Imunitatea dobândită natural activ, denumită și imunitate postinfecțioasă se

instalează la organismele care au făcut o infecție microbiană aparentă sau

inaparentă. Această formă de imunitate apare în 6- 10 zile de la debutul infecției,
timp necesar producerii anticorpilor. În funcție de capacitatea imunogenă a
materialului imunizat ea poate dura un timp variabil.

Unele infecții (rujeola, variola, varicela, oreionul) asigură o protecție specifică a

organismului pentru tot restul vieții, iar altele (difteria, tusea convulsivă), conferă
organismului o protecție mai puțin solidă – numai de câțiva ani.

În cazul altor infecții (viroze respiratorii) această stare de imunitate poate dura
numai câteva săptămâni.Î n determinismul acestei stări de imunitate sunt implicate

mecanisme de memorie datorită cărorala un contact ulterior cu agentul infecțios,

organismul reacționează activ, împiedicând evoluția infecției.

Imunitatea dobândită natural pasiv este imunitatea în care organismul nu vine în

contact cu antigenul, nu-și produce efectorii imuni ci îi primește prin transfer de la un
donator cu o stare de imunitate activă. Acest transfer de anticorpi (de regulă
imunoglobulinele) poate avea loc de la mama la făt – transplancetar, sau de la
mamă la nou născut – prin colostru.

Imunitatea dobândită artificial reprezintă o stare de receptivitate a organismului la

acțiunea unor agenți infecțioși, indusă în mod voit, dirijat de către om. Deosebim o
imunitate dobândită artificial activ (prin vaccinare) și o imunitate dobândită artificial
pasiv (prin seruri imune cu anticorpi). În primul caz, organismul vaccinat își
elaborează anticorpii care îi asigură o stare de protecție temporară față de agentul
infecțios din care a fost preparat vaccinul. În cel de-al doilea caz, organismul
primește acești anticorpi gata formați.

Atunci cand este detectat un agent patogen in organism, sistemul imunitar

nespecific sau raspunsul innascut al organismului este prima linie de aparare.
Celulele albe incearca sa elimine virusul fie prin al evacua, stimuland productia de
secretii nazale, fie prin cresterea temperaturii corpului, care se resimte prin febra,
dar si prin durerile musculare si senzatia de letargie. Acestea sunt simptomele care
anunta, de cele mai multe ori, o raceala, insa agentul patogen nu este inca eliminat
din organism.

Atunci se activeaza sistemul imunitar specific sau raspunsul imunitar dobandit, care
identifica tipul de agent patogen si dezvolta anticorpii necesari pentru a-l elimina.
Celulele fagocite si celulele albe specializate, precum limfocitele de tip T, se numara
printre cei mai eficienti „soldati”, insa este nevoie de un interval de cateva zile
pentru ca organismul sa produca un numar suficient de anticorpi care sa distruga
virusul sau bacteria.

Vaccinarea ramane cea mai eficienta forma pentru imunizare, constand in

introducerea unei tulpini inofensive a virusului in organism. In urma vaccinarii,
organismul va putea recunoaste mai repede tipul de agent patogen si crea mai
repede anticorpii specifici, astfel incat riscul de a dezvolta forme grave ale unei boli
de sezon este scazut in mod semnificativ.

Asadar, sistemul natural de aparare al organismului trebuie mentinut intr-un

echilibru constant pentru a evita riscurile asociate unui sistem imunitar hiperactiv.
Vitaminele, in special A, C si D, dar si mineralele precum zincul joaca un rol extrem
de important pentru functionarea optima a sistemului imunitar. Vitamina C are rol
antioxidant si sprijina multiplicarea anticorpilor7, in timp ce administrarea unei
cantitati suplimentare de zinc, in primele 24 de ore de la debutul simptomelor, poate
scurta perioada racelii, conform unui studiu publicat in 20138.

In perioada in care organismul este expus constant agentilor patogeni care pot
transmite boli infectioase, dieta zilnica ar trebui sa includa o varietate cat mai mare
de legume si fructe bogate in micronutrientii esentiali pentru buna functionare
sistemul imunitar. Citricele, kiwi si ardeii iuti sunt cateva dintre cele mai bogate
alimente in vitamina C cu rol antioxidant, in timp ce legumele frunzoase (spanac,
kale, spanacul sau broccoli), crustaceele, nautul si nucile caju reprezinta cateva
dintre cele mai bune surse naturale de zinc.

Iaurtul sau kefirul sunt alti doi aliati benefici pentru sistemul imunitar. Studiile arata
ca probioticele, bacteriile benefice pentru organism din lactatele fermentate,
stimuleaza numarul de celule macrofage si limfocite, si pot chiar sa previna
dezvoltarea bolilor mediate de sistemul imunitar in copilarie, daca fac parte din dieta
copiilor inca din primii ani de viata.9 De asemenea, spalatul mai des al mainilor este
o strategie simpla, dar eficienta, pentru a inlatura un numar semnificativ de bacterii
care pot transmite boli.