin, guma
arabica, enime proteolitice, etc* pana la 10117 ani in caul alergenilor slabi )e&5 faina
de cereale*.
9e vom referi in continuare la cativa alergeni profesionali ce pot f identifcati prin
determinarea IgE specifce in serul persoanelor sensibiliate.
3,ocianatii )diiocianatul de toluen 46I, difenilmetilen $6I si /e&ametilen "6I*, larg
utiliati in industria plasticelor, cleiurilor si vopselelor, poliuretanilor, adeivilor,
elastomerilor, iolarea cablurilor electrice, sunt foarte iritanti pentru caile respiratorii si
oc/i. Au fost descrise numeroase afectiuni respiratorii, avand la baa reactii de
/ipersensibilitate de tip imediat sau intariat5 rinita, bronsita acuta, astm, bronsita
cronica, bron/opneumonie si pneumonita prin /ipersensibiliare. Un procent de pana
73 din muncitorii e&pusi devolta astm bronsic profesional. In serul persoanelor e&puse
au fost depistate IgE specifce fata de /aptenele iocianatilor in 1-1193 din cauri.
$uncitorii asimptomatici au in general nivele foarte scaute sau nedetectabile de IgE
specifce. 6eterminarea IgE specifce permite astfel monitoriarea e&punerii profesionale
la iocianati, nivelurile crescute find corelate cu agravarea e&punerii. Sensibilitatea
determinarii IgE specifce este ma&ima atunci cand recoltarea probei de sange se face
intr1un interval de o luna de la ultima e&punere.
nhidrida ftalica este un compus cu multiple aplicatii industriale, constituind materie
prima pentru plastice, vopsele, rasini poliesterice. =rintre reactiile IgE mediate se
numara astmul, precedat in general de rinita. 6eterminarea IgE specifce este utila in
monitoriarea e&punerii profesionale.
Formaldehida este folosita in industria te&tila, a /artiei, cauciucului, adeivilor,
cosmeticelor. @a persoanele e&puse pot aparea IgE specifce, responsabile de simptome
similare astmului bronsic.
Cloramina T este un compus micromolecular utiliat ca steriliant, antiseptic,
deinfectant si reactiv c/imic in spitale, laboratoare, industria alimentara. !loramina
este implicata in aparitia astmului profesional la persoanele e&puse. Au fost raportate
de asemenea si alte reactii IgE mediate5 rinita si urticarie.
Etilen o1idul )eteno&id* este in mod obisnuit utiliat in steriliarea instrumentelor
medicale termosensibile. =rodusele steriliate pot contine reiduuri de etilen o&id, astfel
ca la pacientii cu /emodialia cronica s1au descris reactii alergice si anafla&ie initiate de
anticorpi IgE specifci, ce pot f pusi in evidenta in ser.
Enima alfa+amila,a, implicata in degradarea amidonului, este un aditiv preent
constant in faina utiliata in brutarii, avand origine fungica )Aspergillus niger sau
oriae*. Aceasta enima impreuna cu componentelor cerealelor este responsabila de
sensibiliarile si simptomele IgE mediate inregistrate la morari, brutari si alte persoane
e&puse la faina. Astmul brutarilor este adesea asociat cu preenta in serul persoanelor
e&puse de IgE specifce fata de alfa1amilaa.
Sitophilus granarius este o insecta ce contamineaa cerealele din depoite, find
recunoscuta ca una din cauele 'astmului morarilor( si 'plamanului fermierilor(. @a
unele din persoanele e&puse pot f evidentiate IgE specifce.
Late1ul este cauciucul natural obtinut din arborele Hevea !rasiliensis find folosit la
fabricarea urmatoarelor produse5 manusi c/irurgicale, catetere, preervative, baloane,
ec/ipament sportiv. Alergia la late& constituie o problema de sanatate cu incidenta in
crestere, prevalenta sa la persoanele din sectorul medical variaa intre 8 si 873.
Sensibiliarea se poate face atat pe cale respiratorie, prin in/alarea pudrei provenite de
la manusile de late& cat si pe cale cutanata, prin contactul direct cu produsele
respective. $anifestarile alergiei la late& sunt repreentate de 5 urticarie1angioedem,
ecema, rinita, astm, sindromul late&1fructe si uneori anafla&ie. ?rupul cu risc crescut
include pe langa personalul medical, muncitorii din industria cauciucului, copiii cu spina
bifda sau anomalii urologice, pacientii care au suferit interventii c/irurgicale multiple,
datorita e&punerii prelungite la late&
-,7
.
Alergenii ma%ori derivati din late& sunt repreentati de factorii de elongatie a cauciucului
)"ev b 1, 2*, pro/eveina )"ev b 6* si o proteina cu functie necunoscuta )"ev b 7*.
Alergenii minori includ o proteina similara patatinei )"ev b .*, enolaa )"ev b 9*,
supero&id1dismutaa manganului )"ev b 10*, proflina )"ev b 8 * si carbo/idraa )"ev b
8*
8
.
4utunul este o planta din familia Solanaceae. Alergia la frun,a de tutun mediata prin
anticorpi IgE a fost descrisa la fermieri si la muncitorii din industria tutunului,
manifestarile clinice includ urticarie si rinocon%unctivita. A fost de asemenea
demonstrata e&istenta unor epitopi antigenici comuni intre tutun si polenul de pelin
-
.
In ceea ce priveste investigatiile de laborator in afectiunile alergice IgE1mediate sunt
disponibile mai multe tipuri de teste5
1 teste pentru screening1ul atopiei5 =/adiatop si =/adiatop Infant,
1 teste pentru diverse amestecuri de alergeni5 praf amestec, fungi amestec, polen
graminee etc.,
1 teste pentru alergeni individuali5 lapte de vaca, gluten, fruna de tutun etc
7
.
!omponenta cea mai variabila a testelor care detecteaa IgE specifce este reactivul
care contine e&tractul de alergen)i*. Cariatiile in continutul alergenic al materialelor1
sursa, procesul de e&tractie a alergenilor din materialele brute, metodele de
manufacturare a alergenilor, legarea diferentiata de diverse fae solide, instabilitatea in
cursul stocarii, /eterogenitatea standardelor interne de referinta, precum si diferentele
de procedura )antiseruri, solutii de lucru* face difcila obtinerea unor reultate
reproductibile prin metode diferite.
Sistemul ImmunoCap folosit in laboratorul nostru a fost validat clinic de numeroase
studii efectuate de1a lungul timpului. Acesta foloseste atat e&tracte naturale de alergeni
din diverse surse cat si alergeni recombinati
7,6
.
Alergenii recombinati ofera posibilitatea imbunatatirii diagnosticului de alergie mediata
IgE prin identifcarea componentelor proteice responsabile la nivel molecular de initierea
simptomelor alergice, spre deosebire de testele traditionale care folosesc e&tracte
naturale de alergeni si care evidentiaa numai sursa de alergeni. 6e asemenea testele
baate pe alergeni recombinati permit analia unor fenomene mai complicate, cum ar f
diferentele geografce in ceea ce priveste reactivitatea clinica si reactiile incrucisate cu
alergeni la distanta
7
.
#estele P$adiatop si P$adiatop Infant diferentiaa bolile atopice de afectiunile non1
atopice. 6upa efectuarea anamneei si a e&amenului fic, solicitarea unui test
=/adiatop constituie prima etapa a diagnosticului de laborator, care ofera informatii
despre statusul atopic al pacientului
7
.
4rebuie mentionat faptul ca determinarea IgE totale preinta utilitate clinica limitata in
diagnosticul afectiunilor atopice atat la copil cat si la adult. Astfel, un nivel IgE normal la
copilul mic sau la subiectii de varsta mai mare nu e&clude diagnosticul de boala
alergica. =e de alta parte niveluri IgE crescute sunt intalnite si in afectiuni non1alergice
cum ar f, cel mai adesea, unele infestari paraitare
1
.
In caul testelor =/adiatop, reactivii folositi sunt alcatuiti dintr1un amestec ec/ilibrat de
alergeni relevanti )in functie de varsta pacientului* care reactioneaa cu anticorpii IgE
specifci din serul pacientului.
=/adiatop si =/adiatop Infant demonstreaa preenta alergiei atopice la alergeni
obisnuiti, relevanti pentru adulti si, respectiv, pentru copiii cu varste intre 01- ani.
Efectuate la copii, adolescenti sau adulti, testele raspund foarte efcient la intrebarea5
'Este posibil ca simptomele pacientului sa se datoree unei alergiiG(.
Un test =/adiatop ofera un raspuns obiectiv 6a sau 9u5
Un reultat poitiv demonstreaa preenta alergiei atopice. $edicul va continua
investigarea alergologica recomandand teste mai specifce pentru a confrma agentul
etiologic.
Un reultat negativ indica faptul ca simptomele nu sunt produse de alergeni
obisnuiti, in/alanti in caul testului =/adiatop si in/alanti H alergeni alimentari in caul
testului =/adiatop Infant.
@a copiii mici )01- ani* sensibiliarea alergica este in mod obisnuit legata de alergeni
alimentari cum ar f5 oul, laptele de vaca, soia si ara/idele, si mai putin de alergeni
in/alanti. 4otusi, s1a demonstrat ca anticorpii IgE specifci alergenilor in/alanti, cum ar f
acarienii din praful de casa si perii de animale, apar precoce in cursul vietii la
persoanele predispuse la atopie si pot avea valoare predictiva. 4inand cont de aceste
date, =/adiatop Infant ofera posibilitatea testarii la un comple& de alergeni obisnuiti,
atat alimentari cat si in/alanti. Acest test este recomandat copiilor mici )01- ani* care
preinta clinic F/eeing siEsau ecema, cu scopul de a detecta atopia.
Atopia la copil constituie un factor de risc pentru devoltarea astmului bronsic. 6e aceea
este foarte importanta demonstrarea preentei acestei conditii pentru monitoriare si
tratament adecvat.
6aca testul =/adiatop Infant este poitiv, medicul va continua investigarea alergologica
pentru a detecta alergenulEalergenii raspunatori de simptome, solicitand determinarea
de anticorpi IgE specifci pentru5
@apte de vaca
Albus de ou
Ara/ide
Acarienii din praful de casa
=ar de pisica
=ar de caine
In situatii speciale se va recurge la testarea polenurilor )graminee, ierburi, arbori*.
@a copii peste 7 ani si adulti se recomanda testul =/adiatop care demonstreaa preenta
anticorpilor IgE la cei mai obisnuiti alergeni in/alanti din mediu.
$entionam ca testele =/adiatop, in ciuda efcacitatii lor clinice satisfacatoare, nu pot f
folosite efectiv in scop de screening pe o populatie neselectionata. =e de alta parte,
testele repreinta un instrument de diagnostic efcient, de prima alegere, la pacientii
suspectati ca find atopici in baa predispoitiei genetice si a istoricului familial.
Sensibilitatea si specifcitatea testelor sunt de 893 si, respectiv, 913.
6upa evidentierea statusului atopic se poate trece la testarea IgE specifce unor grupuri
de alergeni sau a unor alergeni individuali
7
.
Aprecierea cantitativa a anticorpilor IgE circulanti la alergeni speci%ci
indiiduali ofera o evaluare obiectiva a sensibiliarii la un alergen.
6eterminarile cantitative de IgE specifce repreinta un instrument pretios pentru5
1diagnostic5 confrma sensibiliarea fata de un anumit alergen si permit clinicianului sa
identifce alergenii posibil raspunatori de in:amatia alergica si de simptomele
preentate de pacient,
1prognostic5 sensibiliarea precoce poate avea valoare predictiva pentru devoltarea in
viitor a unei manifestari alergice, s1a demonstrat ca preenta in primul an de viata de
IgE specifce fata de alergeni alimentari se asociaa cu un risc crescut de sensibiliare
fata alergeni in/alanti si devoltare a unei boli alergice la o varsta mai mare ).110 ani*
7
.
Becomandarile actuale privind determinarea IgE alergen1specifce in practica medicala
se baeaa pe reultatele studiilor clinice in care sensibilitatea si valoarea predictiva a
testelor alergologice in vitro a fost comparata cu cea a altor tipuri de investigatii, cum
ar f testele cutanate si testele de provocare.
4estele in vitro preinta avanta%ul ca nu confera nici un fel de risc pentru pacienti, pot f
efectuate la toate categoriile de varsta, iar medicatia anti1alergica nu in:uenteaa
reultatele, nefind necesara intreruperea acesteia.
6e asemenea pot f recomandate in situatiile in care nu pot f efectuate teste
cutanate in vivo 5 copii mici, pacienti cu dermografsm sau cu leiuni cutanate e&tinse.
4rebuie insa mentionat faptul ca sensibilitatea diagnostica a IgE alergen1specifce
variaa considerabil in functie de intervalul de timp intre momentul e&punerii si cel al
testarii, de clasa de alergeni, varsta si de organele tinta afectate.
!opiii atopici devolta adesea simptome si semne de boala alergica intr1o succesiune
predictibila ce este denumita (mars alergic'. Astfel, prima manifestare este
repreentata cel mai frecvent de ecemaEdermatita atopica, copiii sub 2 ani pot
preenta de asemenea manifestari gastrointestinale )colici, diaree, varsaturi*, F/eeing1
ul recurent find mai putin obisnuit la acesta grupa de varsta. 6upa varsta de 2 ani,
manifestarile cutanate si gastronitestinale fac adesea loc simptomelor respiratorii cu
devoltarea rinitei alergice si astmului.
Intr1un document de consens recent )"ost 8002*, Academia Europeana de Alergie si
Imunologie !linica a formulat recomandarea ca toate persoanele cu posibile (simptome
alergice' severe, persistente sau recurente, indiferent de varsta, sa benefcee de teste
alergologice specifce.
@a grupa de varsta sub 2 ani diagnosticul preumtiv de boala alergica poate f stabilit
prin testarea IgE specifce fata de alergeni alimentari obisnuiti si acarienii din praful de
casa. Un reultat poitiv are o semnifcatie dubla5 indica o probabilitate crescuta de
alergie de tip imediat si in acelasi timp arata un risc crescut de sensibiliare la alti
alergeni in viitor. In general, cu cat nivelul IgE specifce este mai mare cu atat e&ista o
probabilitate mai mare de sensibiliare clinic semnifcativa fata de fecare alergen
alimentar. In conditiile obtinerii unui reultat negativ la alergenii alimentari comuni este
rareori necesar sa se testee IgE fata de alte alimente. 6e asemenea nu se considera
utila testarea la copiii mici de IgE specifce fata de alergeni in/alanti ca polenurile si
mucegaiurile )fungii*.
@a copiii peste 2 ani determinarea IgE specifce fata de alergeni in/alanti devine mult
mai importanta pentru deciia clinica. 6eoarece e&ista o varietate larga de alergeni
in/alanti se recomanda folosirea de amestecuri multialergeni sau de profle mici de
alergeni individuali. 9u e&ista un consens asupra numarului minim de alergeni in/alanti
ce trebuie testati la un copil cu simptome respiratorii, dar se agreeaa ca determinarea
trebuie sa includa acarienii din praful de casa, par de pisica si caine, o specie ubicuitara
de fungi )e&. Alternaria tenuis* si polenuri. 4estarea fata de polenuri se indica la copiii
mai mari, mai ales daca simptomele sunt seoniere, iar determinarile pot f efectuate in
timpul episoadelor de alergie. Se recomanda folosirea initiala de amestecuri de polenuri
urmata de IgE specifce fata de alergeni individuali.
@a adultii cu rinita alergica sau astm testarea de IgE specifce preinta aceeasi acuratete
in identifcarea sensibiliarii fata de toate clasele de alergeni. 4estarea este utila mai
ales pentru includerea pacientilor in programele de imunoterapie.
Introducerea in ultimii ani a medicatiei anti1IgE )anticorpi monoclonali de soarece
umaniati care se leaga de anticorpii IgE si bloc/eaa atasarea acestora de receptorii
mastocitari* a redus rata e&acerbarilor bolii si a necesitatii corticoterapiei la pacientii cu
astm alergic sever persistent. =entru ca un pacient sa fe tratat cu un preparat anti1IgE
este nevoie sa se demonstree ca acesta preinta un nivel seric baal crescut de IgE
totale si IgE specifce fata pneumalergeni pereni. 4ratamentul anti1IgE este recomandat
de asemenea si la pacientii cu alergie la ara/ide precum si la cei cu rinita alergica
severa.
; alta aplicatie clinica a IgE alergen1specifce este evaluarea /ipersensibilitatii la
alergeni alimentari. 6eterminarea este indicata la pacientii cu simptome induse de
alimente care afecteaa mai multe organe1tinta )tegument, tract gastro1intestinal,
respirator* sau care produc reactivitate sistemica. $etoda 'gold1standard( pentru
evidentierea /ipersensibilitatii la un alergen alimentar este testul de provocare du!lu+
or! place!o+controlat )6<=!>!*. 6ate recente au aratat ca nivelurile de IgE specifce pot
avea valoare predictiva asupra raspunsului la testul de provocare pentru cateva
alimente obisnuite. Aceste reultate defnesc nivelurile de IgE specifce sub care
probabilitatea de obtine un raspuns negativ la testul de provocare depaseste 973 si
deasupra carora provocarea nu mai este necesara.
4estarea IgE specifce preinta importanta si in caurile in care se suspecteaa o
sensibiliare la veninurile de "Imenoptera.
6e asemenea determinarea IgE specifce este utila in diagnosticul alergiei la
medicamente. 6esi multe medicamente si metaboliti ai acestora pot induce sintea
anticorpi, datele clinice si determinarile IgE indica o relevanta semnifcativa numai in
caul penicilinelor si derivatilor acestora, precum si pentru unii compusi polipeptidici,
cum ar f insulina. 4estarea in vitro pentru determinantul ma%or al penicilinei )peniciloil*
se indica numai la pacientii cu antecedente recente de reactii de /ipersensibiliare,
deoarece nivelul IgE poate deveni nedetectabil daca se evita antibioticele incriminate.
=acientii cu boli alergice profesionale pot benefcia de asemenea de testari IgE specifce.
6eterminarea IgE specifce fata de late& este importanta pentru identifcarea
persoanelor sensibiliate
2
.
Au fost stabilite si profle de alergeni care pot f solicitate in functie de simptomatologia
pacientului5
1pro'l ec,ema4dermatita atopica5 include IgE specifce pentru albusul de ou, laptele de
vaca, grau, soia si 6ermatop/agoides pteronIssinus,
1pro'l astm4rinita alergica intermitenta5 include IgE specifce pentru polen <etula
verrucosa )mesteacan*, polen =/leum pratense )timoftica*, polen Artemisia vulgaris
)pelin* si Alternaria alternata,
1pro'l astm4rinita persistenta5 include IgE specifce pentru 6ermatop/agoides
pteronIssinus, par de pisica, par de caine si fungi amestec
7
.
Recomandari pentru determinara IgE alergen-specifce
In concluie, determinarea de IgE alergen1specifce este utila si poate f recomandata in
urmatoarele situatii clinice5
1*evaluarea copiilor cu istoric familial poitiv de afectiuni alergice si semne precoce de
boala,
8*evaluarea copiilor si adultilor suspectati de afectiuni alergice respiratorii pentru
stabilirea diagnosticului si defnirea specifcitatii sensibiliarii fata de polenuri, praf,
antigene fungice si alimente,
2*confrmarea /ipersensibilitatii la alimente in caul pacientilor cu reactii anaflactice,
angioedem, astm sau dermatita,
-*evaluarea sensibiliarii fata de veninurile de insecte in special in situatiile in care
testele cutanate au dat reultate ec/ivoce,
7*confrmarea sensibiliarii la penicilina in caul pacientilor cu antecedente recente de
reactii anaflactice,
6*confrmarea preentei de anticorpi IgE fata de alergeni profesionali cum ar f late&ul.
4estarea IgE specifce nu este utila pentru evaluarea efectelor imunoterapiei si nici
pentru e&cluderea sensibiliarii anaflactice la veninuri de insecte in caul pacientilor
tratati
2
.
In tabelul de mai %os sunt preentate categoriile de alergeni pentru care laboratorul
SInevo efectueaa determinari de IgE specifce
7
5

A. #ES#E PE&#'( SC'EE&I&)*(+ A#,PIEI
4estul =/adiatop Infant
4estul =/adiatop

-. P&E(.A+E')E&I
Polen graminee
Alergeni individuali
g1 Ant/o&ant/um odoratum )vitelar*
g8 !Inodon dactIlon )pir gros*
g2 6actIlis glomerata )golomat*
g- >estuca elatior )iarba inalta*
g7 @olium perenne )iarba de gaon*
g. =/ragmites communis )trestie, stuf*
g6 =olen =/leum pratense )timoftica*
g8 =oa pratensis )fruta*
g9 Agrostis stolonifera )iarba campului*
g10 Sorg/um /alepense )costrei*
g11 <romus inermis )tarsaca*
g18 Secale cereale )secara*
g12 "olcus lanatus )iarba cailor*
g1- Avena sativa )ova*
g17 4riticum aestivum )grau*
g16 Alopecurus pratensis )coada1vulpii*
g1. =aspalum notatum )ba/ia grass*
g.0 ElImus triticoides )secara salbatica*
g.1 =/alaris arundinacea )iarba alba*
g801 "ordeum vulgare )or*
g808 Jea maIs )porumb*
g802 6istic/lis spicata )salt grass*
g80- Arr/enalt/erum elatius )ovacior*
g808 =/leum pratense )alergen nativ timoftica5 n=/l p -*
Alergeni recombinati
g807 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 1*
g806 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 8*
g809 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 6*
g810 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p .*
g811 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 11*
g818 =/leum pratense )alergen recombinat proflina timoftica5 r=/l p 18*
g812 =/leum pratense )alergeni recombinati timoftica5 r=/l p 1, r=/l p 7b*
g81- =/leum pratense )alergeni recombinati timoftica5 r=/l p ., r=/l p 18*
g817 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 n=/l p 7b*
Amestecuri
g&1 6actIlis glomerata, >estuca elatior, @olium perenne, =/leum pratense, =oa
pratensis,
g&8 !Inodon dactIlon, @olium perenne, =/leum pratense, =oa pratensis, Sorg/um
/alepense, =aspalum notatum,
g&- Ant/o&ant/um odoratum, @olium perenne, =/ragmites communis, Secale cereale,
"olcus lanatus,
g&6 !Inodon dactIlon, @olium perenae, Sorg/um /alepense, <romus inermis, "olcus
lanata, =aspalum notatum.

Polen ierburi
Alergeni individuali
F1 Ambrosia elatior
F8 Ambrosia psilostac/Ia
F2 Ambrosia trifda
F- >ranseria acant/icarpa
F7 Ambrosia absint/ium
F. !/rIsantemum leucant/emum )margareta*
F6 =olen Artemisia vulgaris )pelin*
F8 4ara&acum vulgare )papadie*
F9 =lantago lanceolata )patlagina ingusta*
F10 !/enopodium album )spanac salbatic*
F11 Salsola #ali )ciulin rusesc*
F18 Solidago virdaurea )splinuta*
F12 Kant/ium commune )scaiete*
F1- Amarant/us retro:e&us )stir*
F17 Atriple& lentiformis )ciulin alb*
F16 Iva ciliate
F1. Loc/ia scoparia )maturi de casa*
F18 Bume& acetosella )macris de padure*
F19 =arietaria oMcinalis )parac/ernita*
F80 Urtica dioica )urica*
F81 =arietaria %udaica
F88 "umulus scandens )/amei %apone*
F802 <rassica napus )nap*
F80- "eliant/us annuus ):oarea soarelui*
F806 $atricaria c/amomilla )musetel*
F80. @upinus spp. )lupin dulce*
F810 <eta vulgaris )sfecla de a/ar*
Alergeni recombinati
F811 =arietaria %udaica )alergen recombinat5 r=ar % 8*
Amestecuri
F&1 Ambrosia elatior, Artemisia vulgaris, =lantago lanceolata, !/enopodium album,
Salsola #ali,
F&8 Ambrosia psilostac/Ia, Artemisia vulgaris, =lantago lanceolata, !/enopodium
album, Atriple& lentiformis,
F&2 Artemisia vulgaris, =lantago lanceolata, !/enopodium album, Solidago
virdaurea, Urtica dioica,
F&. !/rIsantemum leucant/emum, 4ara&acum vulgare, =lantago lanceolata,
!/enopodium album, Solidago virdaurea,
BF809 Ambrosia artemisitolia, psilostac/Ia, trifda.

Polen arbori
Alergeni individuali
t1 Acer negundo )artar american*
t8 Alnus incana )arin alb*
t2 =olen <etulla verrucosa )mesteacan*
t- !orIlus avellana )alun*
t7 >agus grandifolia )fag cu fruna lata*
t6 Nuniperus sabinoides )ienupar de munte*
t. Ouercus alba )ste%ar alb*
t8 Ulmus americana )ulm*
t9 ;lea europaea )maslin*
t10 Nuglans californica )nuc*
t11 =latanus acerifolia )platan engleesc*
t18 Sali& caprea )salcie*
t1- =opuls deltoides )plop*
t17 >ra&inus americana )frasin*
t16 =inus strobus )pin alb*
t18 EucalIptus spp. )eucalipt*
t19 Acacia longifolia )acacia*
t80 =rosopis %uli:ora )Puite*
t81 $elaleuca leucadendron )ca%eput*
t88 !arIa pecan )pecan*
t82 !upressus sempervirens )c/iparos*
t87 >ra&inus e&celsior )frasin comun*
t.0 $orus alba )dud alb*
t.8 Arecastrum romanoManum )palmier*
t801 =icea e&celsa )molid*
t802 Aesculus /ippocastanum )castan alb*
t807 Sambucus nigra )soc*
t806 !astanea sativa )castan comestibil*
t80. =seudotsuga ta&ifolia )duglas*
t809 !arpenus betulus )carpen*
t810 @igustrum vulgare )lemn cainesc*
t811 @iPuidambar stIraci:ua
t818 @ibocedrus decurrens )cedru*
t812 =inus radiata )pin*
t81- =/oeni& canariensis )curmal*
t81. Sc/inus molle )piper ro*
t818 Ouercus virginiana )ste%ar de Cirginia*
t819 !ercidium :oridum )paloverde*
t882 Elaeis guineensis )palmier de ulei*
Alergeni recombinati
t817 <etulla verrucosa )alergen recombinat mesteacan5 r<et v 1*
t816 <etulla verrucosa )alergen recombinat proflina mesteacan5 r<et v 8*
t880 <etulla verrucosa )alergen recombinat mesteacan5 r<et v -*
t881 <etulla verrucosa )alergeni recombinati mesteacan5 r<et v 8, r<et v -*
Amestecuri
t&1 Acer negundo, <etulla verrucosa, Ouercus alba, Ulmus americana, Nuglans
californica,
t&8 Acer negundo, Ouercus alba, Ulmus americana, =opulus deltoides, !arIa pecan,
t&- Ouercus alba, Ulmus americana, =latanus acerifolia, Sali& caprea, =opulus
deltoides,
t&7 Alnus incana, !orIlus avellana, Ulmus americana, Sali& caprea, =opulus deltoides,
t&. ;lea europaea, Sali& caprea, =inus strobus, EucalIptus spp., Acacia longifolia,
$elaleuca leucadendron,
t&8 Acer negundo, <etulla verrucosa, !orIlus avellana, Ouercus alba, Nuglans
californica,
t&9 Alnus incana, <etulla verrucosa, !orIlus avellana, Ouercus alba, Sali& caprea,
t&10 Alnus incana, <etulla verrucosa, !orIlus avellana, >ra&inus americana.

Fungi si alte microorganisme
Alergeni individuali
m80. Aspergillus niger
m6 Alternaria alternata
m26 Aspergillus terreus
m18 Aureobasidium pullulans
m888 Aspergillus :avus
m2 Aspergillus fumigatus
m. <otrItis cinerea
m7 !andida albicans
m808 !ep/alosporium acremonium
m808 !/aetomium globosum
m8 !ladosporium /erbarum
m16 !urvularia lunata
m1- Epicoccum purpurascens
m9 >usarium moniliforme
m8 "elmint/osporium /alodes
m88. $alasseia spp.
m- $ucor racemosus
m809 =enicillum frePuetans
m1 =enicillium notatum
m12 =/oma betae
m.0 =itIsporium orbiculare
m11 B/iopus nigricans
m10 Stemp/Ilium botrIosum
m17 4ric/oderma viride
m810 4ric/op/Iton ment.var.goetii
m811 4ric/op/Iton ment.var.interdigitale
m802 4ric/osporon pullulans
m807 4ric/p/Iton rubrum
m80- Ulocladium c/artarum
m801 Ustilago nuda, tritici
m80 Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in A
m81 Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in <
m882 Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in !
m88- Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in 6
m886 4o&ic S/oc# SIndrome 4o&in )4SS4*
Alergeni recombinati
m818 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 1*
m819 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 8*
m880 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 2*
m881 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f -*
m888 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 6*
Amestecuri
m&1 =enicillium notatum, !ladosporium /erbarum, Aspergillus fumigatus, Alternaria
alternata,
m&8 =enicillium notatum, !ladosporium /erbarum, Aspergillus fumigatus, !andida
albicans, Alternaria alternata, "elmint/osporium /alodes,
m&- A. fumigatus, A. niger, A. terreus, A. :avus.

Epiderme si proteine provenite de la animale
Alergeni individuali
e808 Epitelii de c/inc/illa
e86 =ene de rata
e81- =ene de cintea
e81. Epitelii de nevastuica
e810 Epitelii de vulpe
e.0 =ene de gasca
e8- Epitelii de /amster
e816 Epitelii de caprioara
e87 =ene de pui
e818 6e%ectii de pui
e819 =roteine serice de pui
e1 =ar pisica
e8 Epitelii de caine
e7 =ar caine
e6 Epitelii cobai
e881 Albumina serica de caine
e801 =ene de canar
e800 6e%ectii de canar
e199 Ser de canar
e88 Epitelii de iepure
e806 =roteine serice de iepure
e811 =roteine urinare de iepure
e880 Albumina serica de pisica
e88 Epitelii, proteine serice si urinare de soarece
e.8 =roteine urinare de soarece
e802 Epitelii de nurca
e196 =ene de papagal )perroPuet*
e19. 6e%ectii de papagal )perroPuet*
e198 Ser de papagal )perroPuet*
e812 =ene de papagal
e2 =ar de cal
e807 Ser de cal
e8. Epitelii, proteine serice si urinare de sobolan
e.- =roteine urinare de sobolan
e808 Epitelii de ren
e- =ar de vaca
e80- Albumina serica bovina
e81 Epitelii de oaie
e82 Epitelii de porc
e888 Albumina serica de porc
e817 =ene de porumbel
e. 6e%ectii de porumbel
e89 =ene de curcan
e.8 =ene de papagal de Australia
e.. 6e%ectii de papagal de Australia
e.9 =roteine serice de papagal de Australia
e809 Epitelii de soarece de desert
e80 Epitelii de capra
Amestecuri
e&1 )Epitelii si par de pisica, par de cal, par de vaca, par de caine*
e&.0 )Epitelii de cobai, epitelii de iepure, epitelii de /amster, epitelii, proteine serice si
urinare de sobolan, epitelii, proteine serice si urinare de soarece*
e&.8 )=ene de papagal de Australia, pene de canar, pene de papagal, pene de cintea*
e&.2 )=ene de gasca, pene de pui, pene de rata, pene de papagal*

Acarieni
d1 6ermatop/agoides pteronIssinus
d8 6ermatop/agoides farinae
d2 6ermatop/agoides microceras
d.0 Acarus siro )musca de faina*
d.1 @epidoglIp/us destructor
d.8 4Irop/agus putrescentiae
d.2 ?lIcop/agus domesticus
d.- EuroglIp/us maInei
d801 <lomia tropicalis

Praf de casa
/&8 =raf de casa amestec )6. pteronIssinus, 6. farinae, <latella germanica*

C. I&SEC#E SI /E&I&('I
i1 Cenin albina
i2 Cenin viespe
i.0 Solepnosis invicta )fre ant*
i7 6olic/ovespula arenaria )viespe galbena*
i6 <latella germanica
i8 6olic/ovespula maculate )viespe americana*
i.7 Cespa crabro )viespe europeana*
i807 <ombus terrestris )bondar*
i806 =eriplaneta americana )gandac de bucatarie american*
i80. <latta orientalis )gandac de bucatarie oriental*
i802 Ep/estia #ue/niella )molia de faina*
i8 <ombI& mori )vierme de matase*
i.2 !/ironomus t/ummi )rame de mare*
i- =olistes spp. )viespe de /artie*
i808 Sitop/ilus granarius )gargarita graului*
i80- 4abanus spp. )muste de cal*
i.1 Aedes communis )tantar*
i.8 !ladotanItarsus @eFisi )green nimitti*
i.6 4rogoderma angustum )gandacel de <erlin*

A+E')E&I A+I.E&#A'I
Alergeni individuali
Cereale
f- ?rau
f1- Soia
f11 "risca
f18- ?rau spelta
f6 ;r
f. ;va
f7. $ei %apone
f222 Seminte de in
f8 =orumb
f9 ;re
f77 $ei comun
f7 Secara
Nuci
f12 Ara/ide
f808 Anacard )ca%u*
f1. Alune
f26 9uca de cocos
f2-7 $acadamia 9uss
f80 $igdala
f18 9uca brailiana
f801 9uca de pecan
f872 $uguri de pin
f802 >istic
f876 9uca
f10 Seminte de susan
Legume si fructe
f810 Ananas
f82. !aisa
f868 Canata
f96 Avocado
f71 $uguri de bambus
f9- =ara
f888 Afne
f891 !onopida
f860 <roccoli
f811 $ure
f818 !iuperci
f889 !urmala
f899 !astana dulce
f8.6 $olura
f809 ?rapefruit
f898 ?uava
f8-- !astravete
f220 $acese
f2-2 Jmeura
f218 9ang#a
f288 !oacae rosii
f8-8 !irese
f-. Usturoi
f816 Cara
f87 Bosie
f21 $orcov
f22 =ortocala
f27 !artof
f-- !apsuni
f-8 !eapa
f-9 $ar
f8- LiFi
f87 4elina
f8. =epene galben
f98 <anana
f97 =iersica
f887 6ovleac
f206 @ime
f2-8 @itc/i
f208 $andarina
f91 $ango
f2-8 $asline negre
f892 =apaIa
f89- >ructul pasiunii
f877 =runa
f81. Cara de <ru&elles
f817 Salata verde
f861 Sparang/el
f81- Spanac
f897 !arambola )fructul stea*
f879 Struguri
f808 @amaie
f17 >asole alba
f217 >asole verde
f88. >asole rosie
f18 $aare
f827 @inte
f209 9aut
Condimente si aditivi alimentari
f8.1 Anason
f869 <usuioc
f8.9 Ardei iute
f881 !urrI
f8.. $arar
f8.8 4ar/on
f.9 ?luten
f880 =iper negru
f868 !uisoare
f8.0 ?/imbir
f86. !ardamon
f21. !oriandru
f867 !/imen
f8.7 @eustean
f8.8 >runa de dafn
f8.- $ag/iran
f228 $enta
f882 ;regano
f818 =apri#a
f862 =iper verde
f221 Sofran
f2-- Salvie
f8.2 !imbru
f82- Canilie
f880 Scortisoara
f89 $ustar
f896 Boscova
f89. ?uma arabica
f898 Adragant
f881 !afea
f92 !acao
f888 !eai
f8-. $iere
f90 $alt
Lapte si derivate
f8 @apte de vaca
f.6 Alfa1lactalbumina
f.. <eta1lactoglobulina
f81 <rana )cedar*
f.8 !aeina
f821 @apte pasteuriat
f826 Jer
f22- @actoferin bovin
f287 @apte de oaie
f88 <rana cu mucegai
f200 @apte de capra
Oua si derivate
f1 Albus de ou
f8-7 ;u )albus, galbenus*
f.7 ?albenus
f828 ;valbumina
f822 ;vomucoid
f282 !onalbumina
Carne
f88 !arne de oaie
f82 !arne de pui
f812 !arne de iepure
f8. !arne de vita
f86 !arne de porc
f88- !arne de curcan
Peste si fructe de mare
f890 Stridie
f280 Bac de rau
f2 =este )cod*
f86- Ang/ila
f80- =astrav
f8- !revete
f202 =este de mare
f807 "ering
f80 "omar
f228 $olusca
f82 !rab
f-1 Somon
f20- @angusta
f806 $acrou
f2. $idie albastra
f79 !aracatita
f212 Ansoa
f61 Sardina
f87- !ambula
f218 =este sabie
f20. $erluciu
f22. =latica
f-0 4on
f78 !almar de =acifc
f21- $elci
Alergeni recombinati
f271 r=en a 1, tropomioina )alergen recombinat crevete*
Amestecuri de alimente
f&1 Ara/ide, alune, nuca brailiana, migdala, nuca de cocos
f&8 !od, crevete, midie albastra, ton, somon
f&2 ?rau, ova, porumb, seminte de susan, /risca
f&7 Albus de ou, lapte de vaca, peste, grau, ara/ide, soia*
f&16 !apsuni, para, lamiie, ananas
f&88 9uca de pecan, ca%u, fstic, nuca
f&89 =ortocala, lamaie, grapefruit, mandarina
f&20 LiFi, banana, mango, papaa, avocado
f&21 $ar, para, piersica, cireasa, pruna
f&.2 !arne amestec )porc, vita, pui*
f&.- !od, /ering, macrou, cambula

E. PA'A0I#I
p1 Ascaris
p8 Ec/inococcus
p- Anisa#is

F. .E1ICA.E&#E
Anesteice si analgeice
=rocaina
$etamiol
9ovalgin
4ramadol
=aracetamol
c808 Su&amet/oniu
Antii!amatorii nesteroidiene
Aspirina
6iclofenac
Ibuprofen
Antibiotice
!ipro:o&acin
c7 AmpicilloIl
c6 Amo&icilloIl
c1 =enicilloIl ?
c8 =enicilloIl C
rc. !efaclor
!laritromicina
!lindamicina
!o1trimo&aol
;:o&acin
"ormoni
c.2 Insulina umana
c.1 Insulina bovina
c.0 Insulina porcina

). A+E')E&I P',FESI,&A+I
Alergeni individuali
#818 =raf de lemn
#807 Alcalaa
#8. D1AmIlaa
#82 Seminte de bumbac
#81- <ougainvillea ):oarea de /artie*
#808 <romelin
#87 !loramina 4
#.8 Etileno&id
#81 >icus spp.
#80 >ormalde/idaE>ormalina
#809 An/idrida /e&a/idroftalica
#.. I ocianat "6I
#.6 Iocianat $6I
#.7 Iocianat 46I
#.8 Isp/ag/ula
#.0 <oabe de cafea verde
#808 @ioim
#80- $a&ataa
#811 An/idrida metiltetra/idroftalica
#.- $atase
#801 =apaina
#812 =epsina
#802 >osfolipaa
#.9 An/idrida ftalica
#.1 <oabe de ricin
#806 Savinaa
#.2 6eseuri de matase
#88 @ate&
ro801 >runa de tutun
pa&- Alergeni industria alimentara )grau, soia, alfa1amilaa, Sitop/ilus granarius*
pa&7 Beactivi c/imici )iocianati 46I, $6I, "6I si an/idrida ftalica*
pa&6 Agenti deinfectanti )etilen o&id, an/idrida ftalica, formalde/ida, cloramina 4*
#8- Seminte de :oarea soarelui
#86 4$A )an/idrida trimelitica*
#208 ?lucoamilaa
#200 =ancreatin
#201 =entoanaa
Alergeni recombinati
#817 r"ev b1 din late&
#816 r"ev b8 din late&
#81. r"ev b2 aus late&
#818 r"ev b7 din late&
#819 r"ev b6.01 din late&
#880 r"ev b6.08 din late&
#881 r"ev b8 din late&
#888 r"ev b9 din late&
#88- r"ev b11 din late&

2. 1I/E'SE
o1 >ibre de bumbac )neprelucrate*
o808 Artemia salina )/rana pt. pesti*
o80. 6ap/nia )/rana pt. pesti*
o802 4etramin )/rana pt. pesti*
o.0 @ic/id seminal
In fnal preentam un posibil algoritm de diagnostic al unei afectiuni alergice mediate
IgE
7
5

Pregatire pacient 1 Q %eun )pe nemancate* sau postprandial )dupa mese*
7
.
#pecimen recoltat 1 sange venos
7
.
Recipient de recoltare 1 vacutainer fara anticoagulant cuEfara gel separator
7
.
Prelucrare necesara dupa recoltare 1 se separa serul prin centrifugare
7
.
$olum proba 1 minim 0.8 m@ ser pentru fecare alergen
7
.
Caue de respingere a probei 1 ser /emoliat
7
.
#tabilitate proba 1 serul separat este stabil 5 ,ile la 818R!, 6 luni la + 80R!
7
.
%etoda 1 imunoenimatica cu detectie prin :uorescenta )>EIA*.
>aa solida este repreentata de o matrice spongioasa de celuloa + polimer /idroflic
:e&ibil + de care componentele alergenice sunt legate covalent
7
.
Calorile IgE specifce sunt evaluate cu a%utorul unei curbe de calibrare IgE total trasabila
la materialul de referinta international S"; .7E708 IgE si e&primate in unitati alergen
specifce )#UAE@*. Astfel, 1 #UAE@ de IgE alergen1specifce este ec/ivalenta in acest test
cu 1 LUE@ de IgE total
7,6
.
$alori de referinta si e&primarea reultatelor pentru IgE specifce
Indiviii sanatosi preinta cantitati foarte mici de IgE specifce in ser, in mod obisnuit
sub 0.27 LUAE@. =acientii sensibiliati preinta valori crescute, peste 0.27 LUAE@.
Analiorul detecteaa cantitatile de anticorpi IgE cuprinse intr1un interval de 0.27 si 100
LUAE@. Beultatul este raportat cantitativ.
6eoarece de multe ori nu e&ista o relatie directa intre valorile IgE specifce si gravitatea
simptomatologiei clinice )valori usor crescute se pot asocia cu simptome severe si
invers*, reultatul obtinut va f interpretat de catre medic numai in conte&tul clinic al
pacientului.
=entru testele =/adiatop InfantE=/adiatop, cat si pentru unele amestecuri de alergeni,
reultatele vor f e&primate calitativ, respectiv poitiv sau negativ
7
.

<ibliografe
1. >rancesco 6ati T ErFin $etmann. Allergic diseases. In =roteins
@aboratorI 4esting and !linical Use, $edia =rint 4aunusdruc# ?mb",
>ran#furt am $ain, 8007, 1981192.
8. ?eoUreI A SteFart, Ni/ui J/ang, !live Bobinson. 4/e Structure and
>unction of Allergens. In $iddletonVs AllergI, Sevent/ Edition., $osbI
Elsevier, 8009, 769160..
2. "enrI A. "omburger. Allergic 6isease. In "enrIVs !linical 6iagnosis and
$anagement bI @aboratorI $et/ods, Saunders1Elsevier, 81st Edition, 96.1
9.0.
-. Ion ?r. =opescu. Alergenii. In Alergologie + >iiopatologie, diagnostic,
tratament, editura All, 1998, 27186.
7. @aborator SInevo. Beferintele specifce te/nologiei de lucru utiliate 8010.
Bef 4Ipe5 !atalog.
6. Bobert ?. "amilton. Assessment of "uman Allergic 6iseases. In !linical
ImmunologI. =rinciples and =ractice, $osbI, Elsevier, 4/ird Edition, 8008,
1-.6.
.. S.?.;. No/ansson, et al. A Bevised 9omenclature for AllergI5 An EAA!I
=osition Statement from t/e EEA!I 9omenclature 4as# >orce. In European
Nournal of AllergI and !linical ImmunologI, sept. 8001, 765 812188-.
8. Solens#I B, $endelson @$. SIstemic reactions to antibiotics. Immunol
AllergI !lin 9ort/ Am. 8001, 8156.9169..
-rand 1esign 3 1an .ateescu 1esign Studio 4 Sitemap
Autoritatea &ationala pentru Protectia Consumatorilor #el3 5655 565 777 888.anpc.go.ro
#oate drepturile re!erate S9neo 'omania. ,rice informatie se poate copia doar cu acordul
scris S9neo si cu mentionarea sursei prin lin: direct catre aceasta.
;eb 1esign < Seo b9 End Soft 1esign = 2513 S9neo
AlergeniIgE SPECIFICE
Informatii generale
In 1968 doua grupuri de cercetatori din SUA si Suedia au anuntat descoperirea unei noi
imunoglobuline care a fost denumita IgE. Imunoglobulinele E se gasesc in principal in
secretiile mucoase de la nivelul tractului gastrointestinal si respirator, in ser find
preente in concentratii foarte mici. !resteri ale nivelului IgE sunt inregistrate in
afectiuni alergice, boli paraitare, boala "odg#in, mielom multiplu de tip IgE.
$anifestarile clinice ma%ore ale afectiunilor alergice IgE mediate sunt anafla&ia, astmul,
rinita alergica, dermatita atopica, alergia alimentara, alergia la intepaturi de insecte,
alergia la late&.
Aceste tipuri de alergie sunt raspandite ubicuitar iar prevalenta lor este in continua
crestere
1
.
Aparitia bolilor sau sindroamelor alergice solicita interventia, pe de o parte a subiectilor
'predispusi( )'atopici( in general*, iar pe de alta parte a unor factori de mediu e&tern +
aproape totdeauna + denumiti alergeni
1,-,.
.
Atopia se refera la tendinta mostenita de a produce continuu anticorpi de tip IgE fata de
mai multi alergeni obisnuiti din mediu )ingerati sau in/alati*. Astfel defnitia atopiei este
limitata la o conditie cu trasaturi imunologice si clinice specifce, care afecteaa insa un
procent semnifcativ din populatia generala )estimat ca find 101203 in tarile
devoltate*. Etiologia atopiei nu este cunoscuta. Studiile epidemiologice, familiale, pe
gemeni monoigoti, precum si cele pe modele animale indica faptul ca factorii genetici
sunt implicati in atopie, atat in reglarea producerii de IgE totale cat si in producerea de
IgE fata de epitopi specifci. !u toate acestea, nu s1a stabilit inca o baa genetica pentru
variatele manifestari ale atopiei
1
.
4ermenul 'alergeni( include antigenele care provoaca simptome alergice5 induc sintea
IgE la anumite persoane, se leaga specifc de aceste molecule IgE atasate de suprafata
celulelor si declanseaa reactia alergica
.
.
6in punct de vedere al structurii c/imice alergenii sunt in ma%oritatea caurilor proteine
cu greutatea moleculara cuprinsa intre 7000 si 100 000 6a. !u toate acestea, date
recente sugereaa ca structura glican a unei glicoproteine poate f de asemenea
alergenica. Apro&imativ 803 dintre din pacientii alergici pot produce anticorpi fata de
mieul glican al alergenilor cu potential de reactivitate incrucisata.
Alergenii se gasesc de obicei sub forma de amestecuri de )glico*proteine, sursele cele
mai comple&e sunt polenurile, fungii si acarienii, iar cele mai simple epiteliile si urina de
animale, precum si alergenii profesionali. 9umarul de proteine potential alergene dintr1o
sursa este foarte variabil, iar persoanele sensibiliate recunosc de obicei mai multe
proteine alergene. Acei alergeni proveniti dintr1o anumita sursa care sunt recunoscuti de
mai mult de %umatate dintre persoanele alergice sunt denumiti (ma%ori(, in timp ce
aceia care preinta relevanta doar in cauri individuale sunt considerati (minori(.
Se crede ca imunogenicitatea alergenilor depinde de factori cum ar f dimensiunile
moleculei, cantitatea si durata e&punerii, insa date mai recente atribuie un rol la fel de
important evenimentelor in:amatorii care se produc in vecinatatea depunerii
alergenilor.
; parte din alergenii cu relevanta clinica poseda activitate proteaica care faciliteaa
procesul de sensibiliare prin cresterea permeabilitatii epiteliale sau stimularea eliberarii
cito#inelor proin:amatorii.
Anumite proteine ale gadei pot f uneori alergenice )autoalergeni*, asociate in special
cu dermatita atopica. $a%oritatea acestor alergeni pare sa aiba origine intracelulara, un
e&emplu il constituie antigenul specifc prostatei care %oaca rol in sensibiliarea
persoanelor de se& feminin fata de lic/idul seminal.
In conformitate cu recomandarile internationale numele fecarui alergen include primele
21- litere ale genului sursei de provenienta, la care se adauga 118 litere ale numelui
speciei si un numar repreentat cu cifre arabe care re:ecta fe ordinea in care a fost
iolat alergenul, fe importanta sa clinica, fe ambele. 6e e&emplu, alergenii de tip
cistein1proteaa care provin de la acarieni preenti in praful de casa cum ar
f Dermatophagoides pteronyssinus, D. farinae, Euroglyphus maynei si Blomia
tropicalis sunt denumiti astfel5 6er p 1, 6er f 1, Eur m 1 si <lo t 1
8
.
6upa sursa si calea de patrundere, alergenii pot f clasifcati in5
1. =neumalergeni )polen, praf de casa, fungi atmosferici, peri si epiderme de animale*,
8. Alergeni alimentari si digestivi )albus de ou, lapte de vaca, capsuni, fragi etc.*,
2. Alergeni proveniti de la insecte,
-. Alergeni proveniti de la paraiti,
7. Alergeni medicamentosi,
6. Alergeni c/imici )profesionali sau nu*
-
.
1. Pneumalergenii + sunt repreentati de5
a. =olenul atmosferic,
b. >ungii alergogeni atmosferici,
c. =raful de casa,
d. =erii si epidermele de animale.
a. Polenul atmosferic este alergenul atopic raspandit in toata ona temperata
raspunator, in functie de tara si localitati, de un numar relativ mare de rinite
intermitente, rino1con%unctivite si astm bronsic.
In mod obisnuit plantele cu polen alergogen se impart in5 graminee, ierburi, arbori.
?ramineele cuprind circa 9000 de specii. E&ista variatii mari in lume in ceea ce priveste
poleniarea lor. In Europa aceasta perioada cuprinde lunile mai1iulie. Cynodon
dactylon, Lolium perenae, Sorghum halepense, Bromus inermis, Holcus lanata, Phleum
pratense, Triticum sativum, Festuca elation sunt cele mai importante plante polenic
alergogene in tara noastra si in Europa temperata.
Alergenii proveniti de la graminee pot f clasifcati in 12 grupuri distincte de proteine cu
proprietati bioc/imice diverse. Astfel, grupurile 1 )e&. @ol p 1, =/l p 1*, 8 si 2 )e&. @ol p 8,
@ol p 2* sunt A1e&pansine preente la ma%oritatea speciilor de graminee. ?rupurile - si
12 )e&. @ol p -, =/l p -, =/l p 12* sunt enime implicate in degradarea pectinelor, in timp
ce grupul 7 )@ol p 7, =/l p 7, =oa p 7* si grupul 6 sunt ribonucleae. Alergenii minori sunt
inclusi in grupul . al proteinelor care leaga calciu, grupul 10 al proteinelor citocromului
! si in grupul 18 al proflinelor. >unctia alergenilor din grupul 11 este necunoscuta
8,-
.
=olenul de ierburi este al doilea in ceea ce priveste sensibiliarea polinica la noi in tara
si provine de la specii de Asteraceae, Urticaceae, !/enopodiaceae si <rassicaceae.
6intre Asteraceae preinta importanta clinica m!rosia, rtemisia
vulgaris si Hellianthus annus ):oarea1soarelui*, dintre Urticaceae se remarca "rtica
dioica )urica*, Parietaria o#cinalis si $udaica% iar dintre <rassicaceae, Brassica
napus )napul*.
Sensibiliarile cele mai numeroase si mai severe apar la polenul de m!rosia &m!rosia
artemisitolia% psilostachya% tri'da(. In Bomania aceste plante cresc pe Calea $uresului,
in:oresc vara tariu si toamna devreme, iar epidemiile de astm bronsic )sever* apar
toamna tariu.
; oarecare importanta preinta polenul de rtemisia a!sinthium, rtemisia
vulgaris )pelin negru* si Crysantemum care apare in tara noastra mai ales la mi%locul si
sfarsitul verii
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la Asteraceae includ liaele pectinelor )e&. Amb a 1, 8*,
proteinele legate de transferul electronilor )e&. Amb a 2* si A1e&tensinele, alergenii
minori sunt repreentati in principal de profline )Amb a 8, Art v -* si proteine de
transfer al lipidelor )e&. Amb a 6, Art v 2*
8
.
In Bomania polenul de arbori este dominant in lunile martie1mai si apoi iunie. Arborii, din
punct de vedere alergologic, reunesc familia >agale, cu subdiviiunile ei. )e&.5 <etulacee,
>agacee, Ulmacee, =latunacee, ;leacee etc*. 6esi polenul de arbori este putin
alergiant, in unele one sensibiliarea poate f importanta
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la >agale sunt5 proteinele legate de patogenea )=B110*
care poseda activitate de ribonucleae )e&. <et v 1*, pectin1metil1esteraele, proteinele
asemanatoare globulinelor si proteinele de transfer al lipidelor )@4=*. =rintre alergenii
minori se numara proflinele )e&. <et v 8*, io:avon1reductaa )e&. <et v 7*, peptidil1
prolil iomeraa )e&. <et v .*, proteinele care leaga calciul )e&. <et v 2, -*
8
.
b. Fungii atmosferici sunt raspanditi pe tot globul, dar incidenta speciilor este diferita
in functie de continent sau regiune si, mai ales, de anotimpul in care s1a facut
cercetarea, stiut find ca acestia se reduc in lunile de iarna pana aproape de ero.
4emperatura medie, curentii de aer, precipitatiile si, mai ales, substratul util /ranei lor
in:uenteaa decisiv preenta si inmultirea lor.
In tara noastra fungul dominant este Cladosporium care insa este putin alergiant, la fel
ca si Penicillium spp. lternaria spp. produce sensibiliari respiratorii rare, in timp ce
spergillus spp. este considerat a f fungul cel mai important in aparitia accidentelor
alergice respiratorii
-
.
Alergenii proveniti de la fungi se pot gasi atat in micelii cat si in spori, desi unii alergeni
derivati din spori lipsesc in e&tractele miceliene, nu este clar insa daca persoanele
atopice sunt sensibiliate initial la spori sau la micelii.
Alergenii ma%ori de la speciile cele mai importante de fungi )implicate in alergiile
respiratorii sau in aspergiloa bron/opulmonara alergica* includ5 Alt a 1, 8, 12, Asp f 1,
8, -, !la / 1.
>unctiile Alt a 1 si !la / 1 nu sunt cunoscute pana in preent. Alt a 8 este o proteina
alcalina cu greutate moleculara mica si cu activitate de D1#inaa, detinand rol in sintea
de proteine, Alt a 12 este o glutation1S1transferaa. Asp f 1 este omolog citoto&inelor
fungice mitogilin si alfa1sarcin ce se gasesc atat in micelii cat si in spori si au activitate
ribonucleaica specifca pentru purine. Alergenul Asp f 8 este o proteina similara
manoproteinei de 7- #6a provenita de la !andida albicans , despre care s1a constatat
ca leaga fbrinogenul
8
.
c. Praful de casa este considerat pentru multe tari )inclusiv Bomania* ca principalul
alergen sensibiliant respirator atat pentru rinita persistenta cat si pentru astmul
bronsic. El este de asemenea incriminat a f agentul etiopatologic pentru unele
dermatite alergice.
=raful nu este in sine un alergen ci un amestec de alergeni. !ompoitia sa difera de la o
casa la alta si de la un loc la altul. Acarienii, perii si epidermele de animale, resturile de
insecte si fungi, plus resturile de diverse vegetale constituie, in ordinea de mai sus a
importantei, multitudinea compoitiei alergenice a prafului de casa.
=rincipalul alergen din praful de casa este acarianul Dermatophagoides pteronyssinus,
acesta find si primul identifcat. Ulterior s1a descoperit si al doilea
acarian, Dermatophagoides farinae.
Acarienii se gasesc in scuamele umane. Un gram de praf de casa poate contine sute si
c/iar mii din acesti alergeni, mai ales in lunile februarie1martie si septembrie1
noiembrie
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la acarieni sunt repreentati de5
1enime5 cistein1proteae )e&. 6er p 1, 6er f 1*, tripsina )e&. 6er p 2*, c/imotripsina )e&.
6er p 6*, o enima similara colagenaei )e&. 6er p 9*, amilaa )e&. 6er p -* si c/itinaa
care s1a dovedit a f un alergen implicat in dermatita atopica atat la om )6er f 18* cat si
la caine )6er p 17*,
1proteine care leaga actina5 tropomioina )e&. 6er p 10* si paramioina )e&. 6er f 11* ce
fac parte din citosc/eletul ma%oritatii celulelor,
1proteine care leaga ligani sau proteine a caror functie nu este insa cunoscuta
8
.
Sensibiliarea la alergenul provenit din gandacul de bucatarie, in praful de casa sau ca
alergen separat, a fost raportata relativ frecvent in ultimii ani, pot f infectate
bucatariile, aparatura pentru incalit apa si sistemele centrale de incalire, aparatele de
radio si televiiune, ca si frigiderele desc/ise. @a subiectii sensibiliati alergiarea duce
la aparitia astmului bronsic sau a rinitei persistente ca alergen in/alant, dar este
incriminat a avea un rol si ca alergen ingestant. Insectele respective fac parte din
familia <latidelor si sunt ubicuitare. Sunt cunoscute mai ales5 Blatella germanica, Blatta
orientalis,Periplaneta americana ca si Blatta africana
-
.
Alergenii ma%ori proveniti de la gandacul de bucatarie sunt repreentati de5 glutation1S1
transferaa )<la g 7*, aspartat proteaa inactiva )<la g 8*, lipocalin )<la g -*, troponina !
)<la g 6*, tropomioina )=er a .*, /e&amerin )=er a 2*, precum si de proteine cu functie
necunoscuta )<la g 1, =er a 1*
8
.
d. In afara componentelor alergenice din praful de casa, care provin din peri si
epiderme de animale, acestea pot repreenta uneori alergeni de sine statatori,
e&trem de puternici.
Alergenul )par de pisica* este un alergen puternic si raspandit in masura in care pisica
este un oaspete obisnuit in casele noastre, cu copii sau fara. Antigenul este o
glicoproteina, continut in principal in saliva, dar e&istand in cantitate importanta si in
e&tractele de par, ca reultat al 'spalarii( lor prin saliva proprie. Sensibiliarea umana se
manifesta sub forma de rinita persistenta sau astm bronsic, uneori sever.
Alergenul )par de caine* are putere sensibilianta relativ mica, desi cainii repreinta
populatia de animale domestice cea mai mare. Alergenii sunt continuti in scuame, dar
se pot gasi si in urina, ser sau saliva.
Beactiile alergice la co!ai au fost descrise atat la personalul de laborator cat si in mediul
domestic, datorita popularitatii din ce in ce mai mari a cobailor ca animale de companie.
Sursele de alergeni sunt repreentate de par, urina, saliva si epitelii. =ersoanele
sensibiliate pot devolta astm, rino1con%unctivita si dermatita atopica. Simptome clinice
similare pot f generate si de e&punerea la epiteliile de hamster
-,7
.
Alergenii ma%ori proveniti din peri si epiderme de animale sunt repreentati de lipocaline
)denumite si calicine*, care detin rol in legarea siEsau transportul moleculelor /idrofobe
mici si includ proteine cum ar fi5 A1lactoglobulina, proteine care leaga bilina, D11
microglobina, cistatine, imunoglobuline si albumine
8
.

2. Alergenii alimentari
Se apreciaa ca incidenta alergiilor alimentare la copilul mic este in proportie de 0.7163.
4rebuie diferentiate alergiile alimentare propriu1ise de /ipersensibiliarile non1alergice
care sunt de asemenea frecvente. 6e aceea este importanta cercetarea IgE specifce
fata de alergeni alimentari.
=rincipalele alimente alergiante sunt5 laptele de vaca, ouale de pasare, pestele, apoi
carnea, nucile, fragii1capsunile, soia, ara/idele, midii, scoici, crustacei, legume, fructe si
sucuri de fructe.
6estul de frecvent alergenii alimentari dau reactii incrucisate5
1cu alte alimente din aceeasi familie )e&.5 graul cu secara sau nucile cu alunele*,
1cu alte categorii de alergeni alimentari5 frecventa asociere a alergiei la unele fructe
)mar, alune* si unele legume )telina si morcov*,
1cu alti alergeni )polenuri*, de e&emplu, polenul de mesteacan reactioneaa cu alunele
sau murele si cu telina cruda. Astfel, ingestia de alune la un pacient cu rinita alergica la
polen de mesteacan poate declansa un puseu de prurit faringian, insotit de salve de
stranuturi si rinoree.
=e primul loc la noi in tara se a:a sensibiliarea la laptele de vaca, urmata de
sensibiliarea la alergenii din ou
-,7
.
Laptele de vaca contine 2 alergeni, alergenul ma%or find !eta+lactoglo!ulina )<os d 7*,
celelalte doua find alfa+lactal!umina )<os d -* si ca,eina )<os d 8*. Alergenul ma%or
produce sindroame clinice la copilul mic, dar nu si la adult.
Alergenii ma%ori din ou sunt ovalbumina )?al d 8*, conalbumina )?al d 2* si ovomucoidul
)?al d 1*, care sunt continuti in albusul de ou si care sunt sensibilianti atat pentru copil,
cat si pentru adult.
Pestele contine fractiuni alergiante e&trem de numeroase, ma%oritatea find
termolabile. Alergenul $ provenit de la cod a fost primul alergen iolat ca fractiune
pura. =acientii cu alergie la peste preinta adesea simptome dramatice, cum ar f crie
severe de astm sau reactii anaflactice. Beactiile sistemice sunt induse adesea nu numai
de ingestia de peste ci si de in/alarea aburilor care reulta din prelucrarea termica a
acestuia.
Fructele de mare sunt considerate de asemenea alimente cu potential alergenic ridicat,
capabile sa determine reactii anaflactice severe.
Alergenii ma%ori proveniti de la peste sunt repreentati de parvalbumine )e&. ?al c 1*, iar
cei derivati din crustacee si moluste )crevete, crab si melci* includ tropomioine )=en a
1, $et e 1, !/a f 1* si arginin1#inae asociate actinei
8,-,7
.
Carnea, in special cea de porc, contine proteine alergenice, inclusiv gelatina, care dau
frecvent reactii alergice.
-lutenul, proteina elastica din grau, secara si or, intalnit in industria biscuitilor,
pra%iturilor si pastelor, este implicat in principal in patogenia bolii celiace )afectiune
ereditara a sistemului imun, in care ingestia de gluten provoaca afectarea mucoasei
intestinului subtire, avand drept consecinta malabsorbtia substantelor nutritive*. <oala
celiaca )denumita si intoleranta la gluten*, cauata de anticorpi IgA si Ig? fata de gluten
)gliadina* trebuie diferentiata de alergia la proteinele din cereale )printre care se
numara si glutenul*, care este mediata prin anticorpi IgE si care se caracterieaa clinic
prin manifestari de tip imediat )cutanate, digestive sau respiratorii*.
Legumele si fructele preinta importanta in alergiile alimentare la copii mari si adulti.
Sunt implicate in special in sindromul alergiei orale + o reactie imunologica la anumite
proteine din fructe, legume si nuci care se devolta la unele persoane cu alergie la
polenuri. Simptomele pot ramane cantonate la nivelul cavitatii bucale )prurit, intepaturi,
senatie de contractie a mucoasei %ugale, gingivale, palatine si labiale, insotite de
micropapule si veicule* sau se pot e&tinde atat la tegumentele periorale si ale fetei, cat
si la nivelul altor organe5 tract respirator superior sau inferior, con%unctiva, tract
digestiv. In cauri rare se poate instala c/iar soc anaflactic. Este important de
mentionat ca reactiile alergice apar in ma%oritatea caurilor la ingestia de legume si
fructe crude, prelucrarea termica sau conservarea acestora elimina de obicei
manifestarile. Antigenele alimentare implicate poseda epitopi preenti in profline,
comuni cu cei ai unor specii de polen )arbori, graminee, /erbacee*, astfel ca
manifestarile clinice, desi pot aparea ori de cate ori sunt consumate alimentele
respective, sunt mult agravate in cursul seonului polinic.
6intre repreentantii fructelor distingem5
1fructele familiei Bosaceae5 mere, caise, piersici, pere, capsuni. Alergia la mere este de
obicei asociata cu cea la polenul de mesteacan datorita similitudinii alergenilor, clinic
predomina manifestarile oro1faringiene. $ai pot aparea rinita, astm, edem laringian si
tulburari gastrointestinale.Piersicile pot induce atat manifestari orale cat si reactii
sistemice5 urticarie, astm si c/iar soc anaflactic. Capsunile constituie o caua obisnuita
de alergie la copii. =rintre manifestarile clinice se numara5 tulburari gastrointestinale,
dermatita atopica, astm, rinita si sindromul alergiei orale.
1fructele din familia <etulaceae includ in special alunele de padure% care au in
componenta lor profline ce reactioneaa incrucisat cu polenul de mesteacan. =roduc de
regula sindrom alergic oral, dar sunt posibile si reactii anaflactice severe.
1fructele din familia !ucurbitaceae5 pepene galben, pepene verde, dovleac. Pepenele
gal!en induce simptome la persoanele sensibiliate, in special la cei cu alergie la late&
)sindromul late&1fructe*. Sindromul alergiei orale repreinta cea mai obisnuita
manifestare, dar pot aparea si urticarie, tulburari gastrointestinale, dermatita,
angioedem si anafla&ie.
1.i/i )familia Actinidiaceae* este implicat in special in producerea sindromului alergiei
orale, se asociaa adesea cu sensibiliarea fata de mere si alune. Apro&imativ 1.3
dintre pacientii cu alergie la late& preinta sensibiliare fata de #iFi.
1portocalele )familia Butaceae* consumate ca atare sau sub forma de sucuri proaspete
induc frecvent manifestari clinice la persoanele sensibiliate5 tulburari gastrointestinale,
angioedem, urticarie, rinita, bro/ospasm, sindromul alergiei orale, anafla&ie.
1!ananele )familia $usaceae* contin alergeni termostabili ce determina manifestari
alergice ca sindromul alergiei orale si rino1con%unctivita, prin sensibiliare incrucisata cu
polenul de ambroie. In plus e&ista alergie incrucisata intre banane si late&, deci
personalul sanitar poate preenta manifestari anaflactice severe sau simple urticarii de
contact, induse de manipularea manusilor c/irurgicale dar pregatite de sensibiliarea
realiata pe cale orala prin consumul de banane.
1ananasul )familia <romeliaceae* poate determina la persoanele sensibiliate astm,
rinita, tulburari gastrointestinale, uneori angioedem sau c/iar soc anaflactic. Studiile au
confrmat implicarea sa in sindromul late&1fructe.
6intre legumele implicate in reactii alergice mentionam5
1legumele familiei Apiaceae5 telina si morcovul. Telina poate determina atat manifestari
oro1faringiene cat si reactii generaliate5 urticarie, astm bronsic sau soc anaflactic.
=analergenul proflina este responsabil de alergia incrucisata cu polenul de mesteacan si
pelin. 0orcovul preinta acelasi spectru de reactii ca si telina dar cu o amplitudine mult
mai redusa.
1legumele familiei Solanaceae5 cartofi si rosiile. Cartoful contine alergene volatile
capabile sa induca manifestari e&tradigestive de rino1con%unctivita si astm. Este implicat
de asemenea in sindromul alergiei orale, preentand reactie incrucisata cu polenul de
mesteacan. $anifestarile alergice determinate de rosii includ5 urticarie1angioedem,
dermatita, sindromul alergiei orale, astm, rinita si tulburari gastrointestinale. =reinta
alergie incrucisata cu diverse tipuri de polenuri.
1ceapa )familia Alliaceae* induce manifestari de alergie alimentara, astm si rino1
con%unctivita la persoanele sensibiliate. 6e asemenea, au fost descrise cauri de
anafla&ie indusa de efort dupa ingestia de ceapa.
; atentie speciala trebuie acordata arahidelor )familia >abaceae + ara/idele apartin
legumelor, spre deosebire de nuci si alune de padure * care se numara printre
alimentele cele mai alergiante. Ara/idele intra in compoitia unor pra%ituri, ciocolate,
ing/etate si bauturi, find consumate insa, cel mai frecvent, sub forma lor integrala. !ei
doi alergeni ma%ori sunt termostabili si reistenti la actiunea enimelor digestive.
6eclanseaa reactii alergice digestive si e&tradigestive )astm, rinita, urticarie si
eceme*, precum si soc anaflactic. Instalarea manifestarilor clinice se produce rapid )in
cateva minute*, iar alergenii pot actiona si pe cale in/alatorie )mieul ara/idelor*.
=reinta reactii alergice incrucisate cu polenul unor graminee ):oarea1soarelui*
-,7
.
Alergenii ma%ori derivati din ara/ide sunt5 proteina ma%ora de stocare + vicilina )Ara / 1*,
conglutina )Ara / 8* si aglutininele. Alergenii minori sunt repreentati de profline )Ara /
7*, glicinine )Ara / -, 7* si proteine similare conglutinelor )Ara / 6, .*
8
.
Alergia la cacao a fost descrisa in special la personalul care lucreaa in cofetarii, clinic
se poate manifesta ca rinita alergica sau astm bronsic.
Piperul negru constituie unul din condimentele cu cea mai larga utiliare. @a persoanele
sensibiliate poate induce manifestari clinice de severitate variabila, de la prurit pana la
anafla&ie. =oate preenta reactie incrucisata cu unele legume si polenuri, find implicat
in aparitia sindromului pelin1telina1condimente
7
.

3. Alergenii de insecte
Alergiarea prin intepatura de insecte nu este frecventa, insa poate f e&trem de grava,
c/iar fatala.
=rincipalele insecte responsabile sunt al!ina )Apis melifera* si viespea )Cespula spp.*.
4oate proteinele din veninul de albina sunt alergice, dar mai ales /ialuronidaa si
fosfolipaa A. 6upa inocularea veninului se observa relativ repede o reactie locala cu
eritem si edem important si, in unele cauri, soc anaflactic cu toate consecintele lui.
Uneori se remarca preenta unor sindroame clinice cum ar f rinita si astmul bronsic
-
.

4. Alergenii proeniti de la para!iti
6intre patogenii asociati cu reactii alergice paraitii /elmintici sunt cei mai bine studiati.
Au fost descrisi mai multi alergeni printre care se numara5 poliproteinele care leaga
lipide provenite de la speciile de scaris si Diro'laria immitis, serin1proteaele derivate
din Trichinella spiralis, cicloflina de laEchinococcus granulosus si un spectru de
in/ibitori de proteaa proveniti de la nisa.is simple1, E.granulosus si speciile
de Schistosoma. $a%oritatea acestor proteine se gaseste in secretii, find esentiala
pentru prote%area paraitului de mecanismele de aparare a gadei
8
.
!linic sensibiliarea la paraiti se poate manifesta prin urticarie, edem angioneurotic,
anafla&ie, in ser se pot evidentia niveluri crescute de IgE totale si alergen1specifce
-
.

". Alergenii medicamentosi
In mod obisnuit reactiile adverse la medicamente se impart in reactii alergice sau non1
alergice. =rimele recunosc un mecanism imunologic care se incadreaa cel mai obisnuit
in tipul I, mediat IgE, dar sunt posibile si mecanismele de tip II, III si IC.
In tipul I de /ipersensibiliare, mediata IgE, alergenii principali sunt5 penicilina si
derivatii sai, nitrofurantoinul, e&tractele alergenice, antiserurile straine )inclusiv
gamaglobulinele*, /ormonii )A!4", 4S", insulina* si vaccinurile )to&oid tetanic, gripal si
alte vaccinuri care contin componente din ou*.
Antibioticele beta1lactamice )penicilinele si cefalosporinele* constituie cea mai frecventa
caua de reactii alergice la medicamente. Se estimeaa astfel ca la pacientii tratati
incidenta alergiei la penicilina variaa intre 0.. si 103. Sensibiliarea se poate produce
in cursul administrarii terapeutice )calea parenterala find mai riscanta decat cea orala*,
ca urmare a consumului de alimente provenite de la animale tratate cu penicilina sau a
e&punerii profesionale. 4abloul manifestarilor alergice IgE1mediate include urticarie,
angioedem si soc anaflactic.
=enicilinele naturale si semisintetice preinta o structura comuna + acid 61amino
penicilanic 1alcatuita din inelul betalactam legat de tiaolidina, difera intre ele prin
catena laterala f&ata la functia 61amino. =e de alta parte, cefalosporinele sunt alcatuite
ca si penicilinele din inelul betalactam, care este insa legat de un inel de 1,2 tiaina.
E&istenta gruparilor beta1lactam in molecula penicilinelor si a cefalosporinelor
favorieaa reactii de sensibiliare incrucisata intre aceste antibiotice. Incidenta
acestora este insa destul de scauta in special pentru cefalosporinele de generatia a
doua si a treia.
=enicilina si derivatele sale semisintetice se comporta ca /aptene care devin alergene
numai daca in urma combinarii lor cu proteine plasmatice sau tisulare reulta un
comple& medicament1proteina sau metabolit medicament1proteina care stimuleaa
raspunsul imun. Se considera ca e&ista doua tipuri de determinanti alergenici in
penicilina si anume5
1determinantul alergenic ma%or )801873 din totalul metabolitilor*, benilpeniciloil,
1determinanul alergenic minor format din penicilina cristalina, benilpeniciloat si
alfabenil peniciloilamina.
Beactiile alergice de tip imediat sunt mediate prin anticorpi IgE indreptati fe impotriva
determinantului ma%or, fe a celor minori, fe impotriva amandorura. 4rebuie mentionat
faptul ca testele alergologice in vitro depisteaa numai anticorpi IgE indreptati impotriva
determinantilor ma%ori.
Studiile efectuate pentru a identifca onele de legare a anticorpilor IgE la nivelul
moleculelor de penicilina a demonstrat e&istenta unor determinanti /aptenici
/eterogeni repreentati de catenele laterale precum si de inelele betalactam si
tiaolidina. !a urmare a e&istentei unor epitopi imunogeni localiati la nivelul catenelor
laterale este posibil sa se devolte reactii alergice specifce numai anumitor peniciline
semisintetice )spre e&emplu, ampicilina si amo&icilina*, testele pentru benilpenicilina
find negative in aceste situatii. Astfel este important ca evaluarea pacientilor cu
fenomene alergice la peniciline sa includa pe langa testarea clasica fata de Penicilloyl -
&!en,ilpenicilloyl( si determinari de IgE specifce fata
de mpicilloyl% mo1icilloyl siPenicilloyl 2
7,8
.

". Alergenii profesionali
<olile alergice profesionale reulta in urma contactului cu alergeni preenti la locurile de
munca. Severitatea simptomelor este dictata de orarul de lucru, e&istand tendinta de
disparitie a manifestarilor clinice in perioadele mai lungi de concediu. In mod obisnuit,
contactul cu alergenii profesionali se realieaa prin in/alare si pe cale cutanata.
Una din cele mai frecvent intalnite boli profesionale este astmul bronsic profesional +
afectiune caracteriata prin crie recurente de obstructie bronsica, reversibile spontan
sau prin tratament, provocate de e&punerea la no&e )pulberi, vapori, aerosoli, gae*
dega%ate in atmosfera locurilor de munca prin diverse procese te/nologice. E&ista doua
tipuri de astm profesional, diferentiate pe baa e&istentei sau absentei unei perioade de
latenta intre e&punere si aparitia simptomelor5 astmul cu perioada de latenta la care se
demonstreaa implicarea mecanismului imunologic )sensibiliarea la anumite
substante* si astmul 'c/imic1iritativ(, nealergic, fara perioada de latenta, la care
sindromul de obstructie bronsica se instaleaa dupa o e&punere la concentratii
miciEmedii de gae iritante, sub pragul la care se declanseaa o reactie bron/ospastica
la toti subiectii e&pusi. Astmul bronsic profesional trebuie diferentiat de astmul agravat
la locul de munca + astm bronsic pree&istent, e&acerbat de diversi factori preenti la
locul de munca5 efort fic sustinut, umeeala, praf, vapori, fum de tigara.
=rincipalii agenti etiologici ai astmului alergic profesional cuprind in general alergeni
completi )de origine animala sau vegetala5 par, pene si alte produse de la animale
domestice si de laborator, acarieni, insecte, mucegaiuri, faina de peste, crustacee,
fructe de mare, enime proteolitice, plante de cultura, fura%ere sau ornamentale,
pulbere de esente indigene sau e&otice, late&* sau /aptene )compusi c/imici
micromoleculari5 iocianati, vapori de formalde/ida, an/idride, amine si diamine, rasini
epo&idice, compusi ai platinei, cromului /e&avalent, vanadiului, nic/elului, cobaltului,
antibiotice*. 6urata e&punerii necesare pentru instalarea unei sensibiliari este foarte
variabila5 de la cateva saptamani sau luni, in caul alergenilor puternici )ricin, guma
arabica, enime proteolitice, etc* pana la 10117 ani in caul alergenilor slabi )e&5 faina
de cereale*.
9e vom referi in continuare la cativa alergeni profesionali ce pot f identifcati prin
determinarea IgE specifce in serul persoanelor sensibiliate.
3,ocianatii )diiocianatul de toluen 46I, difenilmetilen $6I si /e&ametilen "6I*, larg
utiliati in industria plasticelor, cleiurilor si vopselelor, poliuretanilor, adeivilor,
elastomerilor, iolarea cablurilor electrice, sunt foarte iritanti pentru caile respiratorii si
oc/i. Au fost descrise numeroase afectiuni respiratorii, avand la baa reactii de
/ipersensibilitate de tip imediat sau intariat5 rinita, bronsita acuta, astm, bronsita
cronica, bron/opneumonie si pneumonita prin /ipersensibiliare. Un procent de pana
73 din muncitorii e&pusi devolta astm bronsic profesional. In serul persoanelor e&puse
au fost depistate IgE specifce fata de /aptenele iocianatilor in 1-1193 din cauri.
$uncitorii asimptomatici au in general nivele foarte scaute sau nedetectabile de IgE
specifce. 6eterminarea IgE specifce permite astfel monitoriarea e&punerii profesionale
la iocianati, nivelurile crescute find corelate cu agravarea e&punerii. Sensibilitatea
determinarii IgE specifce este ma&ima atunci cand recoltarea probei de sange se face
intr1un interval de o luna de la ultima e&punere.
nhidrida ftalica este un compus cu multiple aplicatii industriale, constituind materie
prima pentru plastice, vopsele, rasini poliesterice. =rintre reactiile IgE mediate se
numara astmul, precedat in general de rinita. 6eterminarea IgE specifce este utila in
monitoriarea e&punerii profesionale.
Formaldehida este folosita in industria te&tila, a /artiei, cauciucului, adeivilor,
cosmeticelor. @a persoanele e&puse pot aparea IgE specifce, responsabile de simptome
similare astmului bronsic.
Cloramina T este un compus micromolecular utiliat ca steriliant, antiseptic,
deinfectant si reactiv c/imic in spitale, laboratoare, industria alimentara. !loramina
este implicata in aparitia astmului profesional la persoanele e&puse. Au fost raportate
de asemenea si alte reactii IgE mediate5 rinita si urticarie.
Etilen o1idul )eteno&id* este in mod obisnuit utiliat in steriliarea instrumentelor
medicale termosensibile. =rodusele steriliate pot contine reiduuri de etilen o&id, astfel
ca la pacientii cu /emodialia cronica s1au descris reactii alergice si anafla&ie initiate de
anticorpi IgE specifci, ce pot f pusi in evidenta in ser.
Enima alfa+amila,a, implicata in degradarea amidonului, este un aditiv preent
constant in faina utiliata in brutarii, avand origine fungica )Aspergillus niger sau
oriae*. Aceasta enima impreuna cu componentelor cerealelor este responsabila de
sensibiliarile si simptomele IgE mediate inregistrate la morari, brutari si alte persoane
e&puse la faina. Astmul brutarilor este adesea asociat cu preenta in serul persoanelor
e&puse de IgE specifce fata de alfa1amilaa.
Sitophilus granarius este o insecta ce contamineaa cerealele din depoite, find
recunoscuta ca una din cauele 'astmului morarilor( si 'plamanului fermierilor(. @a
unele din persoanele e&puse pot f evidentiate IgE specifce.
Late1ul este cauciucul natural obtinut din arborele Hevea !rasiliensis find folosit la
fabricarea urmatoarelor produse5 manusi c/irurgicale, catetere, preervative, baloane,
ec/ipament sportiv. Alergia la late& constituie o problema de sanatate cu incidenta in
crestere, prevalenta sa la persoanele din sectorul medical variaa intre 8 si 873.
Sensibiliarea se poate face atat pe cale respiratorie, prin in/alarea pudrei provenite de
la manusile de late& cat si pe cale cutanata, prin contactul direct cu produsele
respective. $anifestarile alergiei la late& sunt repreentate de 5 urticarie1angioedem,
ecema, rinita, astm, sindromul late&1fructe si uneori anafla&ie. ?rupul cu risc crescut
include pe langa personalul medical, muncitorii din industria cauciucului, copiii cu spina
bifda sau anomalii urologice, pacientii care au suferit interventii c/irurgicale multiple,
datorita e&punerii prelungite la late&
-,7
.
Alergenii ma%ori derivati din late& sunt repreentati de factorii de elongatie a cauciucului
)"ev b 1, 2*, pro/eveina )"ev b 6* si o proteina cu functie necunoscuta )"ev b 7*.
Alergenii minori includ o proteina similara patatinei )"ev b .*, enolaa )"ev b 9*,
supero&id1dismutaa manganului )"ev b 10*, proflina )"ev b 8 * si carbo/idraa )"ev b
8*
8
.
4utunul este o planta din familia Solanaceae. Alergia la frun,a de tutun mediata prin
anticorpi IgE a fost descrisa la fermieri si la muncitorii din industria tutunului,
manifestarile clinice includ urticarie si rinocon%unctivita. A fost de asemenea
demonstrata e&istenta unor epitopi antigenici comuni intre tutun si polenul de pelin
-
.
In ceea ce priveste investigatiile de laborator in afectiunile alergice IgE1mediate sunt
disponibile mai multe tipuri de teste5
1 teste pentru screening1ul atopiei5 =/adiatop si =/adiatop Infant,
1 teste pentru diverse amestecuri de alergeni5 praf amestec, fungi amestec, polen
graminee etc.,
1 teste pentru alergeni individuali5 lapte de vaca, gluten, fruna de tutun etc
7
.
!omponenta cea mai variabila a testelor care detecteaa IgE specifce este reactivul
care contine e&tractul de alergen)i*. Cariatiile in continutul alergenic al materialelor1
sursa, procesul de e&tractie a alergenilor din materialele brute, metodele de
manufacturare a alergenilor, legarea diferentiata de diverse fae solide, instabilitatea in
cursul stocarii, /eterogenitatea standardelor interne de referinta, precum si diferentele
de procedura )antiseruri, solutii de lucru* face difcila obtinerea unor reultate
reproductibile prin metode diferite.
Sistemul ImmunoCap folosit in laboratorul nostru a fost validat clinic de numeroase
studii efectuate de1a lungul timpului. Acesta foloseste atat e&tracte naturale de alergeni
din diverse surse cat si alergeni recombinati
7,6
.
Alergenii recombinati ofera posibilitatea imbunatatirii diagnosticului de alergie mediata
IgE prin identifcarea componentelor proteice responsabile la nivel molecular de initierea
simptomelor alergice, spre deosebire de testele traditionale care folosesc e&tracte
naturale de alergeni si care evidentiaa numai sursa de alergeni. 6e asemenea testele
baate pe alergeni recombinati permit analia unor fenomene mai complicate, cum ar f
diferentele geografce in ceea ce priveste reactivitatea clinica si reactiile incrucisate cu
alergeni la distanta
7
.
#estele P$adiatop si P$adiatop Infant diferentiaa bolile atopice de afectiunile non1
atopice. 6upa efectuarea anamneei si a e&amenului fic, solicitarea unui test
=/adiatop constituie prima etapa a diagnosticului de laborator, care ofera informatii
despre statusul atopic al pacientului
7
.
4rebuie mentionat faptul ca determinarea IgE totale preinta utilitate clinica limitata in
diagnosticul afectiunilor atopice atat la copil cat si la adult. Astfel, un nivel IgE normal la
copilul mic sau la subiectii de varsta mai mare nu e&clude diagnosticul de boala
alergica. =e de alta parte niveluri IgE crescute sunt intalnite si in afectiuni non1alergice
cum ar f, cel mai adesea, unele infestari paraitare
1
.
In caul testelor =/adiatop, reactivii folositi sunt alcatuiti dintr1un amestec ec/ilibrat de
alergeni relevanti )in functie de varsta pacientului* care reactioneaa cu anticorpii IgE
specifci din serul pacientului.
=/adiatop si =/adiatop Infant demonstreaa preenta alergiei atopice la alergeni
obisnuiti, relevanti pentru adulti si, respectiv, pentru copiii cu varste intre 01- ani.
Efectuate la copii, adolescenti sau adulti, testele raspund foarte efcient la intrebarea5
'Este posibil ca simptomele pacientului sa se datoree unei alergiiG(.
Un test =/adiatop ofera un raspuns obiectiv 6a sau 9u5
Un reultat poitiv demonstreaa preenta alergiei atopice. $edicul va continua
investigarea alergologica recomandand teste mai specifce pentru a confrma agentul
etiologic.
Un reultat negativ indica faptul ca simptomele nu sunt produse de alergeni
obisnuiti, in/alanti in caul testului =/adiatop si in/alanti H alergeni alimentari in caul
testului =/adiatop Infant.
@a copiii mici )01- ani* sensibiliarea alergica este in mod obisnuit legata de alergeni
alimentari cum ar f5 oul, laptele de vaca, soia si ara/idele, si mai putin de alergeni
in/alanti. 4otusi, s1a demonstrat ca anticorpii IgE specifci alergenilor in/alanti, cum ar f
acarienii din praful de casa si perii de animale, apar precoce in cursul vietii la
persoanele predispuse la atopie si pot avea valoare predictiva. 4inand cont de aceste
date, =/adiatop Infant ofera posibilitatea testarii la un comple& de alergeni obisnuiti,
atat alimentari cat si in/alanti. Acest test este recomandat copiilor mici )01- ani* care
preinta clinic F/eeing siEsau ecema, cu scopul de a detecta atopia.
Atopia la copil constituie un factor de risc pentru devoltarea astmului bronsic. 6e aceea
este foarte importanta demonstrarea preentei acestei conditii pentru monitoriare si
tratament adecvat.
6aca testul =/adiatop Infant este poitiv, medicul va continua investigarea alergologica
pentru a detecta alergenulEalergenii raspunatori de simptome, solicitand determinarea
de anticorpi IgE specifci pentru5
@apte de vaca
Albus de ou
Ara/ide
Acarienii din praful de casa
=ar de pisica
=ar de caine
In situatii speciale se va recurge la testarea polenurilor )graminee, ierburi, arbori*.
@a copii peste 7 ani si adulti se recomanda testul =/adiatop care demonstreaa preenta
anticorpilor IgE la cei mai obisnuiti alergeni in/alanti din mediu.
$entionam ca testele =/adiatop, in ciuda efcacitatii lor clinice satisfacatoare, nu pot f
folosite efectiv in scop de screening pe o populatie neselectionata. =e de alta parte,
testele repreinta un instrument de diagnostic efcient, de prima alegere, la pacientii
suspectati ca find atopici in baa predispoitiei genetice si a istoricului familial.
Sensibilitatea si specifcitatea testelor sunt de 893 si, respectiv, 913.
6upa evidentierea statusului atopic se poate trece la testarea IgE specifce unor grupuri
de alergeni sau a unor alergeni individuali
7
.
Aprecierea cantitativa a anticorpilor IgE circulanti la alergeni speci%ci
indiiduali ofera o evaluare obiectiva a sensibiliarii la un alergen.
6eterminarile cantitative de IgE specifce repreinta un instrument pretios pentru5
1diagnostic5 confrma sensibiliarea fata de un anumit alergen si permit clinicianului sa
identifce alergenii posibil raspunatori de in:amatia alergica si de simptomele
preentate de pacient,
1prognostic5 sensibiliarea precoce poate avea valoare predictiva pentru devoltarea in
viitor a unei manifestari alergice, s1a demonstrat ca preenta in primul an de viata de
IgE specifce fata de alergeni alimentari se asociaa cu un risc crescut de sensibiliare
fata alergeni in/alanti si devoltare a unei boli alergice la o varsta mai mare ).110 ani*
7
.
Becomandarile actuale privind determinarea IgE alergen1specifce in practica medicala
se baeaa pe reultatele studiilor clinice in care sensibilitatea si valoarea predictiva a
testelor alergologice in vitro a fost comparata cu cea a altor tipuri de investigatii, cum
ar f testele cutanate si testele de provocare.
4estele in vitro preinta avanta%ul ca nu confera nici un fel de risc pentru pacienti, pot f
efectuate la toate categoriile de varsta, iar medicatia anti1alergica nu in:uenteaa
reultatele, nefind necesara intreruperea acesteia.
6e asemenea pot f recomandate in situatiile in care nu pot f efectuate teste
cutanate in vivo 5 copii mici, pacienti cu dermografsm sau cu leiuni cutanate e&tinse.
4rebuie insa mentionat faptul ca sensibilitatea diagnostica a IgE alergen1specifce
variaa considerabil in functie de intervalul de timp intre momentul e&punerii si cel al
testarii, de clasa de alergeni, varsta si de organele tinta afectate.
!opiii atopici devolta adesea simptome si semne de boala alergica intr1o succesiune
predictibila ce este denumita (mars alergic'. Astfel, prima manifestare este
repreentata cel mai frecvent de ecemaEdermatita atopica, copiii sub 2 ani pot
preenta de asemenea manifestari gastrointestinale )colici, diaree, varsaturi*, F/eeing1
ul recurent find mai putin obisnuit la acesta grupa de varsta. 6upa varsta de 2 ani,
manifestarile cutanate si gastronitestinale fac adesea loc simptomelor respiratorii cu
devoltarea rinitei alergice si astmului.
Intr1un document de consens recent )"ost 8002*, Academia Europeana de Alergie si
Imunologie !linica a formulat recomandarea ca toate persoanele cu posibile (simptome
alergice' severe, persistente sau recurente, indiferent de varsta, sa benefcee de teste
alergologice specifce.
@a grupa de varsta sub 2 ani diagnosticul preumtiv de boala alergica poate f stabilit
prin testarea IgE specifce fata de alergeni alimentari obisnuiti si acarienii din praful de
casa. Un reultat poitiv are o semnifcatie dubla5 indica o probabilitate crescuta de
alergie de tip imediat si in acelasi timp arata un risc crescut de sensibiliare la alti
alergeni in viitor. In general, cu cat nivelul IgE specifce este mai mare cu atat e&ista o
probabilitate mai mare de sensibiliare clinic semnifcativa fata de fecare alergen
alimentar. In conditiile obtinerii unui reultat negativ la alergenii alimentari comuni este
rareori necesar sa se testee IgE fata de alte alimente. 6e asemenea nu se considera
utila testarea la copiii mici de IgE specifce fata de alergeni in/alanti ca polenurile si
mucegaiurile )fungii*.
@a copiii peste 2 ani determinarea IgE specifce fata de alergeni in/alanti devine mult
mai importanta pentru deciia clinica. 6eoarece e&ista o varietate larga de alergeni
in/alanti se recomanda folosirea de amestecuri multialergeni sau de profle mici de
alergeni individuali. 9u e&ista un consens asupra numarului minim de alergeni in/alanti
ce trebuie testati la un copil cu simptome respiratorii, dar se agreeaa ca determinarea
trebuie sa includa acarienii din praful de casa, par de pisica si caine, o specie ubicuitara
de fungi )e&. Alternaria tenuis* si polenuri. 4estarea fata de polenuri se indica la copiii
mai mari, mai ales daca simptomele sunt seoniere, iar determinarile pot f efectuate in
timpul episoadelor de alergie. Se recomanda folosirea initiala de amestecuri de polenuri
urmata de IgE specifce fata de alergeni individuali.
@a adultii cu rinita alergica sau astm testarea de IgE specifce preinta aceeasi acuratete
in identifcarea sensibiliarii fata de toate clasele de alergeni. 4estarea este utila mai
ales pentru includerea pacientilor in programele de imunoterapie.
Introducerea in ultimii ani a medicatiei anti1IgE )anticorpi monoclonali de soarece
umaniati care se leaga de anticorpii IgE si bloc/eaa atasarea acestora de receptorii
mastocitari* a redus rata e&acerbarilor bolii si a necesitatii corticoterapiei la pacientii cu
astm alergic sever persistent. =entru ca un pacient sa fe tratat cu un preparat anti1IgE
este nevoie sa se demonstree ca acesta preinta un nivel seric baal crescut de IgE
totale si IgE specifce fata pneumalergeni pereni. 4ratamentul anti1IgE este recomandat
de asemenea si la pacientii cu alergie la ara/ide precum si la cei cu rinita alergica
severa.
; alta aplicatie clinica a IgE alergen1specifce este evaluarea /ipersensibilitatii la
alergeni alimentari. 6eterminarea este indicata la pacientii cu simptome induse de
alimente care afecteaa mai multe organe1tinta )tegument, tract gastro1intestinal,
respirator* sau care produc reactivitate sistemica. $etoda 'gold1standard( pentru
evidentierea /ipersensibilitatii la un alergen alimentar este testul de provocare du!lu+
or! place!o+controlat )6<=!>!*. 6ate recente au aratat ca nivelurile de IgE specifce pot
avea valoare predictiva asupra raspunsului la testul de provocare pentru cateva
alimente obisnuite. Aceste reultate defnesc nivelurile de IgE specifce sub care
probabilitatea de obtine un raspuns negativ la testul de provocare depaseste 973 si
deasupra carora provocarea nu mai este necesara.
4estarea IgE specifce preinta importanta si in caurile in care se suspecteaa o
sensibiliare la veninurile de "Imenoptera.
6e asemenea determinarea IgE specifce este utila in diagnosticul alergiei la
medicamente. 6esi multe medicamente si metaboliti ai acestora pot induce sintea
anticorpi, datele clinice si determinarile IgE indica o relevanta semnifcativa numai in
caul penicilinelor si derivatilor acestora, precum si pentru unii compusi polipeptidici,
cum ar f insulina. 4estarea in vitro pentru determinantul ma%or al penicilinei )peniciloil*
se indica numai la pacientii cu antecedente recente de reactii de /ipersensibiliare,
deoarece nivelul IgE poate deveni nedetectabil daca se evita antibioticele incriminate.
=acientii cu boli alergice profesionale pot benefcia de asemenea de testari IgE specifce.
6eterminarea IgE specifce fata de late& este importanta pentru identifcarea
persoanelor sensibiliate
2
.
Au fost stabilite si profle de alergeni care pot f solicitate in functie de simptomatologia
pacientului5
1pro'l ec,ema4dermatita atopica5 include IgE specifce pentru albusul de ou, laptele de
vaca, grau, soia si 6ermatop/agoides pteronIssinus,
1pro'l astm4rinita alergica intermitenta5 include IgE specifce pentru polen <etula
verrucosa )mesteacan*, polen =/leum pratense )timoftica*, polen Artemisia vulgaris
)pelin* si Alternaria alternata,
1pro'l astm4rinita persistenta5 include IgE specifce pentru 6ermatop/agoides
pteronIssinus, par de pisica, par de caine si fungi amestec
7
.
Recomandari pentru determinara IgE alergen-specifce
In concluie, determinarea de IgE alergen1specifce este utila si poate f recomandata in
urmatoarele situatii clinice5
1*evaluarea copiilor cu istoric familial poitiv de afectiuni alergice si semne precoce de
boala,
8*evaluarea copiilor si adultilor suspectati de afectiuni alergice respiratorii pentru
stabilirea diagnosticului si defnirea specifcitatii sensibiliarii fata de polenuri, praf,
antigene fungice si alimente,
2*confrmarea /ipersensibilitatii la alimente in caul pacientilor cu reactii anaflactice,
angioedem, astm sau dermatita,
-*evaluarea sensibiliarii fata de veninurile de insecte in special in situatiile in care
testele cutanate au dat reultate ec/ivoce,
7*confrmarea sensibiliarii la penicilina in caul pacientilor cu antecedente recente de
reactii anaflactice,
6*confrmarea preentei de anticorpi IgE fata de alergeni profesionali cum ar f late&ul.
4estarea IgE specifce nu este utila pentru evaluarea efectelor imunoterapiei si nici
pentru e&cluderea sensibiliarii anaflactice la veninuri de insecte in caul pacientilor
tratati
2
.
In tabelul de mai %os sunt preentate categoriile de alergeni pentru care laboratorul
SInevo efectueaa determinari de IgE specifce
7
5

A. #ES#E PE&#'( SC'EE&I&)*(+ A#,PIEI
4estul =/adiatop Infant
4estul =/adiatop

-. P&E(.A+E')E&I
Polen graminee
Alergeni individuali
g1 Ant/o&ant/um odoratum )vitelar*
g8 !Inodon dactIlon )pir gros*
g2 6actIlis glomerata )golomat*
g- >estuca elatior )iarba inalta*
g7 @olium perenne )iarba de gaon*
g. =/ragmites communis )trestie, stuf*
g6 =olen =/leum pratense )timoftica*
g8 =oa pratensis )fruta*
g9 Agrostis stolonifera )iarba campului*
g10 Sorg/um /alepense )costrei*
g11 <romus inermis )tarsaca*
g18 Secale cereale )secara*
g12 "olcus lanatus )iarba cailor*
g1- Avena sativa )ova*
g17 4riticum aestivum )grau*
g16 Alopecurus pratensis )coada1vulpii*
g1. =aspalum notatum )ba/ia grass*
g.0 ElImus triticoides )secara salbatica*
g.1 =/alaris arundinacea )iarba alba*
g801 "ordeum vulgare )or*
g808 Jea maIs )porumb*
g802 6istic/lis spicata )salt grass*
g80- Arr/enalt/erum elatius )ovacior*
g808 =/leum pratense )alergen nativ timoftica5 n=/l p -*
Alergeni recombinati
g807 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 1*
g806 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 8*
g809 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 6*
g810 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p .*
g811 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 r=/l p 11*
g818 =/leum pratense )alergen recombinat proflina timoftica5 r=/l p 18*
g812 =/leum pratense )alergeni recombinati timoftica5 r=/l p 1, r=/l p 7b*
g81- =/leum pratense )alergeni recombinati timoftica5 r=/l p ., r=/l p 18*
g817 =/leum pratense )alergen recombinat timoftica5 n=/l p 7b*
Amestecuri
g&1 6actIlis glomerata, >estuca elatior, @olium perenne, =/leum pratense, =oa
pratensis,
g&8 !Inodon dactIlon, @olium perenne, =/leum pratense, =oa pratensis, Sorg/um
/alepense, =aspalum notatum,
g&- Ant/o&ant/um odoratum, @olium perenne, =/ragmites communis, Secale cereale,
"olcus lanatus,
g&6 !Inodon dactIlon, @olium perenae, Sorg/um /alepense, <romus inermis, "olcus
lanata, =aspalum notatum.

Polen ierburi
Alergeni individuali
F1 Ambrosia elatior
F8 Ambrosia psilostac/Ia
F2 Ambrosia trifda
F- >ranseria acant/icarpa
F7 Ambrosia absint/ium
F. !/rIsantemum leucant/emum )margareta*
F6 =olen Artemisia vulgaris )pelin*
F8 4ara&acum vulgare )papadie*
F9 =lantago lanceolata )patlagina ingusta*
F10 !/enopodium album )spanac salbatic*
F11 Salsola #ali )ciulin rusesc*
F18 Solidago virdaurea )splinuta*
F12 Kant/ium commune )scaiete*
F1- Amarant/us retro:e&us )stir*
F17 Atriple& lentiformis )ciulin alb*
F16 Iva ciliate
F1. Loc/ia scoparia )maturi de casa*
F18 Bume& acetosella )macris de padure*
F19 =arietaria oMcinalis )parac/ernita*
F80 Urtica dioica )urica*
F81 =arietaria %udaica
F88 "umulus scandens )/amei %apone*
F802 <rassica napus )nap*
F80- "eliant/us annuus ):oarea soarelui*
F806 $atricaria c/amomilla )musetel*
F80. @upinus spp. )lupin dulce*
F810 <eta vulgaris )sfecla de a/ar*
Alergeni recombinati
F811 =arietaria %udaica )alergen recombinat5 r=ar % 8*
Amestecuri
F&1 Ambrosia elatior, Artemisia vulgaris, =lantago lanceolata, !/enopodium album,
Salsola #ali,
F&8 Ambrosia psilostac/Ia, Artemisia vulgaris, =lantago lanceolata, !/enopodium
album, Atriple& lentiformis,
F&2 Artemisia vulgaris, =lantago lanceolata, !/enopodium album, Solidago
virdaurea, Urtica dioica,
F&. !/rIsantemum leucant/emum, 4ara&acum vulgare, =lantago lanceolata,
!/enopodium album, Solidago virdaurea,
BF809 Ambrosia artemisitolia, psilostac/Ia, trifda.

Polen arbori
Alergeni individuali
t1 Acer negundo )artar american*
t8 Alnus incana )arin alb*
t2 =olen <etulla verrucosa )mesteacan*
t- !orIlus avellana )alun*
t7 >agus grandifolia )fag cu fruna lata*
t6 Nuniperus sabinoides )ienupar de munte*
t. Ouercus alba )ste%ar alb*
t8 Ulmus americana )ulm*
t9 ;lea europaea )maslin*
t10 Nuglans californica )nuc*
t11 =latanus acerifolia )platan engleesc*
t18 Sali& caprea )salcie*
t1- =opuls deltoides )plop*
t17 >ra&inus americana )frasin*
t16 =inus strobus )pin alb*
t18 EucalIptus spp. )eucalipt*
t19 Acacia longifolia )acacia*
t80 =rosopis %uli:ora )Puite*
t81 $elaleuca leucadendron )ca%eput*
t88 !arIa pecan )pecan*
t82 !upressus sempervirens )c/iparos*
t87 >ra&inus e&celsior )frasin comun*
t.0 $orus alba )dud alb*
t.8 Arecastrum romanoManum )palmier*
t801 =icea e&celsa )molid*
t802 Aesculus /ippocastanum )castan alb*
t807 Sambucus nigra )soc*
t806 !astanea sativa )castan comestibil*
t80. =seudotsuga ta&ifolia )duglas*
t809 !arpenus betulus )carpen*
t810 @igustrum vulgare )lemn cainesc*
t811 @iPuidambar stIraci:ua
t818 @ibocedrus decurrens )cedru*
t812 =inus radiata )pin*
t81- =/oeni& canariensis )curmal*
t81. Sc/inus molle )piper ro*
t818 Ouercus virginiana )ste%ar de Cirginia*
t819 !ercidium :oridum )paloverde*
t882 Elaeis guineensis )palmier de ulei*
Alergeni recombinati
t817 <etulla verrucosa )alergen recombinat mesteacan5 r<et v 1*
t816 <etulla verrucosa )alergen recombinat proflina mesteacan5 r<et v 8*
t880 <etulla verrucosa )alergen recombinat mesteacan5 r<et v -*
t881 <etulla verrucosa )alergeni recombinati mesteacan5 r<et v 8, r<et v -*
Amestecuri
t&1 Acer negundo, <etulla verrucosa, Ouercus alba, Ulmus americana, Nuglans
californica,
t&8 Acer negundo, Ouercus alba, Ulmus americana, =opulus deltoides, !arIa pecan,
t&- Ouercus alba, Ulmus americana, =latanus acerifolia, Sali& caprea, =opulus
deltoides,
t&7 Alnus incana, !orIlus avellana, Ulmus americana, Sali& caprea, =opulus deltoides,
t&. ;lea europaea, Sali& caprea, =inus strobus, EucalIptus spp., Acacia longifolia,
$elaleuca leucadendron,
t&8 Acer negundo, <etulla verrucosa, !orIlus avellana, Ouercus alba, Nuglans
californica,
t&9 Alnus incana, <etulla verrucosa, !orIlus avellana, Ouercus alba, Sali& caprea,
t&10 Alnus incana, <etulla verrucosa, !orIlus avellana, >ra&inus americana.

Fungi si alte microorganisme
Alergeni individuali
m80. Aspergillus niger
m6 Alternaria alternata
m26 Aspergillus terreus
m18 Aureobasidium pullulans
m888 Aspergillus :avus
m2 Aspergillus fumigatus
m. <otrItis cinerea
m7 !andida albicans
m808 !ep/alosporium acremonium
m808 !/aetomium globosum
m8 !ladosporium /erbarum
m16 !urvularia lunata
m1- Epicoccum purpurascens
m9 >usarium moniliforme
m8 "elmint/osporium /alodes
m88. $alasseia spp.
m- $ucor racemosus
m809 =enicillum frePuetans
m1 =enicillium notatum
m12 =/oma betae
m.0 =itIsporium orbiculare
m11 B/iopus nigricans
m10 Stemp/Ilium botrIosum
m17 4ric/oderma viride
m810 4ric/op/Iton ment.var.goetii
m811 4ric/op/Iton ment.var.interdigitale
m802 4ric/osporon pullulans
m807 4ric/p/Iton rubrum
m80- Ulocladium c/artarum
m801 Ustilago nuda, tritici
m80 Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in A
m81 Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in <
m882 Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in !
m88- Stap/Ilococcus aureus Enteroto&in 6
m886 4o&ic S/oc# SIndrome 4o&in )4SS4*
Alergeni recombinati
m818 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 1*
m819 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 8*
m880 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 2*
m881 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f -*
m888 Aspergillus fumigatus )alergen recombinat5 rAsp f 6*
Amestecuri
m&1 =enicillium notatum, !ladosporium /erbarum, Aspergillus fumigatus, Alternaria
alternata,
m&8 =enicillium notatum, !ladosporium /erbarum, Aspergillus fumigatus, !andida
albicans, Alternaria alternata, "elmint/osporium /alodes,
m&- A. fumigatus, A. niger, A. terreus, A. :avus.

Epiderme si proteine provenite de la animale
Alergeni individuali
e808 Epitelii de c/inc/illa
e86 =ene de rata
e81- =ene de cintea
e81. Epitelii de nevastuica
e810 Epitelii de vulpe
e.0 =ene de gasca
e8- Epitelii de /amster
e816 Epitelii de caprioara
e87 =ene de pui
e818 6e%ectii de pui
e819 =roteine serice de pui
e1 =ar pisica
e8 Epitelii de caine
e7 =ar caine
e6 Epitelii cobai
e881 Albumina serica de caine
e801 =ene de canar
e800 6e%ectii de canar
e199 Ser de canar
e88 Epitelii de iepure
e806 =roteine serice de iepure
e811 =roteine urinare de iepure
e880 Albumina serica de pisica
e88 Epitelii, proteine serice si urinare de soarece
e.8 =roteine urinare de soarece
e802 Epitelii de nurca
e196 =ene de papagal )perroPuet*
e19. 6e%ectii de papagal )perroPuet*
e198 Ser de papagal )perroPuet*
e812 =ene de papagal
e2 =ar de cal
e807 Ser de cal
e8. Epitelii, proteine serice si urinare de sobolan
e.- =roteine urinare de sobolan
e808 Epitelii de ren
e- =ar de vaca
e80- Albumina serica bovina
e81 Epitelii de oaie
e82 Epitelii de porc
e888 Albumina serica de porc
e817 =ene de porumbel
e. 6e%ectii de porumbel
e89 =ene de curcan
e.8 =ene de papagal de Australia
e.. 6e%ectii de papagal de Australia
e.9 =roteine serice de papagal de Australia
e809 Epitelii de soarece de desert
e80 Epitelii de capra
Amestecuri
e&1 )Epitelii si par de pisica, par de cal, par de vaca, par de caine*
e&.0 )Epitelii de cobai, epitelii de iepure, epitelii de /amster, epitelii, proteine serice si
urinare de sobolan, epitelii, proteine serice si urinare de soarece*
e&.8 )=ene de papagal de Australia, pene de canar, pene de papagal, pene de cintea*
e&.2 )=ene de gasca, pene de pui, pene de rata, pene de papagal*

Acarieni
d1 6ermatop/agoides pteronIssinus
d8 6ermatop/agoides farinae
d2 6ermatop/agoides microceras
d.0 Acarus siro )musca de faina*
d.1 @epidoglIp/us destructor
d.8 4Irop/agus putrescentiae
d.2 ?lIcop/agus domesticus
d.- EuroglIp/us maInei
d801 <lomia tropicalis

Praf de casa
/&8 =raf de casa amestec )6. pteronIssinus, 6. farinae, <latella germanica*

C. I&SEC#E SI /E&I&('I
i1 Cenin albina
i2 Cenin viespe
i.0 Solepnosis invicta )fre ant*
i7 6olic/ovespula arenaria )viespe galbena*
i6 <latella germanica
i8 6olic/ovespula maculate )viespe americana*
i.7 Cespa crabro )viespe europeana*
i807 <ombus terrestris )bondar*
i806 =eriplaneta americana )gandac de bucatarie american*
i80. <latta orientalis )gandac de bucatarie oriental*
i802 Ep/estia #ue/niella )molia de faina*
i8 <ombI& mori )vierme de matase*
i.2 !/ironomus t/ummi )rame de mare*
i- =olistes spp. )viespe de /artie*
i808 Sitop/ilus granarius )gargarita graului*
i80- 4abanus spp. )muste de cal*
i.1 Aedes communis )tantar*
i.8 !ladotanItarsus @eFisi )green nimitti*
i.6 4rogoderma angustum )gandacel de <erlin*

A+E')E&I A+I.E&#A'I
Alergeni individuali
Cereale
f- ?rau
f1- Soia
f11 "risca
f18- ?rau spelta
f6 ;r
f. ;va
f7. $ei %apone
f222 Seminte de in
f8 =orumb
f9 ;re
f77 $ei comun
f7 Secara
Nuci
f12 Ara/ide
f808 Anacard )ca%u*
f1. Alune
f26 9uca de cocos
f2-7 $acadamia 9uss
f80 $igdala
f18 9uca brailiana
f801 9uca de pecan
f872 $uguri de pin
f802 >istic
f876 9uca
f10 Seminte de susan
Legume si fructe
f810 Ananas
f82. !aisa
f868 Canata
f96 Avocado
f71 $uguri de bambus
f9- =ara
f888 Afne
f891 !onopida
f860 <roccoli
f811 $ure
f818 !iuperci
f889 !urmala
f899 !astana dulce
f8.6 $olura
f809 ?rapefruit
f898 ?uava
f8-- !astravete
f220 $acese
f2-2 Jmeura
f218 9ang#a
f288 !oacae rosii
f8-8 !irese
f-. Usturoi
f816 Cara
f87 Bosie
f21 $orcov
f22 =ortocala
f27 !artof
f-- !apsuni
f-8 !eapa
f-9 $ar
f8- LiFi
f87 4elina
f8. =epene galben
f98 <anana
f97 =iersica
f887 6ovleac
f206 @ime
f2-8 @itc/i
f208 $andarina
f91 $ango
f2-8 $asline negre
f892 =apaIa
f89- >ructul pasiunii
f877 =runa
f81. Cara de <ru&elles
f817 Salata verde
f861 Sparang/el
f81- Spanac
f897 !arambola )fructul stea*
f879 Struguri
f808 @amaie
f17 >asole alba
f217 >asole verde
f88. >asole rosie
f18 $aare
f827 @inte
f209 9aut
Condimente si aditivi alimentari
f8.1 Anason
f869 <usuioc
f8.9 Ardei iute
f881 !urrI
f8.. $arar
f8.8 4ar/on
f.9 ?luten
f880 =iper negru
f868 !uisoare
f8.0 ?/imbir
f86. !ardamon
f21. !oriandru
f867 !/imen
f8.7 @eustean
f8.8 >runa de dafn
f8.- $ag/iran
f228 $enta
f882 ;regano
f818 =apri#a
f862 =iper verde
f221 Sofran
f2-- Salvie
f8.2 !imbru
f82- Canilie
f880 Scortisoara
f89 $ustar
f896 Boscova
f89. ?uma arabica
f898 Adragant
f881 !afea
f92 !acao
f888 !eai
f8-. $iere
f90 $alt
Lapte si derivate
f8 @apte de vaca
f.6 Alfa1lactalbumina
f.. <eta1lactoglobulina
f81 <rana )cedar*
f.8 !aeina
f821 @apte pasteuriat
f826 Jer
f22- @actoferin bovin
f287 @apte de oaie
f88 <rana cu mucegai
f200 @apte de capra
Oua si derivate
f1 Albus de ou
f8-7 ;u )albus, galbenus*
f.7 ?albenus
f828 ;valbumina
f822 ;vomucoid
f282 !onalbumina
Carne
f88 !arne de oaie
f82 !arne de pui
f812 !arne de iepure
f8. !arne de vita
f86 !arne de porc
f88- !arne de curcan
Peste si fructe de mare
f890 Stridie
f280 Bac de rau
f2 =este )cod*
f86- Ang/ila
f80- =astrav
f8- !revete
f202 =este de mare
f807 "ering
f80 "omar
f228 $olusca
f82 !rab
f-1 Somon
f20- @angusta
f806 $acrou
f2. $idie albastra
f79 !aracatita
f212 Ansoa
f61 Sardina
f87- !ambula
f218 =este sabie
f20. $erluciu
f22. =latica
f-0 4on
f78 !almar de =acifc
f21- $elci
Alergeni recombinati
f271 r=en a 1, tropomioina )alergen recombinat crevete*
Amestecuri de alimente
f&1 Ara/ide, alune, nuca brailiana, migdala, nuca de cocos
f&8 !od, crevete, midie albastra, ton, somon
f&2 ?rau, ova, porumb, seminte de susan, /risca
f&7 Albus de ou, lapte de vaca, peste, grau, ara/ide, soia*
f&16 !apsuni, para, lamiie, ananas
f&88 9uca de pecan, ca%u, fstic, nuca
f&89 =ortocala, lamaie, grapefruit, mandarina
f&20 LiFi, banana, mango, papaa, avocado
f&21 $ar, para, piersica, cireasa, pruna
f&.2 !arne amestec )porc, vita, pui*
f&.- !od, /ering, macrou, cambula

E. PA'A0I#I
p1 Ascaris
p8 Ec/inococcus
p- Anisa#is

F. .E1ICA.E&#E
Anesteice si analgeice
=rocaina
$etamiol
9ovalgin
4ramadol
=aracetamol
c808 Su&amet/oniu
Antii!amatorii nesteroidiene
Aspirina
6iclofenac
Ibuprofen
Antibiotice
!ipro:o&acin
c7 AmpicilloIl
c6 Amo&icilloIl
c1 =enicilloIl ?
c8 =enicilloIl C
rc. !efaclor
!laritromicina
!lindamicina
!o1trimo&aol
;:o&acin
"ormoni
c.2 Insulina umana
c.1 Insulina bovina
c.0 Insulina porcina

). A+E')E&I P',FESI,&A+I
Alergeni individuali
#818 =raf de lemn
#807 Alcalaa
#8. D1AmIlaa
#82 Seminte de bumbac
#81- <ougainvillea ):oarea de /artie*
#808 <romelin
#87 !loramina 4
#.8 Etileno&id
#81 >icus spp.
#80 >ormalde/idaE>ormalina
#809 An/idrida /e&a/idroftalica
#.. I ocianat "6I
#.6 Iocianat $6I
#.7 Iocianat 46I
#.8 Isp/ag/ula
#.0 <oabe de cafea verde
#808 @ioim
#80- $a&ataa
#811 An/idrida metiltetra/idroftalica
#.- $atase
#801 =apaina
#812 =epsina
#802 >osfolipaa
#.9 An/idrida ftalica
#.1 <oabe de ricin
#806 Savinaa
#.2 6eseuri de matase
#88 @ate&
ro801 >runa de tutun
pa&- Alergeni industria alimentara )grau, soia, alfa1amilaa, Sitop/ilus granarius*
pa&7 Beactivi c/imici )iocianati 46I, $6I, "6I si an/idrida ftalica*
pa&6 Agenti deinfectanti )etilen o&id, an/idrida ftalica, formalde/ida, cloramina 4*
#8- Seminte de :oarea soarelui
#86 4$A )an/idrida trimelitica*
#208 ?lucoamilaa
#200 =ancreatin
#201 =entoanaa
Alergeni recombinati
#817 r"ev b1 din late&
#816 r"ev b8 din late&
#81. r"ev b2 aus late&
#818 r"ev b7 din late&
#819 r"ev b6.01 din late&
#880 r"ev b6.08 din late&
#881 r"ev b8 din late&
#888 r"ev b9 din late&
#88- r"ev b11 din late&

2. 1I/E'SE
o1 >ibre de bumbac )neprelucrate*
o808 Artemia salina )/rana pt. pesti*
o80. 6ap/nia )/rana pt. pesti*
o802 4etramin )/rana pt. pesti*
o.0 @ic/id seminal
In fnal preentam un posibil algoritm de diagnostic al unei afectiuni alergice mediate
IgE
7
5

Pregatire pacient 1 Q %eun )pe nemancate* sau postprandial )dupa mese*
7
.
#pecimen recoltat 1 sange venos
7
.
Recipient de recoltare 1 vacutainer fara anticoagulant cuEfara gel separator
7
.
Prelucrare necesara dupa recoltare 1 se separa serul prin centrifugare
7
.
$olum proba 1 minim 0.8 m@ ser pentru fecare alergen
7
.
Caue de respingere a probei 1 ser /emoliat
7
.
#tabilitate proba 1 serul separat este stabil 5 ,ile la 818R!, 6 luni la + 80R!
7
.
%etoda 1 imunoenimatica cu detectie prin :uorescenta )>EIA*.
>aa solida este repreentata de o matrice spongioasa de celuloa + polimer /idroflic
:e&ibil + de care componentele alergenice sunt legate covalent
7
.
Calorile IgE specifce sunt evaluate cu a%utorul unei curbe de calibrare IgE total trasabila
la materialul de referinta international S"; .7E708 IgE si e&primate in unitati alergen
specifce )#UAE@*. Astfel, 1 #UAE@ de IgE alergen1specifce este ec/ivalenta in acest test
cu 1 LUE@ de IgE total
7,6
.
$alori de referinta si e&primarea reultatelor pentru IgE specifce
Indiviii sanatosi preinta cantitati foarte mici de IgE specifce in ser, in mod obisnuit
sub 0.27 LUAE@. =acientii sensibiliati preinta valori crescute, peste 0.27 LUAE@.
Analiorul detecteaa cantitatile de anticorpi IgE cuprinse intr1un interval de 0.27 si 100
LUAE@. Beultatul este raportat cantitativ.
6eoarece de multe ori nu e&ista o relatie directa intre valorile IgE specifce si gravitatea
simptomatologiei clinice )valori usor crescute se pot asocia cu simptome severe si
invers*, reultatul obtinut va f interpretat de catre medic numai in conte&tul clinic al
pacientului.
=entru testele =/adiatop InfantE=/adiatop, cat si pentru unele amestecuri de alergeni,
reultatele vor f e&primate calitativ, respectiv poitiv sau negativ
7
.

<ibliografe
1. >rancesco 6ati T ErFin $etmann. Allergic diseases. In =roteins
@aboratorI 4esting and !linical Use, $edia =rint 4aunusdruc# ?mb",
>ran#furt am $ain, 8007, 1981192.
8. ?eoUreI A SteFart, Ni/ui J/ang, !live Bobinson. 4/e Structure and
>unction of Allergens. In $iddletonVs AllergI, Sevent/ Edition., $osbI
Elsevier, 8009, 769160..
2. "enrI A. "omburger. Allergic 6isease. In "enrIVs !linical 6iagnosis and
$anagement bI @aboratorI $et/ods, Saunders1Elsevier, 81st Edition, 96.1
9.0.
-. Ion ?r. =opescu. Alergenii. In Alergologie + >iiopatologie, diagnostic,
tratament, editura All, 1998, 27186.
7. @aborator SInevo. Beferintele specifce te/nologiei de lucru utiliate 8010.
Bef 4Ipe5 !atalog.
6. Bobert ?. "amilton. Assessment of "uman Allergic 6iseases. In !linical
ImmunologI. =rinciples and =ractice, $osbI, Elsevier, 4/ird Edition, 8008,
1-.6.
.. S.?.;. No/ansson, et al. A Bevised 9omenclature for AllergI5 An EAA!I
=osition Statement from t/e EEA!I 9omenclature 4as# >orce. In European
Nournal of AllergI and !linical ImmunologI, sept. 8001, 765 812188-.
8. Solens#I B, $endelson @$. SIstemic reactions to antibiotics. Immunol
AllergI !lin 9ort/ Am. 8001, 8156.9169..
-rand 1esign 3 1an .ateescu 1esign Studio 4 Sitemap
Autoritatea &ationala pentru Protectia Consumatorilor #el3 5655 565 777 888.anpc.go.ro
#oate drepturile re!erate S9neo 'omania. ,rice informatie se poate copia doar cu acordul
scris S9neo si cu mentionarea sursei prin lin: direct catre aceasta.
;eb 1esign < Seo b9 End Soft 1esign = 2513 S9neo