Evidentierea in BAL a celulelor inflamatiei alergice

Medical Ordean vol.8,nr.4, 2006,pag59-62;

Scopul cercetrii n sine a fost acela de a pune n eviden n lichidul

de lavaj
bronho-alveolar a unor celule care poart mesajul inflamaiei alergice localeca reacie la
alergenii respiratori inhalai- asupra esutului conjunctiv al cilor respiratorii
(endoteliu,
mucoase, musculatura neted traheo-bronsic si nivelul paralel al
reactivitii bronsice.
-VEMS-ul este parametrul spirometric cel mai reproductibil care permite
evaluarea funciei pulmonare pentru diagnosticul astmului bronsic.
-PEF se coreleaz cu VEMS-ul astfel nct poate fi utilizat n aprecierea
eficienei
terapiei.
-Aprecierea responsivitii bronsice prin testele bronhomotorii se reflect n
mod
uzual prin modificarea VEMS-ului:
- testul de bronhodilataie pozitiv se apreciaz prin cresterea VEMS peste
15% fa de
valorile bazale. n studiul nostru, din cei 47 de pacieni cu disfuncie
ventilatorie
obstructiv, 34 (72,34%) au prezentat un test de bronhodilataie pozitiv de
la prima
testare, la restul, reversibilitatea obstruciei bronsice fiind evideniat dup
o
sptmn de corticoterapie;
- testul de bronhoconstricie pozitiv se apreciaz prin doza de agent
bronhoconstrictor (metacolin) care induce o scdere a VEMS de 20% fa
de
valorile bazale (PC20), la 3 minute de la inhalare. Perioada de 3 minute pn
la
retestare corespunde cu timpul necesar dezvoltrii contraciei maxime a
muschiului
neted traheo-bronsic, evideniat prin studiile experimentale.
-PC20 este cel mai important parametru pentru evaluarea reactivitii
bronsice,
deoarece permite o raportare a tuturor cazurilor la o valoare standard care
poate fi atins
mai repede sau mai trziu n funcie de gradul hiperreactivitii bronsice si
a severitii
acestora:
PC20 ntre 0,02-0,2 mg(ml este caracteristic pentru forma sever
PC20 ntre 0,2-2 mg/ml este caracteristic pentru forma moderat

PC20 ntre 2-25 mg/ml este caracteristic penru formele usoare de

hiperreactivitate.
n studiul nostru desi cele 13 cazuri cu sindrom obstructiv distal prezentau
caracteristici clinico-funcionale asemntoare prin valoarea PC20 s-au
difereniat ntre
ele prin severitatea hiperreactivitii bronsice.
Testul de bronhoprovocare nespecific la metacolin permite decelarea
gradului
de hiperreactivitate bronsic precoce cu implicaii imediate n diagnosticul
astmului
bronsic si stadializarea lui.
Cea mai mare utilitate a testului este pentru stabilirea diagnosticului de astm
n
studiul I (formele usoare) la care probele funcionale pulmonare sunt n
limite normale,
astfel c determinarea prezenei hiperreactivitii bronsice este un
argument obiectiv de
diagnostic.
-La cazurile cu obstrucie sever, cu scderi marcate ale debitelor expiratorii
medii distale, un test bronhodilatator pozitiv poate indica procentual o
crestere
semnificativ a parametrilor care corespund obiectiv unei cresteri
nesemnificative n
valoare absolut, deci fr un beneficiu clinic efectiv.
Rezultatele investigaiilor pulmonare se coreleaz semnificativ ntre ele, cu
severitatea bolii si cu responsivitatea bronhomotorie.
-Studiile de imunofluorescen indirect din sngele periferic al pacienilor
cu
astm bronsic intrinsec sau mixt nu au relevat modificri semnificative
statistic.
-Singura modificare sugestiv n astm a fost de cresterea inconstant a
procentului
de granulocite eozinofile.
n paralel s-a evideniat si cresterea gradului lor de activare exprimat pri
modificrile fenotipice (dimensiuni mai mari si granularitate mai redus) si
prin cresterea
expresiei moleculelor HLA-DR.
Corticoterapia inhalatorie a indus modificri de mic amploare n formula
leucoitar. S-a remarcat o scdere a numrului si a gradului de activare a
limfocitelor si
granulocitelor eozinofile, n parale cu o crestere a procentului de granulocite.
Studiul de imunofluorescen indirect din lichidul de lavaj bronho-alveolar
la
cazurile cu astm bronsic intrinsec sau mixt au relevat modificri
semnificative fa de
lotul martor, chiar n formele de boal si stadiul clinic stabil.

-La lotul de astmatici cu corticoterapie inhalatorie s-a evideniat c si n

formele
de boal usoar sau moderat exist n lichidul de lavaj bronho-alveolar
modificri
semnificative care pot fi considerate markeri de activare a procesului
inflamator local cu
interesarea tesutului conjinctiv pulmonar
-Cresterea procentului de celule epiteliale din lichidul de lavaj este considerat
un
semn al fenomenului de dezepitelizare din astmul bronsic.
Descuamarea epitelial este un factor de ntre-inere a hiperreactivitii
bronsice
prin multiple mecanisme (dintre care subliniem interaciunea celul
epitelial fibr
muscular neted, celul epitelial granulocit eozinofil sau neutrofil,
activarea
inflamaiei neurogenice alturi de cea alergic.
-Rezultatele au evideniat predominenta implicrii imunitii celulare in
reactivitatea tesutului conjunctiv pulmonar, demonstrata prin. predominena
net a
limfocitelor T CD3+ fa de limfocitele B CD9
+ aspect caracteristic tuturor bolnavilor din
lotul general si cresterea proporiei ambelor subseturi de limfocite T CD3
+ fa de lotul
martor
-Activarea limfocitara s-a obiectivat prin exprimarea mai intens a markerilor
limfocitari de activare (molecula CD25 receptorul de IL-2 si HDL-DR).
Activarea limfocitelor cea mai puternic a prezentat-o T CD4
+. Observaia se
coreleaz cu faptul c n astmul bronsic celulele CD4
+ activate sunt mai puternic
implicate n patogenia bolii.
Stadiul activrii limfocitare poate fi determinat prin nivelul expresiei unui
anumit
marker de activare.
Markerul CD25 caracterizeaz celulele T activate acut, deoarece apare la
cteva
ore dup stimularea iniial, expresia sa este tranzitorie si dispare n
absena unei
stimulri continue, n timp ce expresia markerului HLA-DR este un indicator
al fazei
tardive de activare.
-Determinarea expresiei markerilor limfocitari permite identificarea celulelor
activate din lichidul de lavaj traheo-alveolar productoare de citokine prin
acestea
potenial implicare n reglarea infiltratului eozinofilic.

-Cresterea procentului de eozinofile din lichidul de lavaj bronho-alveolar este

inconstant si cu mari variaii individuale.
Flow-citometria a evideniat dou subpopulaii eozinofilice n funcie de
intensitatea expresiei markerilor de activare si a modificrilor fenotipice una
mai activ
(cu granularitate mai mic, dimensiuni mai mari si expresie HLA-DR
crescut) si alta
mai puin activ (cu caracteristici opuse).
-La lotul de astmatici dup 6 sptmni de corticoterapie inhalatorie s-au
evideniat modificri semnificative n lichidul de lavaj att fa de lotul de
astmatici fr
CSI, ct si fa de lotul martor,care certifica reactivitatea tesutului
conjunctiv pulmonar
-Efectul benefic al corticoterapiei inhalatorii a fost reflectat prin scderea
proporiei de eozinofile si limfocite din BAL
. Nivelul scderii lor a fost comparabil cu cel al lotului martor, iar reducerea
gradului lor de activare a fost la un nivel sub cel ntlnit la lotul martor
. Reducerea celulelor proinflamatorii din BAL se coreleaz cu reducerea
variabilitii PEF-ului, indicator al ameliorrii reactivitii bronsice si
reactivitatii
tesutului conjunctiv pulmonar
-Meninerea unui procent crescut de celule epiteliale din lichidul de lavaj
bronhoalveolar
chiar dup sase sptmni de corticoterapie inhalatorie este un semn al
persistenei procesului inflamator local, care ntreine dezepitelizarea.
Acest rezultat susine necesitatea continurii corticoterapiei cu nc 3-6 luni.
La nivel celular, prezena n lichidul de lavaj bronho-alveolar a
limfocitelor T
CD4
+ activate si a eozinofilelor se coreleaz cu cresterea numrului de
celule epiteliale
bronsice si sunt factori de ntreinere a hiperresponsivitii
bronsice. La nivel funional
hiperresponsivitatea nivelul clinic, caracterul intermitent al
obstruciei bronsice
determin variabilitatea simptomatologiei din astm.
Deoarece inflamaia din astmul bronsic nu este exprimat totdeauna prin
alterarea
probelor funcionale respiratorii externe, obiectivarea fidel a persistenei
sale la nivel
bronsic este relevat de modificrile celularitii din lichidul de lavaj bronhoalveolar
respectiv de raportul procentual si gradul de activare.
-Dezavantajul este c fibro-bronhoscopia este o manevr greu acceptat de
pacieni, tehnica de prelucrare a prelevatului este laborioas si necesit o
dotare

costisitoare. Metoda devine indispensabil n studiile care evalueaz

eficacitatea,
mecanismul de aciune si efectele secundare ale diverselor medicamente
antiastmatice.
Expresia moleculelor de adeziune din clasa 2-integrinelor pe suprafaa
leucocitelor din lichidul de lavaj la astmatici fr CSI relev prezena lor n
grade diferite
pe toate tipurile de celule.
Expresia moleculelor LFA-1, Mac-1 si CD11c este maxim pe granulocitele
neutrofile si eozinofile si mai redus pe limfocite si monocite.
-Studiul 2-integrinelor este de interes in studiul reactivitatii tesutului
conjunctiv
pulmonar in astmul bronsic, deoarece sunt molecule de adeziune cu rol cheie
n
mecanismul de recrutare selectiv a leucocitelor.
Ele intervin n toate etapele de recrutare a eozinofilelor, n migrarea
transendotelial si n adeziunea final eozinofil-celul epitelial prin legarea
LFA-1 si
Mac-1 (exprimate prin eozinofile) de ICAM (exprimate pe endoteliul bronsic).
Dup CSI desi numrul de leucocite din lichidul de lavaj se reduce
semnificativ,
expresia 2-integrinelor pe suprafaa lor nu se modific.
Acest aspect dovedeste c n inflamaie, recrutarea celulelor este
dependent de
activarea 2-integrinelor si nu de expresia lor cantitativ.
Gradul lor de activare depinde de prezena citokinelor proinflamatorii locale.
CSI reducnd citokinele proinflamatorii, reduce activarea 2-integrinelor si
prin
acesta scade numrul de celule recrutate.