Sistemul Complement

Sistemul Complement
Este un sistem ce ajuta anticorpii si celulele fagocitare sa curete organismul de diferiti agenti patogeni. El este parte a sistemului imunitar, si nu se modifica sau adapteaza de-a lungul vietii unui individ. Are doua functii majore in cadrul RIU: finalizeaza actiunea anticorpilor asupra antigenelor realizeaza recunoasterea nespecifica a structurilor nonself

Complementul este format din 25-30 de proteine serice cu activitate enzimatica, citolitica si reglatoare. In mediile lichidiene, fiecare factor al complementului se gaseste in stare inactiva. Odata activat unul dintre acesti factori, va actiona asupra unui alt factor in stare inactiva, producandu-se asa numita cascada a complementului.

Aceasta conversie enzimatica este un proces de proteoliza limitata, in urma caruia rezulta doua fragmente: a un fragment mic b un fragment mare ce poate actiona in cadrul cascadei ca si enzima sau cofactor

Activatorii complementului

Activarea complementului
Exista 3 cai de activare a complementului: Calea clasica declansata de prezenta complexelor imune
atasate membranelor celulare; este o achizitie filogenetica de data mai recenta

Calea alterna functioneaza continuu cu o intensitate redusa ce

creste atunci cand pe membranele celulare activatoare se depoziteaza factori ai complementului; este de data filogenetica mai veche

Calea lectinica functioneaza prin intermediul proteinei

plasmatice MBL, fiind singura apta sa activeze complementul; aceasta cale a fost descoperita recent

Calea clasica
Anticorpii se leaga de antigenele prezente pe suprafata celulelor nonself Complexul C1 se leaga de fragmentele Fc ale anticorpilor

Calea clasica
Molecula C4 vine in contact cu complexul C1 Enzimele C1r2-C1s2 vor cliva C4 in doua fragmente C4b si C4a

Calea clasica
Fragmentul C4b este eliberat si se va atasa de membrana celulara, in apropierea anticorpului

Calea clasica
Molecula C2 vine in contact cu complexul C1 Enzimele C1r2-C1s2 vor cliva C2 in doua fragmente C2a si C2b

Calea clasica
In urma legarii dintre C4b si C2a se formeaza complexul C4bC2a sau C3 convertaza Aceasta va lega C3 si in va fragmenta in C3a si C3b

Calea clasica
Clivarea moleculei C3 in C3b si C3a

Fragmentele C3a vor alea rol in inflamatie, legandu-se de receptori de pe leucocitele din apropiere

Calea clasica
Fragmentele C3b sunt fie inactivate prin hidroliza, fie formeaza legaturi covalente cu suprafata celulara sau se leaga de complex Se formeaza astfel C5 convertaza

Calea clasica
C5 convertaza va cliva C5 in C5a si C5b C5b este esential in activarea ultimilor pasi din cascada complementului

Calea alternativa
In plasma are loc clivarea continua a moleculelor C3, la o rata scazuta, pentru a forma C3b

Calea alternativa
C3b este instabil si o parte e inactivat prin hidroliza

Restul se leaga covalent de membrana celulara, permitand continuarea activarii complementului

Calea alternativa
C3b va lega factorul B

Calea alternativa
Factorul D va cliva factorul B in Bb si Ba Odata clivat, complexul C3bBb formeaza C3 convertaza

Calea alternativa
Properdina intervine si stabilizeaza C3 convertaza

Calea alternativa
C3 convertaza duce la formarea multor fragmente de C3b, amplificand astfel calea

Calea alternativa
Prin unirea unui fragment C3b de complexul existent se va forma C3bBbC3b sau C5 convertaza caii alternative

Calea alternativa
C5 convertaza va cliva C5, ducand la initierea ultimelor etape in activarea complementului

Calea lectinei

Complexul de atac
Indiferent de calea de activare a complementului, la finele cascadei se formeaza complexul de atac al membranelor MAC(C5bC6C7C8C9)

Aceasta este o structura tubuliforma care se insera pe membrana celulelor tinta si o perforeaza. Astfel are loc alterarea profunda a grandientelor chimice, urmata de patrunderea masiva a ionilor de Na in celula, hiperhidratarea acuta a acesteia, in final producandu-se liza osmotica a celulei si moartea ei.

Etapa finala in activarea complementului

C5b este desprins de C5 convertaza prin actiunea moleculei C6 Complexul format, C5bC6 va ramane liber in apropierea membranei celulare

Etapa finala in activarea complementului

C7 este o proteina hidrofobica si va ancora complexul C5bC6C7 in stratul bilipidic al membranei celulare

Etapa finala in activarea complementului

Proteina C8 se va lega atat de complexul C5bC6C7, cat si de bistratul lipidic

Etapa finala in activarea complementului

C9 este ultima proteina a cascadei; ea polimerizeaza in situsul C5b-C8, formand complexul de atac al membranei MAC Porul va permite intrarea ionilor si apei moartea celulei

Noutati. Rolul proteinei C5a in dezvoltarea cancerului

Cercetatorii Universitatii de Medicina din Pennsylvania au descoperit ca, in loc sa lupte contra tumorilor, proteina C5a produsa in timpul raspunsului imun, ajuta tumorile sa-si construiasca un scut molecular impotriva limfocitelor T. S-a descoperit de asemenea ca blocarea receptorilor pentru C5a de pe suprafata celulelor, opreste cresterea tumorilor la aceeasi rata ca si Paclitaxelul, un medicament folosit in chimioterapie. Aceasta descoperire poate duce la formarea unui nou tratament impotriva cancerului, cu mult mai putine efecte secundare decat chimioterapia.

Noutati. Rolul peptidului C3a in formarea de noi celule nervoase

Cercetatorii suedezi au aratat rolul foarte important al peptidului C3a in formarea de noi celule nervoase. Acest peptid actioneaza asupra celulelor stem, ducand la maturarea acestora si la migrarea noilor celule prin tesutul cerebral.

Desi cercetarile au fost facute numai pe soareci si culturi celulare, se poate ajunge la un nou tratament pentru pacientii umani, care va fi dat acelora care au suferit un atac cerebral sau au alte boli care degenereaza sau distrug celulele nervoase.

Noutati. Prevenirea distrugerii transplantului de rinichi

Cercetarile facute la Clinica Mayo au demonstrat eficacitatea unei noi abordari pentru a preveni distrugerea anticorp-mediata in transplantul de rinichi. Rezultatele au aratat ca un medicament aflat inca in studiu, numit eculizumab, previne repingerea transplantului prin inhibarea unei parti importante a sistemului imun, si anume sistemul complement. Desi studiul este inca in desfasurare, tratamentul cu acest medicament poate face acest transplant de mare risc, posibil pentru multi mai multi oameni.

Noutati. Legatura dintre sistemul complement si schizofrenie

Inca din 1989 se cerceteaza rolul sitemului complement in schizofrenie. Din datele obtinute se considera ca aceasta boala este asociata cu alterarea caii clasice si lectinice din cascada activarii complementului. Descoperirile recente despre implicarea sistemului in neurogeneza si remodulare sinaptica sugereaza o reexaminare a potentialului rol al complementului in dezvoltarea neurologica asociata cu schizofrenia. Intelegerea ascocierii dintre sistemul complement si schizofrenie va aduce o noua perspectiva pentru posibila imunomodelare si imunocorectare a acestei boli.

Bibliografie
Tratat de fiziologie a omului Arthur C. Guyton Fiziologie medicala Walter F. Boron Curs Functia imunitara 2008/2009 Dr. Ioana Stefanescu Nature Immunology , Monday, September 29, 2008 Stem Cells, Monday, November 23, 2009 Immunobiology: The Immune System in Health and Disease Janeway C, Travers P Basic and clinical immunology Peakman M, Vergani D

Va multumesc!