Subiecte

Pentru examen la disciplina

Preparate antiparazitare
Anul II, Specialitatea TF, TPCM

1. Formulai obiectivele i structura cursului Preparate antiparazitare.

Obiectivele cursului Preparate antiparazitare sunt:
1. Evidenierea aspectelor fundamentale ale parazitismului (terminologia
parazitologic, raportul gazd-parazit)
2. Nominalizarea arsenalului remediilor cu eficacitate antiparazitar (preparate
antiparazitare de origine vegetal, de origine anorganic, produse de sintez,
preparate antiparazitare complexe, substane biologic active (lactone
macrociclice, antibiotice, enzime) cu evidenierea avantajelor i dezavantajelor
acestora
3. Evidenierea fenomenelor secundare i contraindicaiilor n utilizarea
preparatelor antiparazitare
4. Elucidarea fenomenului instalrii rezistenei zooparaziilor la aciunea
substanelor antiparazitare i evidena problemelor actuale la tratamentele
parazitare
5. Familiarizarea cu metodele i mijloacele prin care se realizeaz tratamente
parazitare.
Conform planului de studiu disciplina PA are codul su S, categoria A opional,
are 5 credite. Ea se studiaz n anul 2 semestrul III, numrul total de ore este 150,
dintre care 75 ore de contact, inclusiv 30 prelegeri i 45 lucrri de laborator.
Din cele mai vechi timpuri, omul i animalele au avut de suferit de pe urma
paraziilor i din aceast cauz mereu au existat ntrebri pentru diagnosticul,
prevenirea i combaterea parazitozelor.
n cadrul msurilor de prevenire i combatere, un rol deosebit l-au avut i continu
s-l aib tratamentele antiparazitare. n legtur cu aceasta, este greu de precizat
cnd, cu ce i contra cror entiti morbide se fceau tratamente antiparazitare, se
tie ns c nc cu 5 mii de ani n urm chinezii cunoteau i foloseau sulful n
tratamentul scabiei (riei); cu 4 mii de ani n urm se folosea o seam de droguri
vegetale i minerale, inclusiv i n tratamentul unor parazitoze. n Papirusul Eves n
sec. 17 .e.n. au fost descrise 875 prescripii privind bolile i remediile prin
tratamente, inclusiv coaja de la copacul de rodii, contra helminilor intestinali. Rnd
pe rnd, s-au stabilit n mod experimental i s-au introdus n practic metode noi
metode i mijloace de tratament, inclusiv antiparazitare. Cele mai mari realizri s-au
efectuat n ultimele decenii concomitent cu studiul multilateral al principalelor
parazitoze. S-a asigurat obinerea de substan antiparazitar din alcaloizii plantelor
i de sintez a numeroaselor substane cu aciune antiparazitar.

2. Definii noiunea de parazit, tratament antiparazitar,

dehilmintizare, chimioprofilaxie
Noiunea de parazit provine de la grecescul "para" alturi i "sitos" hran.
Denumirea parazitoz era folosit de greci i pentru a defini fenomenul existenei
unor oameni pe seama altora. Cea mai veche ncercare d a defini noiunea de parazit
i aparine lui Leucard (1879): "paraziii sunt vieuitoare care i gsesc hrana i
adpostul pe alt organism viu, fr s-l omoare, cum fac prdtorii". Aceast definiie
are drept criterii de baz: adpostul i hrana paraziilor pe seama organismului
gazd. n 1883 Brown definete parazitismul de pe poziia concepiei ecologice,
subliniind faptul c gazda constituie pentru parazit mai mult dect o simpl gazd i
surs de hran, dar i un adevrat habitat, condiia esenial modul lor de via.
Muli parazitologi au susinut aceast concepie ecologic i au ncercat cu o seam
de completri i reformulri s defineasc noiunea de parazit i parazitism.
n interesul restrns i incomplet, tratamentul antiparazitar e definit ca proces al
debarasrii totale sau pariale a organismului gazd de ncrctur parazitar.
 n nelesul util i de perspectiv, tratamentul antiparazitar nsumeaz total
metodelor i mijloacelor prin care se realizeaz att debarasarea organismului de
ncrctura parazitar i nlturarea aciunii patogene a acesteia ct i prevenirea
reinfestrii organismului gazd.
n sensul larg al sferei noiunii de tratament antiparazitar, se include i totalitatea
metodelor i mijloacelor de distrugere a elementelor parazitare n mediul exterior,
inclusiv n spaiile de habitare pe suprafeele punabile, n organismele gazdelor
definitiv, intermediar, complementar i rezervoare (altele dect omul i animalele,
cu valoare economic) tot n sfera acestei noiuni regsim metodele i mijloacele
specifice i nespecifice de cretere a rezistenei organismului la aciunea patogen a
zooparaziilor.
Dehelmintizarea termen introdus n literatura tiinific n 1925 de ctre savantul
rus Screabin Constantin Ivan. E definit ca totalitatea metodelor i mijloacelor de
eliberare a organismului de ncrctur helmintic i distrugerea helminilor n toate
stadiile evolutive n organism i mediul exterior n aa fel, nct s se asigure
prevenirea reinfestrii.
Chimioprofilaxia este definit ca metod a indestrii organismului gazd cu
diferite elemente parazitare ca urmare a folosirii unor microdoze de preparate
antiparazitare pe perioade mai mult sau mai puin ndelungate, n funcie de
mijloacele folosite. Chimioprofilaxia poate fi clasificat n mod convenional:
simpl;asociat;complex;de necesitate;tratament chimic.

3. Definii noiunea de zooparazit, fitoparazit, bioparazit, geoparazit

(exemple).
Zooparazit - este considerat Parazitul care triete pe sau n animale, adic de
origine animal. Din aceast clas fac parte Protozoo, Helmintes, Insecta i
Arahmida.
Fitoparazit este considerat parazitul unei plante, adic de origine vegetal. Din
aceast clas fac parte Bacteria, Virus, Fungus.
Bioparazit Parazitul in dezvoltarea caruia participa gazde intermediare
Geoparazit - Parazitul in dezvoltarea caruia nu participa gazde intermediare

4. Clasificai paraziii dup origine, sediu, durata parazitrii, stadiul evolutiv

(exemple).
Paraziii dup origine se clasific n 2 grupe:
Zoo origine animal.
-Protozoo;
-Helmintes;
-Insecta;
-Arahmida.
Fito origine vegetal.
-Bacteria;
-Virus;
-Fungus.
Mico - ciuperci
Dup localizare pe/n organism paraziii se mpart n:
Ectoparazii (triesc pe corpul gazdei):
-capue
-pduchi
-purici
Endoparazii (triesc n corpul gazdei)
-cavitari;
-tisulari;
-intracelulari.
Dup perioad:
-temporari: mute, nari.
-permaneni: pduchi, acarieni.
5. Formulai denumirea tiinific a paraziilor i parazitozelor (exemple din
Protozoa/ Metazoa).
Exemple din PROTOZOA
Entamoeba histolytica
Entamoeba-se inlatura a se adauga osis sau iosis in limba latina
Denumirea parazitozei se formeaza de la gen + terminatia oza in romana, dar
Entamoeba face exceptie si parazitoza se numeste amebioza.
Giardia intestinalis
Parazitoza-giardioza
Trichomonas vaginalis
Parazitoza-trichomonoza
Toxoplasma gondii
toxoplasmoza
Exemple din Metazoa
Fasciola hepatica-Fascida hepatica
Parazitoza Fascioloza
Opistorchis felineus
Parazitoza-opistorchioza
Dicrocelium lanceatum
Parazitoza-dicrocelioza
Taenia solium
Taenia+ osis ,iosis-latina
Parazitoza -tenioza
Hymenolepis nana
Parazitoza-himenolepioza

6. Definii noiunea de zoonoz parazitar, antroponoz,

zooantroponoz, antropozoonoz (exemple).
Zoonoza parazitara defineste bolile comune omului si animalelor. (Taenia solium)
Antroponoza-grupuri de paraziti care paraziteaza in anumite conditii numai in
organismul uman(Trichomonas vaginalis,Hymenolepis nana)
Zooantroponoza-infectiile commune animalelor si oamenilor. (Echinococcus
granulosus larve ,Cysticercus celullosae)
Antropozoonoza - arata directia de trecere a parazitilor si la fel sunt bolile comune
omului si animalelor. (Fasciola hepatica, Plasmodium Tania solium).

7. Definii noiunea de gazd parazitar (definitiv, intermediar) la

Protozoa i Metazoa dupcriteriul evolutiv (exemple).
Gazda parazitara-Conceptul de gazda cu semnificatie parazitologica deosebita de
cea uzuala defineste organism care sunt biotopuri si sursa de hrana pentru
dezvoltarea stadiala sau integral a altor organisme de specii diferite si care
convetuiesc in interactiune.
Gazda definitiva(GD)-este organismul (om sau animalul) la care se dezvolta
formele adulte ale metazoarelor sau se produce imultirea sexuata a protozoarelor
(sporozoa) in organismul tintarului.
Gazda intermediara(GI)-defineste specia la care traiesc formele larvare ale
metazoarelor, iar protozoarele parazite se imultesc asexuat.
Exemplu- plasmodium in celulele hepatice omul e gazda intermediara

8. Definii noiunea de gazd complementar, gazd rezervor i gazd

vector (exemple).
Gazda complementara(GM)- este organismul in care paraziteaza formele larvare
ale parazitilor trixeni. Parazitii monoxeni-paraziteaza forma adulta dixeni. Are nevoie
de un compliment pentru a se dezvolta in calea infestanta pentru gazda
 complementara (Dicrocelium Lanceatum, Opistorchis felineus) sau conservarii
formelor.
Gazda rezervor - Este o categorie de organism care intervin incidental in
dezvoltarea parazitilor. Gasind conditii favorabile, parazitii supravetuiesc putinduse
acumula prin contaminarea cu forme evolutive ce ramin viabil si cu potential
infestant mult timp.(rima)
Gazda vector- sunt organismele care fiind obligatorii in dezvoltarea unor paraziti
pot constitui mediul favorabil, patrunderii , dezvoltarii formelor evolutive. Deosebim
gazda vector mecanic: in aceasta gazda parazitii nu se dezvolta, dar mechanic e
transportat dintr-o regiune in alta. Exemplu(Entamoeba histolytica). In gazda vector
biologic parazitii evolueaza, se dezvolta in functie de forma evolutiva ( larva sau
adult) imultire sexuata, asexuata este gazda definitiva sau intermediara.
Exemplu(Plasmodium spp.).

9. Descriei modelele evolutive ale protozoarelor patogene, specificnd forma

infestant i calea de contaminare (exemple).
Ciclul evolutiv al parazitilor se peterece conform unor modele comune anumitor
categorii de paraziti.
1. Modelul evolutiv monoxen se imparte in 2 categorii:
a) Modelul evolutiv monoxen cu prezenta formelor exogene
b)Modelul evolutiv monoxen cu absenta formelor exogene
se caracterizeaza prin prezenta unui singur tip de gazda pentru dezvoltarea completa
a parazitului.
Exemple:Entamoeba histolytica se dezvolta dupa modelul monoxen cu prezenta
formelor exogene.Stadiul infestant este chistul tetranucleat, cale de contaminare:
fecal orala. Trichomonas vaginalis-se dezvolta dupa modelul monoxen cu absenta
formelor exogene. Stadiul infestant este trofozoit ,calea de contaminare: contact
direct.Giardia intestinalis- se dezvolta dupa modelul monoxen cu prezenta formelor
exogene.Stadiul infestant este chistul ,cale de contaminare:fecal orala(alimentara).
Toxoplasma gondii - se dezvolta dupa modelul monoxen cu prezenta formelor
exogene.Stadiul infestant este oochistil ,cale de contaminare alimentara,
transuterina, transplantare.
2. Modelul evolutiv dixen este caracterizat de prezenta obligatorie a 2 categorii
de gazde (GD+GI)
a) Modelul evolutiv dixen cu prezenta formelor exogene
b)M.e.d fara cu absenta formelor exogene
Exemple: Genul Plasmodium- dezvoltarea speciilor din genul Plasmodium se
petrece dupa modelul dixen cu absenta formelor exogene.Stadiul infestant sporozoit
in gazda GI si gametocit in gazda GD,calea de contaminare per cutan pasiv in GI si
alimentara in GD.
3. Modelul evolutiv trixen se intilneste la parazitii in dezvoltarea carora intervin 3
tipuri de gazde(GD GI GC)
GD omul
GI melci acvatici
GC pesti
Modelul trixen la protozoare lipseste.

10. Descriei modelele evolutive ale trematodelor, specificnd forma

infestant i calea de contaminare (exemple).
1. Modelul evolutiv monoxen la trematode lipseste
2.Modelul evolutiv dixen
a) Modelul evolutiv monoxen cu prezenta formelor exogene
b)M.e.m fara cu absenta formelor exogene
Se caracterizeaza prin prezenta obligatorie a doua categorii de gazda (GD+GI)
Exemple: Fasciola hepatica se dezvolta dupa modelul dixen cu prezenta formelor
exogene. Stadiul infestant metacercar, calea de contaminare alimentara si percutan
active.
 3.Modelul evolutiv trixen se intilneste la parazitii in dezvoltarea carora intervin 3
tipuri de gazde(GD, GI, GC)
Exemple : Opistorchis felineus-se dezvolta dupa modelul trixen cu prezenta
formelor exogene. Stadiul infestant metacercar,calea de contaminare alimentara.
Dicrocelium lanceatum- se dezvolta dupa modelul trixen cu prezenta formelor
exogene.Stadiul infestant metacercar,calea de contaminare alimentara.

11. Descriei modelele evolutive ale cestodelor, specificnd forma

infestant i calea de contaminare (exemple).
1. Modelul evolutiv monoxen
a) Modelul evolutiv monoxen cu prezenta formelor exogene
b)M.e.m fara cu absenta formelor exo
Exemplu: Hymenolepis nana se dezvolta dupa modelul monoxen cu absenta
formelor exogene. Stadiul infestant Cysticercoid si ou, calea de contaminare
alimentara.
2.Modelul evolutiv dixen Se caracterizeaza prin prezenta obligatorie a doua
categorii de gazda (GD+GI)
a) Modelul evolutiv dixen cu prezenta formelor exogene
b)M.e.d fara cu absenta formelor exogene
Exemplu : Taenia solium se dezvolta dupa modelul dixen cu prezenta formelor
exogene. Stadiul infestant Cystcercus pentru GD si oncosfera pentru GI, calea de
contaminare alimentara. Echinococcus granulosus larve se dezvolta dupa modelul
dixen cu prezenta formelor exogene.Stadiul infestant pentru GD hidatida cu
protoclasti si pentru GI ou.

12. Descriei modelele evolutive ale nematodelor patogene, specificnd

forma infestant i calea de contaminare (exemple).
Ciclul evolutiv a ascarizilor incepe odata cu ekiberarea oulor in mediu exterior
avind 2 faze:1faza exogena ; ale carei procese incepe pe sol cu formarea oulor
infestante.faza endogena se desfasoara in interiorul gazdei ce conduce la maturarea
sexuala a parazitului.A.lumbricoides se dezvolta dupa modelul monoxen cu prezenta
formelor exogene.In faza exogena toate etapele eu loc in interiorul oului la 15-30
grade.oul devine infestant la 30 de zile de la eliminare care se dezvolta dupa o
perioada si contin larve L2 care devin infestante pentru GD.Larva de stadiu II nu
eclozioneaza in mediul ambient. dar se efectueaza numai la nivelul tubului
digetsiv.Animalele omul se contamineaza prin calea indirecta si alimentara.
Faza endogena.Etapele fazei endogene sunt:ecloziunea migrarea larvei infestante
si intoarcerrea in intestine si formarea stadiului adult.In stadiul larvar trece prin
mediul extern si organismal uman cu o migratie entero-hepato-pneumo-trahee-
enterala,si entero-hepato-pneumo-somatica.
Enterobius vermicularis
Ciclul evolutiv se dezvolta dupa modelul monoxen cu prezenta formelor
exogene.Parazitii traiesc in cecum si se hranesc cu continut intestinal.Femela in viata
ei nu depune oua.Acestea se depoziteaza in caile genitale.Pentru a avea loc evolutia
oalor e nevoia de oxygen.De aceeea el parasec mucoasa colonica si migrea in
regiunea anala unde depune toate oule deodat si moare.Uneoeri parazitul paraseste
regiunea anla depozitind oua in regiunea perianala.
Larva cu oul devine forma infestanta.Persoana parazitata poate vehicular cu oua
luate din regiunea periAnala in cavitatea bucala fie direct prin degete fie indirect
contaminind obiecte.Deci cale de contaminare este autoinfestare externa indirecta
directa alimentara.In stadiul adult paraziteaza in ileon cec,apendice.Larvele in
organsimul uman descriu o migratie parieto-digestiva(jejun).
Trichinella spiralis.se dezvolta dupa modelul autoheteroxen.In stadiul adult
paraziteaza in duoden si jejun pina la 4-6 saptamini.Larvele depuse de female in
organismal uman la nivel de intestine are loc migratia entero somatica trec in
 circulatia limfatica prin ganglionii limfatici cordul sting ,cordul drept plamini in canalul
thoracic si fibra musculara sub sarcolema.Aici se hraneste.napirlesc si se transforma
in L3 care sunt si forma infestanta.Cale de contaminare este alimentara.

13. Descriei aciunea patogen a paraziilor asupra organismului gazd

(exemple).
Parazitii au asupra gazdei o actiune multipla ce variaza in raport cu specia
parzitului, localizare, virsta si starea imuno-biologica a gazdei, numarul parazitilor,
consecintele parazitarii sunt datorate unui ansamblu de actiune patogena.
1)Actiune mecanica are de obicei un character local datorita organelor de fixare
sau de hranire a parazitilor, ori miscarii lor pe suprafata gazdei. In aceasta categorie
se incadreaza obstructia, compresiuni, traumatisme si perforatii.
2)Actiune spoliatoare- consta in extragerea si folosirea unor component atit din
intestinal gazdei cit si dinsingele ei.
3) Actiune toxica- se datoreaza excretiilor sau secretiilor care ajung in singe sau in
limfa raspindindu-se astfel prin tot corpul gazdei si provocind tulburari functionale la
nivelul diferitor organe. Actiune toxica are un character general. Toxinele care ajung
in singe joaca rolul unor antigene care declanseaza la gazda reactii imunitare.
4) actiune bacterifera ectoparazitii hematofagi odata cu eliberarea salivei lor
anticoagulante in mometul inteparii pot inocula atit germeni protozoari cit si bacteria
sau virusuri. Viermii intestinali pot atit in faza adulta cit mai les larva in migratie prin
placile intestinale sa vehiculeze sau sa favorizeze patrunderea microbilor patogeni in
diferite organe, provocind infectii septic grave (peritonita).
5)Actiune iritativa si inflamatoare se comporta fata de tesuturile organismului in
care paraziteaza ca elemente straine producind iritatii si in consecinta are loc
dezvoltarea unui process inflamator. Inflamatia se traduce printr-o invazie locala de
elemente leucocitare datorita afluxului sanguine printr-o marire in volum a organului
si ridicarea temperaturii locale. Trichinella spiralis produce iritatia mucoasei
intestinale. Taenia solium- la fel irita mucoasa intestinala cu muchia corpului. Fasciola
hepatica produce iritatia celulelor epiteliale a canalelor biliare provocind micsorarea
lumenului acestora.
6) Actiune imunodepresiva- in urma actiunii sinergice si d elunga durata cu diferite
specii de protozoare, helminti, arahnide, insect, bacteria, virusuri, fungi in organismul
gazda se petrece o treapta a scaderii a rezistentei organismului exprimata printr-o
accentuate imuno-depresie. Pe fondul acesta organismul gazda devine imuno
paraliza. Organismul gazda supus actiunii patogene a parazitilor timp indelungat
resimte influenta negative a acestora si in sfera capacitatii de reproducere atit
feminine cit si masculine. Cele mai multe parazitoare e implica in diminuarea
capacitatii de reproductii prin actiune patogena indirect: slabire, intoxicatie generala
lenta, anemie.

14. Descriei reaciile de rspuns ale gazdei la agresivitatea parazitar

(exemple).
La actiunea patogena organismul gazdei raspunde prin reactii de autoaparare cum
ar fi: 1)celulare, 2)tisulare si 3)umorale
1)Reactii celulare sunt raspunsuri frecvente la patrunderea parazitilor in corpul
gazdei si constau in hipertrofia celulei parazita, cauzele hipertrofiei pot fi mecanice,
chimice, dar principala cauza este cresterea metabolismului celulei care trebuie sa
satisafaca pe linga consumul propriu si consumul parazitilor.
Hiperleucocitoza reactive din partea organismului care se traduce in mobilizarea
elementelor de aparare cum sunt fagocitele. Acestea se aglomereaza in zona
parazitata unde incearca sa anihileze procesul de parasitism prin fagocitoza.
Fagocitele reactioneaza in cazul parazitilor(de dimensiuni mici).
Anemia- se caracterizeaza prin scaderea numarului de globule rosii in unele
parazitoze.
Hipereuzenofilia-se produce printro excitare pe care o determina produsele
parazitare asupra maduvei osoase.In urma aceste excitatii are loc o hiperleucocitoza
 care la inceput e neutrofila dup ce are loc sporirea euzenofilelor care corespunde cu
scaderea neutrofilelor.
2.Reactii tisulare consta in formarea in jurul parazitilor a unei capsule conjuctive
sa-l izoleze cit mai bine de tesuturile inconjuratoare ale gazdei.
3.R.umorale-sau de imunitate ,parazitii in corpul gazdei actioneaza ca un antigen
la care gazda raspunde prin formarea anticorpilor specifici.

15. Analizai formele rezistente (morfologia, longevitatea, proprietatea

infestant) ale protozoarelor patogene (exemple).
Entamoeba histolytica are 4 stadii in ciclul sau evolutiv: trofozoit si chist.
Trofozoitul variaza intre 20-30 microni. Este format din forma minuta si magna. In
forma minuta parazitul traieste in intestinul gros si nu are actiune patogena poate
emite pseudopode in toate directiile. Forma magna e o forma patogena e foarte
activa, se misca cu mare voiniciune. Elibereaza enzyme histolitice ce topesc
tesuturile invecinate permitind agentului pathogen sa patrunda in tesuturi unde se
imulteste si formeaza abcesuri. Chistul se formeaza in lumenul intestinal. In
interiorul chistului nucleul sufera o diviziune dubla asa incit chistii devin cu 4 nuclei.
In stadiul minuta parazitul se poate inchista si e eliminate in mediul exterior odata
cu fecalele. Chistul tetranucleat are proprietate infestanta. In mediul extern ei rezista
pina la 200 zile.
Trichomonas vaginalis se intilneste numai in forma vegetative. Corpul piriform
masoara 17/7 microni. Extrimitatea anterioara latita cea posterioara e efilata. Din
regiunea anterioara pornesc 3-5 flageli, un flagel recurrent partia fixat pe marginea
membrane ondulante si un axostil care are rol de sustinere. Are capacitatea de a
fagocita contine si vacuole digestive leucocite, hematii. Este un parazit al cailor
genito-urina ale ambelor sexe. E foarte raspindita datorita caii sale de transmitere
predominind veneriana. Trofozoitul are proprietate infestanta. Stadiul rezistent
lipseste.
Giardia intestinalis exista sub doua forme; trofozoit si chist. Trofozoitul optic cu
dimensiuni intre10-20 microni. Seamana cu o para taiata. Are 2 nuclei situati in
regiunea anterioara si 4 perechi de flageli. 3din din cle 4 parasesc parazitul.
Perechea a 4a sunt situati intr-o depresiune in partea posterioara a discului ventral.
Discul ocupa o jumatate din partea anterioara a suprafetei ventrale a parazitului.
Periferia e marcata de o creasta. In centrul discului se afla un citoschelet. El e format
din filament si microtubuli. Chisturile de forma ovala sunt prevazute cu o dubla
membrane contine 2 sau 4 nuclee ce in conditii favorabile pot da nastere a doua
forme vegetative. Chistii ingerati ajunsi in stomac dupa dechistare ei migreaza in
intestinal subtire jejun, duoden unde se ataseaza de microvilii celulelor epiteliale
prin discul adeziv. Ciclul de viata se incheie cu inchistarea in in intestinal subtire sau
in colon. Chistii sunt infestanti in momentul eliminarii. El reprezinta si stadiul
rezistent.
Plasmodium nume general e cunoscut sub 4 specii
Plasmodium vivax trofozoitul se prezinta sub forma de inel cu diametrul 1/3.
Inelul se largeste in citeva ore si citoplasma devine ameboida emitind pseudopode.
Dupa 24 de ore parazitul ocupa toata celula vacula dispare. Aceasta faza se numeste
schizont. Nucleul se afla in diviziune aceasta faza se numeste prerozeta. Dupa 36 ore
nucleul se divide in 16 -24 nuclee. Aceasta e stadiul rozeta sau schizont matur. In
care merozoitii se aseaza pe planuri diferite poarta denumirea de corp muriform.
Durata este de 48 ore si poarta denumirea de febra terta.
Plasmodium malaria.Trofozoitii traiesc in hematii. Trofozoitul are faza de inel. Emite
pseudopode intr-o directie intr-un sens care agunge la aspectul de banda ecuatoriala.
Nucleul se devizeaza in 48 h. Rozeta in 72 h. Aspectul rozetei cu merozoitii dispusi
cu petalele unei flori i se da denumirea de rozeta in margareta, poarta denumirea de
febra quarta.
Plasmodium falciparum - inelul este mic dupa 24 h de la patrunderea in hematii
parazitul apare sub forma de unui inel ingrosat vacula dispare. Gametocitii apar in
singele periferic dupa 8-11 zile. Au o forma semilunara.
 Studierea particularitatilor morfologice ale plasmodiilor
a sporozoit ,trofozoit tisular merozoit tisular, trofozoit eritrocitar, trofozoit f inelar,
f.amiba1, schizont eritrocitar imatur(prerozeta).
schizont eritrocitar matur(rozeta), merozoit eritrocitar, gametocit:macro si micro.
Stadiul infestant sunt sporozoitii care injecteaza omul in timpul nutritiei odata cu
saliva. Iar pentru tintari prin alimentatie, femela de anofel inghite aflati in diferite
stadii.Elementele sunt digerate raminind numai gametocitii.
Toxoplasma gondii Se prezinta sub numeroase forme:endozoit cu dimensiunile de
5-8 microni care are forma vegetative ,chistul tisular resultant al ciclului asexuat
,oochistul care provine din ciclul sexuat ce se petrece in organismul felinelor.In
organismul omului se intilnesc numai primele 2 forme.Oochistul are proprietate
infestanta Endozoitul are aspect oval ,semilunar.Cu dimensiunile 5-8 microni.Nucleul
mare situate spre polul rotunjit.Parazitii invadeaza orice celula nucleate si se imultesc
in interiorul unei vacuole.
Chistul tisular (pseudochist) este sferic usor alungit ce contine sute si mii de
merozoiti ce plutesc in masa granular.Membrana chistica indeplineste functia de
invelis protector.
Schizontul se formeaza prin dezvoltarea trofozoitilor si diviziunea nucleurilor in
mai multe elemente cromatice. Gametocitii genereaza macro microgametii .
Oochistul prezinta forma exogena prin produsi de secretie excretie ai
organismului GI se elimina Oochistul contine sporontul de aspect granular.In mediul
exterior se realizeaza in 2-21 zile cu formarea sporoblastilor si a2 sporochisturi care
prin diviziune se formeaza 4 sporozoiti.

16. Analizai formele rezistente (morfologia, longevitatea, proprietatea

infestant) ale trematodelor (exemple).
Fasciola hepatica - Studierea particularitatilor morfologice la deferite stadii
evolutive:
stadiul adult: sacul musculo-cutanat
aparatul digestive incomplete
aparatul excretor este redus
aparatul nervos este simplu
aparatul reproductive bine dezvoltat
stadiul de ou:este de culoare galbena contine un ovul fertilizat ,contine cellule
viteline,operculat.
Stadiul adult se localizeaza in canale biliare la om.
Fasciola hepatica masoara 2-3 cm. Are o longivitate de 10 ani in organismul uman.
Forma rezistenta este metacercar. Are corpul foliaceu culoare brun. Are doua
ventuze una bucala si ventral. Tubul digestiv e format din faringe esofag si doua
cecumuri intestinale.Testiculel sunt mici, ovarul este mare. Oule din canalele biliare
ajung prin canalul coledoc in intestine unde sunt eliminate. Oule gasind conditii
favorabile se dezvolta embrionul care da o larva ciliate miracidiul. Miracidiul are o
pereche de pete ocular un system nervos ,excretor si cellule germinale. In contact cu
gazda executa o miscare aparenta de tribuson in jurul axului. Patrunderea in gazda
se face prin insurubare implcind actiunea secretiilor histolitice. In momentul
patrunderii miracidiul pierde invelisul ciliat si patrunde in gazda. Sporochistul este o
larva cu un strat de cellule germinative care prin partogeneza va da nastere la redii.
Fiecare sporochist da naster la mai multe redii. Provoaca ruperea si eliberarea
sporocistului. Redia e formata din faringe gura si intestine.Partea anterioara se
gasete un orificiu unde se elimina cercarii. Cercarul e ultima stadia de dezvoltare. E
format din codita aparat digestive incomplete excretor 2 ventuze. Cercarul
paraseste redia prin porul genital si migreaza prin tesuturile melcului si ajunge in
mediul exterior Inchistarea incepe la citeva minute de la atasarea pe suport
trasforminduse in metacercar el are proprietate infestanta, dar pentru a ajunge el
sufera citeva modificari dupa 2- 3 zile de la aparitia organelor reproducatoare.
Dicrocelium lanceatum este un trematod care are lungimea de 5-15mm si 20 mm
uneori. Are longevitate de 10 ani. Corpul este fin lanceolat acoperit cu o cuticula
 neteda si subtire. Ventuzele sunt rotunde. Cea ventral e mai mare decit cea bucala.
Tesiculel sunt mari. Ovarul este mic asezat inaintea testiculelor. Oul este mic,
operculat format din miracidiu si 2 celule genotaxe. Ca adult se localizeaza in
canalele biliare si in colecist. Se examineaza la microscop structura interna si
externa. Se determina similitudinea si deosebirile in structura interna si externa la
adulti si stadiu de ou. Parazitii se monteaza pe lama 2 picaturi de amestec se
acopera cu o lamela si se examineaza la microscop dupa o expozitie de 30 min.
Proprietatea infestanta este metacercar pentru GD miracidium pentru GI si cercar
pentru GC. Are longevitate de 10 ani. Forma rezistenta este oul.
Opistorchis felineus se examineaza la microscop structura interna si externa. Se
determina similitudinea si deosebirile in structura interna si externa la adulti si stadiu
de dou. Parazitii se monteaza pe lama 2 picaturi de amestec se acopera cu o lamella
si se examineaza la microscop dupa o expozitie de 30 min. Este un trematod mic
lanceolat masoara 8-13mm . Ventuza bucala este mai mare decit cea ventral.
Testiculul anterior are 4 lobi, are glande viteogene. Ovarul este dispus anterior
testiculelor. Oule sunt de culoare galbena au forma para si contin un miracidiu
asimetric. Proprietatea infestanta este metacercar pentru GD miracidium pentru GI
si cercar pentru GC. Are longevitate de 20 ani. Forma rezistenta este oul In stadiul
adult paraziteaza in canale biliare colecist si canale pancreatice.

17. Analizai formele rezistente (morfologia, longevitatea, proprietatea

infestant) ale cestodelor i nematodelor patogene (exemple).
Genul Taenia. Genul Hymenolepis
Studierea particularitatilor morfologice:
Scolex-4 ventuze neinarmat la T.saginata
4 ventuze + cirlige inarmat(Taenia solium) si H nana
Strobila-proglote tinere, proglote masculine,proglote hemafodite, proglote ovigere
Proglot oviger- uter inchis cu 80-100 oua la H.nana
Uter inchis cu 50-70000 oua la T. solium
Uter inchis cu 145000 oua la T.saginata
Ou-embriofor+embrionul hexant+filament.(H.nana)
Proprietatea infestanta la T.solium este oncosfera pentru GI si Cysticercus pentru
GD..Are o longevitate de 10 ani.
Proprietate infestantanta la H.nana este Cistercoid pentru GD si oncosfera pentru
G.I.Are o longivitate de 20 ani.
Taenia solium Este un parazit cu o lungime de4-6 m.Scolexu e globules cu 4
ventuze rotunde musculare.Intre ele se afla o proeminenta denumita rostrum.Dupa
scolex este git ce genereaza proglote.Strobila e alcatuita din 1000
proglote.Paraziteaza la om in jejun atasat cu scolexul de mucoasa.Oul este rotund cu
40 microni.Contine un embrion cu 6 cirlige denumit embrion hexacant.
Echinococcus granulosus larve.
Studierea particularitatilor morfologice:
Membrane cuticulara, membrane proligera, lichidul,hidatic,nisipul hidatic,vezicule
proligere, protoscolecsii, veziculele fiice, veziculele nepotele, membrane adventiala.
Cysticercus cellulose:membrana cuticulara, membrana proligera, scolex inarmat,
lichidul hidatic.
Echinococcus este un cestod de 4-6 mm. E format din scolex, git si proglote.
Scolexul e globulos cu un rostrum cu 4 ventuze. Ovarul este reniform. Porul genital se
deschide in jumatatea posterioara a marginii proglotei. Proglota ovigera contineuterul
cu 500-800 oua embrionate. Oul este ovoid si are o membrana care inconjoara
embrionul hexant. Are o longivitate de 10, 20, 30 ani .Hidatida cu protoclasti pentru
GD si ou pentru GI. Larva Cysticercus cu scolex inarmat pentru GD si ou pentru GI.
Ascaris lumbricoides
Studierea particularitatilor morfologice la diverse stadia de dezvoltare
Adultii: Sunt viermi cilindrici ,cu corpul rigid ,albicios sau alb galbui are o lungime
de 15-30 cm cu sexe separate, cu dimorfism sexual net.Sacul musculo-cutanat este
alcatuit din cuticula,hipoderma si stratul muscular.Are o cavitate corporala(celom) cu
 lichidul perienteric.Cele 4 sisteme de organe sint:aparatul reproducator si digetsiv o
localizare in celom ,aparatul excretor si sistemul nervos in hipoderma.Partea
posterioara la mascul e curbata iar la femela dreapta.Masculul are 2 spiculi egali
situatipe curbura Poseda numeroase papile precoacale dispuse neregulat.Ascarizii
datorita mobilitatii pot ocupa locuri eratice cum ar fi canalul coledoc, canale biliare ,
canalul Wirsung.Femela area aparat reproducator dublu este ovipara depune oua
neembrionale,prolificitatea -200 000 de oua pe zi,lomgevittaea 10-12 luni.
Oule : Oule fertile sunt eliptice ,cu coaja groasa mamelonata d eculoare brun aurie
si contin celua ou.Oule nefertile contin o masa granulate din cellule viteline.Oule
depuse in mediul exterior se dezvolta dupa o perioada de timp ,contin L2 devinind
infestante pentru GD
Stadiul larvar are 5 stadii .Trecerea de la un stadiu la altul se realizeaza prin
napirliri(dupa fiecare napirlire se secreta o noua cuticula)
Enterobius vermicularis
Studierea morfologica la diverse stadiii de dezvoltare
Sunt viermi cilindricII alb galbui are o lungime de 3-13mm cm cu sexe separate,
cu dimorfism sexual net.Sacul musculo-cutanat este alcatuit din cuticula,hipoderma
si stratul muscular.Are o cavitate corporala(celom) cu lichidul perienteric.Cele 4
sisteme de organe sint:aparatul reproducator si digetsiv o localizare in celom
,aparatul excretor si sistemul nervos in hipoderma.Partea posterioara la mascul e
curbata la femela dreapta..Masculul are 2 spiculi egali situatipe curbura Poseda
numeroase papile precoacale dispuse neregulat.Femela e ovipara are un aparat
reproducator dublu un ovar si un uter anterior si unul posterior,prolificitatea -17000
oua,longevitatea-40-90 zile.Stadiul infestant este oul cu L1
Oule sunt ovale transparente cu 2 membrane situate la unul din poli.In interior are
un embrion giriform cu corpul ovoi si prelungire ca o coada
Stadiul larvar 5 stadii .Trecerea de la un stadiu la altul se realizeaza prin
napirliri(dupa fiecare napirlire se secreta o noua cuticula ,cea veche fiind
indepartata).
Trichinella spiralis
Studierea morfologica la diverse stadia de dezvoltare
Adultii: Trichinella spiralis este un nematode mic.Lungime corpului e de 2-4
mm.Extrimitatea masculului e curbata fara spiculi, cu 2 perechi de papile.Femela e
vivipara.Orificiul vvulvar e situat la extrimitatea anterioara.Prezinta un spin cephalic
si un set de organe genital.Femela depune 1500 larve cu o longevitate de 4-6
saptamini.
Oule in uterulfemelei din oua eclozeaza larve
Stadiul larvar are 5 stadii .Trecerea de la un stadiu la altul se realizeaza prin
napirliri(dupa fiecare napirlire se secreta o noua cuticula)Larvele iesite din uterul
femelei cu o lungime de 0,1mm poseda un spin cephalic.Cresc repede napirlesc de 2
ori si trasforminduse in L3 care este liber sau inchistate in muschi. Chistii
intramusculari au forma alungita.si contin 2 larve spiralate.Forma infestanta este L3.

18. Analizai stadiile de diagnostic ale protozoarelor cavitare, tisulare i

intracelulare (exemple).
Entamoeba histolytica stadiul de diagnostic este trofozoitul si chistul.Diagnosticul
se bazeaza pe simpotomatologie. Diagnosticul parazitologic al amebiozei intestinale
se bazeaza pe identificarea parazitului in scaun.In scaun sunt observati chistii printr-
un examen microscopic direct.
Giardia intestinalis-chistul,trofozoit stadiul de diagnostic.El se bazeaza pe
decelarea trofozoitilor in lichidul duodenal obtinut prin tubaj sau a chistilor in
scaun.Pentru decelarea chistilor se examineaza proba prin metoda directa utizind
serul Lugol.
Trichomonas vaginalis-Stadiul de diagnostic trofozoit.Diagnosticarea se face prin
examen microscopic direct a exudatiei vaginale, uretrale sau al sedimentului urinar
prin frotiuri colorate.
Genul Plasmodium
 schizont muriform amiba(P.vivale)
trofozoit bandaecuatoriala,rozeta in margareta (P.malarie)
gametocit in f .semiluna(P.falciparum)
eritrocite ovale (P.ovale)
Toxoplasma gondii - Stadiul de diagnostic: Oochistul (8 sporozoiti)
Trofozoitul,chistul tisular

19. Analizai stadiile de diagnostic ale trematodelor hepatice i

nematodelor cavitare (exemple).

20. Analizai stadiile de diagnostic ale cestodelor cavitare i cestodelor

tisulare (exemple).
Cestode cavitare
Taenia spp Hymenolepsis nana
Stadiul de diagnostic : ou, scolex, proglot hermafrodit, ou, proglote,
scolex
proglot oviger, cysticercus
Cestode tisulare
Echinococus granulosus larve Cysticercus
celullosae
Stadiul de diagnostic: ou, proglot oviger, ou, scolex, proglot
oviger
imago, hidatida proglot
hermafrodit,
larva
Cysticercus

21. Descriei stadiile de diagnostic ale artropodelor patogene (exemple).

Sarcoptes Pediculus
Phtirius
scabiae humanus
pubis
Stadiul de diagnostic: formele evolutive formele evolutive formele
evolutive

22. Analizai influena preparatelor antiparazitare asupra reactivitii

imunologice a gazdelor infestate.
Tratamentele antiparazitare bine orientate, n special cele profilactice, au msura
de a nltura fenomenul menionat (SIDA), influennd puternic procesul de imunizare
a organismului n sensul c determin creterea rezistenei naturale a acestuia, ca
urmare a eliberrii de ncrctura parazitar i respectiv, de aciunea patogen. Dac
tratamentul antiparazitar este nsoit i de tratamente simptomatice, tratamente
antipatogenice, atunci efectul e i mai concludent. S-a constatat c unele preparate
antiparazitare au i aciune fa de unele organisme, inclusiv bacterii, iar unele dintre
ele au i proprieti imunostimulatorii. Terapia medicamentoasa si unele preparate
antiparazitare inclusiv cu spectru larg de aciune exercit asupra organismului gazd
o infestare imunodepresiv. E demonstrat c tratarea organismelor infestate, duce la
agravarea procesului patologic, provocnd complicaii condiionate de scderea
reaciei imunologice, influeneaz negativ imunogeneza, iar n cele din urm, scade
tensiunea imun la agenii infecioi.
Aciunea preparatelor ce sporesc rezistena organismului (imunostimulatoare) are
un caracter divers. Unele influeneaz + activitatea limfocitelor T i B, iar alte aciuni
cu precdere supra imunitii umorale. S-a stabilit c aceste preparate fr a exercita
aciune direct asupra paraziilor, stimuleaz n organismele gazd rezisten
 nespecific (fagocitele, complementul limfocitei T i B, anticorpii naturali, lizozine)
contribuie la normalizarea funciilor organismului, stimularea metabolismului
proteinelor i acizilor nucleici, au un efect antiinflamator, diminueaz aciunea toxic
i alergic a zooparaziilor i determin expulzarea acestora din organismul gazd.
Metodele de tratament i profilaxie a monoinvaziilor, la gazde poliparazitare sunt
fr perspectiv pentru c n organismele infestate, are loc o patologie asociat,
determinat de ageni helminto-, protisto-, arahno-, insecto-, bacterio-, virozo-
micotice, ce necesit atitudine complex n organizarea msurilor de tratament i
profilaxie. Utilizarea pe larg a preparatelor antiparazitare permite prevenirea
morbiditii i mortalitii gazdelor infestate, dar unele aciuni nocive provocate de
preparatele antiparazitare dup tratament, pot fi condiionate de mai muli factori i
n special, de aciuni sensibilizatoare a antigenilor, n urma degradrii elementelor
parazitare i mai mult dect att, dup eliminarea paraziilor din organism, dereglrile
care au avut loc continu s se menin pe parcursul a 1,5 luni.
De aceea, pentru prevenirea i combaterea zooparazitozelor, concomitent cu
importana ce se acord folosirii metodelor simultan acelor specifice antiparazitare,
se folosesc metode i mijloace de aciune nespecifice asupra organismelo gazd,
asupra sistemului imunitar, n scopul sporirii capacitii de lupt contra asociaiei
parazitare i efectele aciunii patogene a acesteia. La asemenea factori se refer::
hormoni, enzime, microelemente, preparate enzimatice. Actualmente, mijloacele ce
sporesc rezistena specific, anterior considerate doar auxiliare, sunt trecute n
categoria celor deosebit de importante.
Aciunea preparatelor ce sporesc rezistena organismului (imunostimulatoare) are
un caracter divers. Unele influeneaz + activitatea limfocitelor T i B, iar alte aciuni
cu precdere supra imunitii umorale. S-a stabilit c aceste preparate fr a exercita
aciune direct asupra paraziilor, stimuleaz n organismele gazd rezisten
nespecific (fagocitele, complementul limfocitei T i B, anticorpii naturali, lizozine)
contribuie la normalizarea funciilor organismului, stimularea metabolismului
proteinelor i acizilor nucleici, au un efect antiinflamator, diminueaz aciunea toxic
i alergic a zooparaziilor i determin expulzarea acestora din organismul gazd.

23. Clasificai tratamentele antiparazitare n funcie de scopul i efectul

realizat.
Rezultatele unor cercetri experimentale efectuate pe animale (ovine, bovine) au
demonstrat c prin aciunea lor, preparatele antiparazitare i derivaii acestora, nu
rareori afecteaz sistemul imunitar a organismului gazd supus tratamentului
antiparazitar att de profilactic, ct i cel de necesitate.
1. Preparatele Levamisoli Lacsuran acioneaz ca imunostimulatori, stimulnd + activitatea
limfocitelor B i T.
2. Preparatele Fenbendarol (Panacnir), Rintal (Febantel), Nilvern (Tetramisol) au nalt
eficacitate antiparazitar n primele 15-20 zile dup tratament. Inhib activitatea limfocitelor
T i B. Aceasta determin ca omul i animalele s se afle n pericol de infestare cu diferite
elemente parazitare dup primele ore de tratament.
3. Preparatele Naftamol, Tividin acioneaz imunosupresor asupra limfocitelor T i B dup
10-15 zile de tratament.
4. Preparatul Ivomec inhib activitatea limfocitelor T i B dup 5-7 zile de tratament.
5. Preparatul Albendazol administrat 7,5 mg pe kg ntr-o singur repriz, determin scderea
numrului de limfocite T pe durata de 10 zile dup tratament, nu influeneaz dinamica
modificrii limfocitelor B. Subliniind implicaiile pe care le au unele dintre preparatele
antiparazitare menionate, specificm c n bun msur ele pot fi nlturate prin
promovarea tratamentelor antiparazitare cu vitamine, microelemente i preparate
imunomodulatoare.

24. Nominalizai principarele caracteristici ale noilor produse de sintez

cu aciune antiparazitar.
Realizarea de produse antiparazitare cunoate o linie ascendent, iar preparatele
obinute prezint urmtoarele caracteristici:
 spectrul de aciune ale produselor a fost n etapele de nceput, ct mai restrns i
specific, pentru o anumit specie sau grup de specie de parazii. Treptat s-a trecut
la realizarea unor preparate cu spectru larg de aciune, care s acopere o parte ct
mai mare din ncrctura parazitar. n prezent se cunosc i se folosesc preparate
avnd aciune concomitent contra majoritii nematodelor gastrointestinale i contra
hectoparaziilor (Ivomed), contra nematodelor i cestode febantelul.
Obinerea i folosirea preparatelor antiparazitare n doze mici de cca **** mg/kg
sau chiar 0,2 mg/kg Ivomed. Aceasta atrage dup sine creterea accesibilitii i
scderea costului de tratament antiparazitar.
Preparatele trebuie s aib toleran ridicat.
Palabilitatea optim aciune asupra ectoparaziilor i endoparaziilor.
Din succesele nregistrate sunt deosebit de pozitive, totui nu exist nc nici un
preparat antiparazitar, ci s asigure aciunea + fa de toate categoriile sistematice
arahnide, protozoare, insecte, trematode, cestode, hematode, acantocefali ce n
diferite combinaii fac parte din structura poliparazitismului de origine animal.

25. Caracterizai modul de aciune antiparazitar a preparatelor

medicamentoase.
Fiecare preparat i fiecare grup de preparate i au modul su caracteristic sau
chiar specific de aciune antiparazitar.
Distingem:
a) preparate antiparazitare cu aciune static i cid. Aciunea static reprezint o aciune a
preparatelor care stopeaz dezvoltarea formelor evolutive a zooparaziilor. Aciunea cid
distruge, devitalizeaz formele evolutive a zooparaziilor.
b) preparate antiparazitare cu aciune monoparazitar aciune cid sau static asupra
zooparaziilor unui singur taxon: Cocidia, Trematoda, Cestoda, Nematoda, Arahnida, Insecta,
Mastigofara, Mizopoda.
c) preparate antiparazitare cu aciune poliparazitar aciune cid sau static asupra
reprezentanilor mai multor taxoane (mai mult de 2): Trematoda + Cestoda, Nematoda +
Cestoda, Nematoda + Antropoda, Trematoda + Cestoda + Nematoda etc.

ntruct n multe cazuri omul i celelalte specii de vieuitoare ale globuluio, sunt
concomitent infestate cu 2 i mai multe specii de parazii, care acioneaz patogen
asupra gazdei, pentru tratament ne orientm ctre entitatea morbid dominant, dar
nu trebuie s neglijm nici celelalte entiti care nu se gsesc momentan n prim
plan. Poliparazitismul i populaia constituie baza chimioterapiei.
Preparatele antiparazitare care se aplic n uz medical uman cu aciune
poliparazitar sunt:
1. Srurile de piperazin acioneaz concomitent contra Ascaris, Enterobius i mai puin
contra trichocepholis.
2. Dephenium are aciune contra Ascaris, Ancylostoma, Strongyloides, Trichostrongulus.
3. Tiabentaza acioneaz contra Ascaris, Ancylostoma, Strongyloides, Trichocephalus.
4. Levamisol acioneaz contra Ascarides + Ancylostoma.
5. Diclorbos - acioneaz contra Ascarides + Trichocephalus.
6. Mebendazol (Vermox) Ascaris + Ancelostoma + Strongyloides + Enterobius +
Echinococus granulosus larve + Tricocephlus.
7. Albendazol (Zentel) eficace contra Trichocephalus + Ascaris + Cysticaecus cellulosae.

Activitatea de cercetare i de verificare experimental a noilor preparate

antiparazitare (protistocide, helmintocide, acaricide i insecticide) pentru
introducerea n practica parazitologic continu.

26. Descriei modul de folosire (administrare) a preparatelor

antiparazitare.
n marea majoritate a cazurilor, preparatele antiparazitare se administreaz
persoanelor sub form de soluii, emulsii, suspenzii, pulbis, comprimate, capsule,
boluri etc. Pentru tratamentele antiectoparazitare, preparatele se administreaz
extern prin aspersri, prin pulverizri, mbieri, folosindu-se soluii, emulsii,
 unguente, pulvis. Deseori preparatele sub form de soluie se administreaz prin
inoculri intravenoase (i/v), intramusculare (i/m), subcutanate (s/c).
Administrarea medicamentaiei se face strict conform prospectului.
Mebendazol (Vermox) inhiba fosforilarea din mitocondriile parazitului i lezeaz
celulele intestinale, provocnd moartea lui. Doza uzual este de 200 mg, administrat
n dou prize zilnice, timp de 3 zile. Eficacitatea este ntre 84-100%.
Thiabendazolul (Mintezol) n doz de 25 mg/kg corp elimin parazitul adult, dar nu
afecteaz larvele circulante sau nchistante. De aceea este indicat numai n prima
sptmn dup infestare, cnd adulii sunt nnumr mare. ns majoritatea
persoanelor infestante sunt asimptomatice n aceast faz a bolii, neputndfi
identificate, n afara acelora, care evolueaz n cadrul unor focare.
Pirantelul (Combatrin) este o amidin ciclic care acioneaz asupra transmisiei
neuromusculare, provocnd paralizia spastic a parazitului. Se administraz n doz
unic de 10 mg/kg corp. Eficacitatea tratamentului este de 90 %.
Levamisolul (Decaris) este un puternic inhibitor al activitii fumarat reductazei,
enzim esenial n metabolismul hidracarbonailor la Ascarides lumbricoides. Se
folosete n doz unic de 150 mg pentru aduli i 5 mg/kg corp la copii.

27. Descriei lucrrile pregtitoare necesare pentru efectuarea

tratamentelor antiparazitare.
Preparatele antiparazitare ce urmeaz a fi folosite se stabilesc n funcie de
ncrctura parazitar i gradul de rezisten a acestuia la aciunea diferitor
preparate, specia, disponibilitatea n sortimentul de medicamente i costul acestora.
n alegerea preparatului optim se pornete de la necesitatea obinerii unei eficaciti
maxime. Se alege preparatul fa de care se cunoate c s-a creat rezisten
semnificativ a elementelor parazitare dominante. n cazurile n care preparatele
accesibile au determinat instalarea fenomenului de rezisten, se apeleaz la soluiile
privind folosirea unor amestecuri de preparate compatibile.
Pregtirea preparatelor compatibile se refer la aspectele cantitativ i calitativ.
Cantitatea se stabilete n funcie de doz, numrul de administrarri i pacienii ce
urmeaz a fi supui tratamentului. Calitatea preparatului, inclusiv sub raportul
termenului de valabilitate, trebuie verificat cu atenie n absolut toate cazurilem att
n privina pregtirii preparatelor galemice ct mai ales a formulelor magistrale. De
exemplu, folosirea capsulelor Fasciosan necesit verificarea prealabil pentru a
elimina acele exemplare care prin ptrunderea aerului n capsul i sub aciunea
luminii, au determinat formarea unui gaz toxic fosgen. Aciunea toxic a acestui gaz
asupra organismului gazd este deosebit de puternic. Eliminarea capsulelor ce
conin fosgen se realizeaz printr-o simpl introducere a exemplarelor destinate
utilizrii pentru tratament, ntr-un recipient cu ap n care capsulele afectate
floteaz, n timp ce toate cele normale sedimenteaz.
Pregtirea emulsiilor pentru mbieri antiscabioase necesit respectarea unor
reguli privind recipienii, mai ales n cazul folosirii preparatelor organoclorurate
(inclusiv Lindavetul), excluzndu-se vasele metalice nesmaluite. Se prepar mai nti
o emulsie concentrat (emulsia mam) pentru care se folosete neaprat ap cald,
turnnd treptat apa peste concentratul emulsionat i nu invers. Abia apoi emulsia
mam se omogenizeaz cu cantitatea optim de ap, cu care se face mbierea sau
aspersarea, dup primele ore ale medicamentaiei.

28. Caracterizai criteriile de apreciere a eficacitii antiparazitare ale

preparatelor medicamentoase.
Dup tratament, este obligatorie verificarea eficacitii lui, prin examene, inclusiv
microscopice. De regul, examinarea se face dup perioade variate de timp, n
funcie de particularitile aciunii medicaiei sau evoluiei parazitare ntre 20-40 zile.
Eficacitatea tratamentului se verific att prin vita ct i postmortem. Criteriile de
apreciere a eficacitii se refer la 2 indicatori:
Extens eficacitatea (EE, %);
Intens eficacitatea (IE, %);
 Intensivitatea inv (II, ex);
Extensivitatea inv (EI, %).
EE reprezint procentul gazdelor complet eliberai de parazii. Controlul
parazitologic efectuat ntr-un lot de 100 de gazde, ne-a demonstrat c numrul
gazdelor complet debarasate de parazii (cu rezultate negative) este de 70%. Deci,
EE = 70%, avem deci un raport procentual dintre numrul total de gazde eliberate de
parazii i numrul total al gazdelor supuse tratamentului
gazde dup tratament
EE= 100
gazde p n tratament

IE reprezint raportul procentual dintre numrul total al paraziilor care au disprut

din organismul gazd, ca urmare a tratamentului antiparazitar, i numrul total al
paraziilor existeni n organismul gazd dup tratamentul antip. Acest raport poate fi
stabilit att la nivelul unui singur organism gazd, ct i la un grup. De exemplu, prin
vita, la data aprecierii tratamentului antiparazitar, pacientul X supus examenului
coproparazitologic, avea valoare ou per gram fegale (O/G) 50 Ascaris limbricoides,
dup 10 zile a tratamentului, valoare O/G este de 5 ou, deci IE este de 90%. Dac
valoarea O/G dup tratament este 0, atunci IE este de 100%.
n cazul n care se cunoate c organismul gazd a fost infestat cu cestode, n ziua
0, dar a ncetat s mai elimine elemente parazitare dup cca 10 zile, cnd examenul
parazitologic nu mai pune n eviden nici ou i nici proglote. Examenele pentru
determinarea EE i IE a tratamentului antiparazitar trebuie repetate obligatoriu dup
minimum 30 zile post tratament. Sub aciunea preparatului administrat, proglotele i
nu rare ori, ntreaga strobil s-au desprins de scolex (cap) i s-au eliminat. Au rmas
ns scolicii fixai de mucoasa intestinal. De la ei continu evoluia strobilei i dup
cteva sptmni (3-4) fr ca gazda s fi fost supu procesului de reinfestare,
rencepe eliminarea de oncosfere i proglote origere cu masele fecale.

29. Caracterizai criteriile de apreciere a gradului de infestare ale

organismelor gazd.
n cazul n care se cunoate c organismul gazd a fost infestat cu cestode, n ziua
0, dar a ncetat s mai elimine elemente parazitare dup cca 10 zile, cnd examenul
parazitologic nu mai pune n eviden nici ou i nici proglote. Examenele pentru
determinarea EE i IE a tratamentului antiparazitar trebuie repetate obligatoriu dup
minimum 30 zile post tratament. Sub aciunea preparatului administrat, proglotele i
nu rare ori, ntreaga strobil s-au desprins de scolex (cap) i s-au eliminat. Au rmas
ns scolicii fixai de mucoasa intestinal. De la ei continu evoluia strobilei i dup
cteva sptmni (3-4) fr ca gazda s fi fost supu procesului de reinfestare,
rencepe eliminarea de oncosfere i proglote origere cu masele fecale.

30. Descriei fenomenele secundare (toxicoze) care apar la utilizarea

antibioticelor ionofore, amproliumului i sulfamidelor.
n cursul tratamentului antiparazitar, uneori se prelungete mult timpul de
tratament, alteori intervin supradozri, intolerane ale organismelor gazde, sau se
nregistreaz o distrugere a florei intestinale, un dezechilibru al balanei vitaminelor.
Toate acestea pot cauza declanarea unor fenomene morbide toxice, uneori cu
urmri grave. De exemplu:
Antibiotice ionofore cum sunt Monensin, Narasin etc. Ionoforii se combin cu
cationii formnd complexe liposulubile care sunt capabile de a traversa membranele
lipidice, ceea ce nu pot face cationii necombinai hidrosolubili. Toxicoza adus de
Monensin se caracterizeaz prin creterea concentraiei de colein n citoplasma
celulei, astfel se efectueaz mitocondriile i apare necroza.
Amprolium - este un antagonist metabolic al teaminei i dozajele prelungite
contribuie la apariia sindromului necrozei corticocerebrale (scoarei cerebrale).
 Sulfamidele n cazul administrrii prelungite (peste 5-6 zile) pot s produc
sindrom hemoragic i leziuni renale, de aceea trebuie asociate cu vitamina K.
Nitrofuranii - pot fi la originea hemoragiilor, au putere alergizant, li se atribuie
proprieti cancerigene.

31. Enumerai antidote care se utilizeaz n cazul toxicozelor provocate de

preparate antiparazitare.
Toxicozele provocate de preparatele antiparazitare pot fi atenuate cu substane
specifice antidote, care neutralizeaz aciunea nociv a substanei otrvitoare.
Preparatele organofosforice antidot: atropina, toxoganina sau flatifilina, se
administreaz n primele 24-36 ore.
Pentru tetraclorur de carbon antidot este CaCl2 sol 10% administrat intravenos.
Arsenicale organice antidot: Unitiol administrat subcutanat sau intravenos, sau
oticaptol administrat intramuscular.
Dertil antidot: nu se cunoate, de aceea se recomand dozarea riguroas de a nu
depi doza.

32. Explicai fenomenul instalrii rezistenei parazitozelor fa de

substane medicamentoase.
Fenomenul de instalare a rezistenei unor specii de parazii i vectori ai acestora
(artropoda) la aciunea diferitor preparate antiparazitare, constituie o problem
actual, de proporii i cu implicaii majore. Conform Organizaiei Mondiale a
Sntii (OMS), rezistena unui parazit la o substan medicamentoas este definit
ca fiind "capacitatea unui individ parazitar de a dezvolta toleran la o doz toxic
care este mortal pentru majoritatea indivizilor normali aparinnd aceeai specii".
Apariia rezistenei la substana medicamentoas este datorat unei mutaii genetice
a parazitului, care este transmis ereditar generaiei urmtoare. O modalitate de
poantificare a rezistenei unei populaii de parazii, la o substan medicamentoas,
o reprezint determinarea factorului de rezisten (FR) care se calculeaz conform
formulei:
DL sua rezistent
FR= 50
DL50 sua sensibil

Dac:
FR > 1, atunci sua este rezistent,
FR < 1, atunci sua este sensibil.

33. Categorisii tipuri de rezisten a paraziilor la substane

medicamentoase.
Pe plan mondial se consider c exist 3 tipuri de rezisten:
1. Rezisten de familie rezistena la o substan medicamentoas nou, determinat
de selecia efectuat de o alt substan cu structur i mod de aciune similar. Acest
tip de rezisten este des ntlnit la preparatele antiparazitare din familia
benzimedazolilor.
2. Rezisten ncruciat apare la o substan medicamentoas nou ca urmare a
seleciei efectuate de o alt substan cu structur i mod de aciune diferit.
3. Rezisten multipl se manifest fa de mai multe substane medicamentoase
aparinnd unor grupuri de medicamente diferite.

34. Descriei factorii de apariie i dezvoltare a rezistenei paraziilor la

substane medicamentoase.
Exist 4 factori care determin apariia rezistenei:
1. Factori operaionali includ frecvena tratamentelor antiparazitare cu preparate cu timp de
njumtire lung, alternana i asocierea substanei medicamentoase, subdozajul i
 supradozajul medicamentos, administrarea defectuoas, aprecierea greit a greutii
corporale a gazdei, extrapolarea greit a dozei i managementul alimentaiei.
2. Factori genetici dei este unanim acceptat ideea determinismului genetic al rezistenei la
medicamente, imposibilitatea multiplicrii i reproducerii paraziilor (metazoarelor) "in vitro"
face imposibil orice ncercare de a realiza studii genetice n direcia chimiorezistenei.
3. Factori biologici - includ prolificitatea paraziilor, intervalul dintre generaii, durata de via a
parazitului adult i condiiile oferite de animalul gazd (statusul nutriional, expunerea
anterior la infestaie).
4. Factori ecologici datorita ciclului biologic al bio si geoparazitilor, formele parazitare
exogene (chisturi, ochisturi, ou, larve) prezente n mediul exterior sunt excluse de la
presiunea selectiv exercitat de preparatele antiparazitare. Aceast localizare exogen ale
formelor parazitare enumerate, e cunoscut sub denumirea de refugiu ecologic. n cazul n
care s-a instalat fenomenul de rezisten, refugiile ecologice sunt contaminate cu forme
infestate rezistente. Cu ct numrul formelor exogene rezistente este mai mare, cu att
fenomenul de dezvoltare i rspndire a rezistenei la parazii aduli este mai rapid i are o
evoluie exponenial.

35. Analizai factorii care determin apariia pseudo-rezistenei paraziilor

la substane medicamentoase.
Cazurile de pseudo-rezisten pot fi determinate de urmtorii factori:
1. Diagnosticul eronat persistena semnelor clinice (anemie, diaree) dup deparazitare,
impune efectuarea unui diagnostic diferenial.
2. Reinfestarea continu (condiii sanitare precare n cazul omului) nu permite stoparea
infestrii. Reinfestarea continu a gazdelor poate excplica eecul deparazitrii i nu poate
induce prerea greit, conform creia produsul utilizat are o eficien redus.
3. Subdozarea dac subdozarea unui medicament este repetat, ntr-o prim etap, se
manifest printr-o eficien redus, care ulterior poate regenera apariia unor forme de
parazii rezisteni.
4. Influena parazitismului asupra pH-ului gastric (intestinal) derivaii benzimedazolici au o
sensibilitate sczut fiind mai redus cu ct pH-ul intestinali (gastrici) este mai ridicat.
Prezena n avomas (cheag) a nematodelor Osteataga circumcincta provoac o cretere
important a pH-ului de la 2,5-7, fapt ce determin o solubilitate redus i n consecin o
biodisponibilitate sczut a preparatelor (benzimedazolilor) utilizat.
5. Hipoalbuminia dup absorbie (rafoxanidul, closantelul etc) se leag de proteinele
plasmatice, n special de albumin, fiind astfel distribuii n tot organismul. Aceast fixare
plasmatic limiteaz toxicitatea i prelungete aciunea lor n organism, conferind unora un
efect rezidual. n caz de hipoalbuminie, timpul de njumtire a acestor compui risc s fie
prea scurt i n consecin, eficiena lor este sczut. Totodat la gazdele care sunt supuse
unur stresuri, corticosteroizii prezeni n cantitate mare n plasm, intr n competiie pentru
fixarea pe albumine cu substane antiparazitare, consecinele farmacocinetice fiind aceleai
ca i n cazul hipoalbuminiei.
6. Vrsta i statusul imunitar al gazdelor este demonstrat c eficacitatea preparatelor
antiparazitare administrate la gazde tinere, este mai mic dect la aduli. La gazde tinere
existena unei imuniti reduse permite o acumulare mai mare de elemente parazitare (larve
de cestode, nematode) n mucoasa intestinal i deoarece reacia inflamatorie formeaz o
barier la ptrunderea medicamentului, paraziii sunt astfel protejai de aciunea
preparatului medicamentos.

36. Formulai mecanismele de instalare a rezistenei paraziilor fa de

remedii medicamentoase i alegei cile de rezolvare a problemei.
Numeroase organisme de la protozoare la mamifere au capacitatea de adaptare
fa de substanele nocive limitnd sau anihilnd efectele acestora. n prezent sunt
cunoscute 6 mecanisme principale:
1. Organismul int poate evita contactul graie adaptrilor comportamentale, de ex.:
este bine cunoscut la antropode.
2. Permeabilitatea vis-a-vis de substana toxic poate fi diminuat reducnd astfel
cantitatea absorbit, de ex. anumite insecte (musca domestica) se apr mpotriva
pesticidelor permindu-le doar o penetrare redus n anumite cazuri i anume
adaptarea morfologic care determin ngroarea cuticulei.
3. Modificarea locului specific de acionare a compusului toxic poate mpiedica fixarea
acestuia. Acest fenomen exist la artropode constituind principalul mecanism de
chimiorezisten, ntlnit la acarieni, este o mutaie aprut a acetil-colinesterazei
diminundu-se astfel eficacitatea organofosforicelor.
4. Organismul int poate metaboliza sau dezvolta noi ci de inactivitate a substanei
toxice. Astfel, detoxifierea pesticidelor sau a metaboliilor toxici, constituie
mecanismul principal al rezistenei ntlnit la nari, astfel Aedes spp. prezint un
metabolism crescut al DDT.
5. Cind substana toxica are ca int o anumit cale metabolica organismul atacat poate
avea un proces metabolic alternativ, astfel nct biotransformarea este mai rapid i
n consecin, timpul de njumtire este mult diminuat.
6. Compusul toxic poate fi supus unei eliminri crescute din organism. Acest mecanism
exist la Plasmodium, medicamentul fiind eliminat rapid din celula parazitat i astfel
medicamentul nu poate aciona. Acest tip de mecanism este determinat de existena
unei gene numite multidrugrezistence (MDR), care este analogic cu cea din celulele
canceroase care codific informaia pentru o fosfoglicoprotein capabil s asigure
excreia medicamentului nafara celulei.

Indiferent de factorii i mecanismele care determin apariia rezistenei la

preparatele antiparazitare, este esenial ca aceste fenomene, s fie diagnosticate la
stadii incipiente de dezvoltare pentru ca s fie posibilitatea tratrii i stoparea
rspndirii paraziilor rezisteni. n acest fel, se reduce impactul asupra sntii
gazdei infestate i costurile asociate folosirii unor preparate ineficiente.

37. Descriei teste de depistare a fenomenului de rezisten a paraziilor

la preparate medicamentoase.
Sunt cunoscute si depistate doua tipuri de teste 1) parazitologice si 2) biologice.
Teste parazitologice se clasifica in 1) testul de reduce a oulelor din fecale intalarea
fenomenelor de rezistenta se verifica pe baza incarcaturii reziduale de paraziti si a
numarului de oua din fecale 2) testul parazitar consta in formarea unor loturi multiple
de animale parazitate cit mai uniform.Un prim lot este parazitat este sacrificat iar
loturile ramase sunt tratate cu doze crescute de preparat antiparazitar , aceasta
metoda este folosita de catre laboratoarele companilor farmaceutice in metoda
stabilii dozelor si eficacitatilor noi produse.
Testele biologice : 1) de eclozionare a oualor se bazeaza pe proprietati ovicide ale
benzimidazolilor , acest test consta in incutarea oualelor in dilutii seriate a unui
preparat antiparazitar 2) testul de paralizie larvara se bazeaza pe procentul larvelor
de stadiul 3 paralizate observate in delutiile seriate de antihelmintic aici larvele sunt
clasificate in normale si paralizate 3) testul de eclozionare in prezenta levamisolului
aceasta metoda cuantifica efectul paralizat al levamisolului asupra larvelor chiar in
interiorul oului. 4) Testul de dezvoltare larva se bazeaza pe punerea in cultura a
larvelor de Trihostrongylidae pe un mediu nutritiv in care larvele L1 evoluiaza in
larvele L3 in 10 zile .

38. Descriei plantele cu aciune antiprotozorian (denumire, principii

active, utilizare n medicin).
Pelinul (Artemisia absinthium) este o plant ierboas, aromatic. Are un miros
puternic i este renumit pentru gustul ei extrem de amar.
n scop medicinal se recolteaz vrfurile nflorite mpreun cu partea superioar a
tulpinii (Herba Absinti).
 Substane active: sunt principii amare de tipul sescviterpenelor ( absintin,
artabsin, anabsintin), ulei volatil cu cel mai important component tuiona +
felandren, - i - pinen, sabinen. Administrarea n doze mari poate s duc la
apariia fenomenelor toxice datorate tuionei = stare de excitaie, convulsii, com i
chiar moarte. Aceste complicaii toxice apar mai ales n rile unde se consum o
butur alcoolic preparat din pelin, numit absint.
Aciune, proprieti: principiile active din pelin au efect tonic amar. Planta are
utilizri n medicina uman i veterinar pentru combaterea viermilor intestinali
(aciune vermifug: trematode, cestode, nematode) deci antihelmintic i
antiprotozorian (pentru tratarea frigurilor palustre = malarie). Nu se administreaz
la femeile nsrcinate i nici la mame n perioada de alaptare.
Preparate i administrare: n cazul infestaiei cu Enterobius vermicularis se
amestec 1-2 lingurie de pulbere de plant cu miere i se administreaz dimineaa,
preprandial (pe nemncate) intr n compoziia ceaiului tonic aperitiv.
Extractul hidroalcoolic din pelin evaluat prin testul de eclozionare al oulor (EMA) i
testul de dezvoltare larvar (LDA) a relevat eficacitate medie 40% mpotriva
strongililor gastrointrintistinali la cabaline = equine (Cernea, 2010). (Malaria
plasmodium)
Trei-frai-ptai (Viola tricolor) plant ierbacee anual sau bienal. Se utilizeaz
partea aerian (Herba Viola tricoloris).
Substane active i proprieti: produsul conine saponozide triterpenice, mucilagii
(substan cleioas), un pigment specific galben de natur flavonoidic
(violacvercetina), carotenoizii (violaxantine, zeaxantin, -caroten), antocianozide,
violamin, la hidroliza creia se produce glucoza ramnoza, acid p-cumaric i
delfinidin, ulei volatil, vitaminaC, taninuri, cumarine, polizaharide, sruri minerale.
n rdcin au fost ndentificate saponine i violin.
Utilizare: efect expectorant (fluidific secreia bronic) aciune diuretic,
stimuleaz voma, efect antiinflamator i se consider un excolent purificator, fiind
benefic n caz de urticarii cronice, eczeme cronice, herpes, acnee, furunculoz,
pilomicoze. Se obin rezultate bune n tratarea afeciunilor provocate de protozoare
patogene la nivelul organelor genitale (Trichomonas vaginalis = tricomonoza) i chiar
de-a lungul tractului digestiv (Entamoeba histilyca = amelioza intestinal , Giardia
intestinalis = giardioza, Cryptosporidium parvum = criptosporidioza, Trichomonas
intestinalis = tricomonoza intestinal). Extern se utilizeaz sub form de caraplasm
n dermatoze i eczeme.
Indicaii auxiliare: Frunzele tinere i florile se folosesc n alimentaie. Florile mici,
atractive se folosesc la salate i la garnisirea bucatelor. Planta se folosete n
medicina veterinar, se administreaz animalelor n boli ale cilor respiratorii i
gastrice (n parazitoze pulmonare Dictiocauloza, protostrongiloza, cistocauloza i
abomasale hemoncoza + astertagioza + trichostrongiloza), precum i n
paramfistomoz (rumen = Paramphistomum cervi). Rezultate bune se obin i ca
insecticid, nlturnd diferite insecte, molii, precum i acarieni localizai pe membrele
posterioare a cabalinelor (pe chii i bulet de la glezn spre copit) = ria
chorioptic (ria simbiotic), produs de Choriophes bovis var equi.
Florile au proprieti tinctoriale, se utilizeaz la vopsirea fibrelor naturale n galben.
Se folosete ca indicator al reaciei solului, ntruct vegeteaz pe soluri slab acide.
Observaii: dozele excesive provoac vome. Rdcina are efecte vomitive i n
doze mici. Nu se administreaz intern la copii.
Mod de preparare: infuzie, decoct.
musetel ( Matricaria chamomilla) Trichomonas
galbenelele( Calendula officinalis) Giardia
39. Descriei plantele cu aciune trematodocid (denumirea, principii
active, utilizare n medicin).
Pelinul (Artemisia absinthium) este o plant ierboas, aromatic. Are un miros
puternic i este renumit pentru gustul ei extrem de amar.
n scop medicinal se recolteaz vrfurile nflorite mpreun cu partea superioar a
tulpinii (Herba Absinti).
Substane active: sunt principii amare de tipul sescviterpenelor ( absintin,
artabsin, anabsintin), ulei volatil cu cel mai important component tuiona +
felandren, - i - pinen, sabinen. Administrarea n doze mari poate s duc la
apariia fenomenelor toxice datorate tuionei = stare de excitaie, convulsii, com i
chiar moarte. Aceste complicaii toxice apar mai ales n rile unde se consum o
butur alcoolic preparat din pelin, numit absint.
Aciune, proprieti: principiile active din pelin au efect tonic amar. Planta are
utilizri n medicina uman i veterinar pentru combaterea viermilor intestinali
(aciune vermifug: trematode, cestode, nematode) deci antihelmintic i
antiprotozorian (pentru tratarea frigurilor palustre = malarie). Nu se administreaz
la femeile nsrcinate i nici la mame n perioada de alaptare.
Preparate i administrare: n cazul infestaiei cu Enterobius vermicularis se
amestec 1-2 lingurie de pulbere de plant cu miere i se administreaz dimineaa,
preprandial (pe nemncate) intr n compoziia ceaiului tonic aperitiv.
Extractul hidroalcoolic din pelin evaluat prin testul de eclozionare al oulor (EMA) i
testul de dezvoltare larvar (LDA) a relevat eficacitate medie 40% mpotriva
strongililor gastrointrintistinali la cabaline = equine (Cernea, 2010). (Fasciola)
Usturoiul (Allium sativum) originar din Africa i Asia central, a fost introdus n
cultur n Europa din antichitate i folosit n scopuri condimentare i terapeutice, fiind
socotit ca un panaceu universal. Este mult prea cunoscut spre a fi descris. Produsul
vegetal utilizat: Atat n medicina tradiional cat i n cea tiinific se folosesc bulbii
compui din bulbili (cei) (Bulbus Allii). Principii active: Ulei volatil (bogat n sulfuri
de alil i de alilpropil), alicin, vitamine B i C. Aciune farmacologic: Vaso-
dilatatoare i hipotenisiv, antimicrobian, stimulent i antihelmintic.
Intrebuinri: Intern se folosete pe scar redus datorit mirosului persistent pe
care l las n cavitatea bucal, totui se poate administra cu succes n tratamentul
hipertensiunii, utilizand n acest scop sucul obinut prin presarea bulbilor (i se
recomand s fie stabilizat); de asemenea i ca antihelmintic (cu rezultate bune n
combaterea ascarizilor i oxiurilor). Consumul de 23 cei de usturoi pe zi d
rezultate bune i n tratamentul faringitelor, al infeciilor intestinale, asigur o
antisepsie bucal de lung durat i previne complicaiile gripale. Extern, sub form
de clisme (di macerat de usturoi), se utilizeaz n tratamentul oxiurilor. (Fasciola)
Cajul ( Anacardium occidentale) - Are un coninut bogat de potasiu, fosfor i
magneziu, coninnd de asemenea, calciu, sodiu, fier, zinc, seleniu i vitamina K. n
plus, este una dintre cele mai gustoase tipuri de nuci. Uleiul de caju are aplicabilitate
medicinal, fiind demonstrate proprietile sale antibacteriene. Din pudra de semine
se extrage un antivenin. (Fasciola)

40. Descriei plantele cu aciune cestodocid (denumirea, principii active,

utilizare n medicin).
Vetrice (Tanacetum vulgare) este o plant peren, ierbacee, de lunc. n scopuri
terapeutice se folosete partea aerian a plantei (Herba Tanaceti), vrfurile cu
inflorescen i cteva frunze. Are un miros intens.
Substane active i proprieti: ulei volatil (conine tanaceton, cineol, borneol,
canfort, etc.), flavonoizi, alcaloizi, vitamine, acizi organici, substane tanante, acid
cafeic.
Utilizarea n medicin: graie proprietilor vermifuge este folosit n eliminarea
viermilor intestinali (Ascaris lumbricoides + Enterobius vermicularis), precum i n
tratarea leucoreei, care este simptom patognomic al trichomonozei (Trichomonas
vaginalis).
Mod de preparare i utilizare: infuzie, tinctur, sirop. Infuzie:
 1 lingur flori, frunze, ramuri foarte bine mrunite la 1 can cu ap clocotit. Se
las 20 min. dup care se strecoar. Se bea n cursul unei zile cu nghiituri rare. Are
aciune vermifug (Ascaris, Enterobius).
Se prepar din 15-30 g plant la 1 litru ap clocotit, se rcete i se folosete
pentru clisme.
mpotriva teniilor (T. solium, T. saginata, H. nana, D. latum, D. caninum) se
recomand urmtorum procedeu: se mrunesc 20 g de semine de dovleac
(Cucurbita pepo) peste care se toarn infuzia din 10 g vetrice i 100 ml ap
clocotit, se amestec cu miere pn la consistena unei paste. Cantitatea obinut
se ia n 3 prize la jumtate de or.
n medicina veterinar se folosete pentru combaterea colicilor la animalele de
talie mari. Herba posed proprieti antimicrobiene.
Este contraindicat administrarea n timpul sarcinii (poate provoca metroragii,
provoac apariia menstruaiei ntrziate). Metroragii eliminarea sngelui din uter, n
afara ciclului menstrual hemoragie uterin.
Dovleac (Bostan) (Cucurbita pepo) este o plant ierbacee anual, n scopuri
terapeutice se folosesc seminele de bostan (Semina Cucurbitae) care se colecteaz
n perioada coacerii depline a fructelor. Conin: ulei volatil (40%), fitosterina
cucurbitol, proteine, glucide, carotinoizi, vitamina C, acid salicilic, etc. Fructele de
bostan sunt bogate n glucide uor asimilabile, celuloz, sruri de potasiu, Ca, Mg, Fe,
microelemente, acizi organici i vitamine C, B1, B2, B5, E.
Preparatele din semine de vostan au proprieti antihelmintice (Cucurbetin =
semin de dovleac = 400-500 g sub form de decoct sau extract n decurs de o or
(tenioze, himenolepioza, dipilidioza). Prin presarea fructelor proaspete se obine un
suc polivitaminic, care poate servi ca remediu diuretic. Sucul n doze nu prea mari
n cazuri de insomnie . bostanul compenseaz neajunsul vitaminelor n lunile de iarn
i primavar. (Taenia, Dipylidium)
Hamei(Humulus lupulus) Chisturi hidatice

41. Descriei plantele cu aciune nematocid (denumirea, principii active,

utilizare n medicin).
Vetrice (Tanacetum vulgare) este o plant peren, ierbacee, de lunc. n scopuri
terapeutice se folosete partea aerian a plantei (Herba Tanaceti), vrfurile cu
inflorescen i cteva frunze. Are un miros intens.
Substane active i proprieti: ulei volatil (conine tanaceton, cineol, borneol,
canfort, etc.), flavonoizi, alcaloizi, vitamine, acizi organici, substane tanante, acid
cafeic.
Utilizarea n medicin: graie proprietilor vermifuge este folosit n eliminarea
viermilor intestinali (Ascaris lumbricoides + Enterobius vermicularis), precum i n
tratarea leucoreei, care este simptom patognomic al trichomonozei (Trichomonas
vaginalis).
Mod de preparare i utilizare: infuzie, tinctur, sirop. Infuzie:
1 lingur flori, frunze, ramuri foarte bine mrunite la 1 can cu ap clocotit. Se
las 20 min. dup care se strecoar. Se bea n cursul unei zile cu nghiituri rare. Are
aciune vermifug (Ascaris, Enterobius).
Se prepar din 15-30 g plant la 1 litru ap clocotit, se rcete i se folosete
pentru clisme.
mpotriva teniilor (T. solium, T. saginata, H. nana, D. latum, D. caninum) se
recomand urmtorum procedeu: se mrunesc 20 g de semine de dovleac
(Cucurbita pepo) peste care se toarn infuzia din 10 g vetrice i 100 ml ap
clocotit, se amestec cu miere pn la consistena unei paste. Cantitatea obinut
se ia n 3 prize la jumtate de or.
n medicina veterinar se folosete pentru combaterea colicilor la animalele de
talie mari. Herba posed proprieti antimicrobiene.
Este contraindicat administrarea n timpul sarcinii (poate provoca metroragii,
provoac apariia menstruaiei ntrziate). Metroragii eliminarea sngelui din uter, n
afara ciclului menstrual hemoragie uterin. (toxocaras, Ascaris).
 Usturoiul (Allium sativum) originar din Africa i Asia central, a fost introdus n
cultur n Europa din antichitate i folosit n scopuri condimentare i terapeutice, fiind
socotit ca un panaceu universal. Este mult prea cunoscut spre a fi descris. Produsul
vegetal utilizat: Atat n medicina tradiional cat i n cea tiinific se folosesc bulbii
compui din bulbili (cei) (Bulbus Allii). Principii active: Ulei volatil (bogat n sulfuri
de alil i de alilpropil), alicin, vitamine B i C. Aciune farmacologic: Vaso-
dilatatoare i hipotenisiv, antimicrobian, stimulent i antihelmintic.
Intrebuinri: Intern se folosete pe scar redus datorit mirosului persistent pe
care l las n cavitatea bucal, totui se poate administra cu succes n tratamentul
hipertensiunii, utilizand n acest scop sucul obinut prin presarea bulbilor (i se
recomand s fie stabilizat); de asemenea i ca antihelmintic (cu rezultate bune n
combaterea ascarizilor i oxiurilor). Consumul de 23 cei de usturoi pe zi d
rezultate bune i n tratamentul faringitelor, al infeciilor intestinale, asigur o
antisepsie bucal de lung durat i previne complicaiile gripale. Extern, sub form
de clisme (di macerat de usturoi), se utilizeaz n tratamentul oxiurilor. (vermifug)
Ghinura galben ( Gentiana lutea) Este o plant medicinal: rdcina sa lung
i foarte groas este utilizat n farmacie, datorit proprietilor sale digestive i
tonice. Ghinura galben recoltat n toamna anului III de viaa este folosit ca plant
medicinal sau la producerea unui rachiu amar folosit ca aperitiv. Se recolteaz cu
plugul fr corman, rdcinile se decolteaz cu secerea. se recomand la gastrita
hipoacid, tulburrile dispeptice. Stimuleaz intens secreiile salivare i gastrice; este
antihelmintic; colerectic-colagog, antimalaric, antipiretic. (Ascaris)
Crusin (Frangula alnus) Frunzele dar mai ales scoara de cruin exercit aciuni
purgative i laxative (provoaca eliminarea coninutului tubului digestiv), efect
coleretic i colagog asupra bilei (excit bila, mrindu-i secreia), proprietti vermifuge
i au o aciune relaxant asupra musculaturii intestinale. Fructele au aciune
protectoare, regenerant i antioxidant, fiind bogate n vitamine, minerale i acizi
grai. (nematode intestinale)

42. Descriei plantele cu aciune acaricid (denumirea, principii active,

utilizare n medicin).
Crusin (Frangula alnus) Frunzele dar mai ales scoara de cruin exercit aciuni
purgative i laxative (provoaca eliminarea coninutului tubului digestiv), efect
coleretic i colagog asupra bilei (excit bila, mrindu-i secreia), proprietti vermifuge
i au o aciune relaxant asupra musculaturii intestinale. Fructele au aciune
protectoare, regenerant i antioxidant, fiind bogate n vitamine, minerale i acizi
grai. (scabia)
Iarba mare (Inula helenium) plant ierbacee, peren. Se folosete partea
subteran (Radix Inulae). Mirosul este aromatic camforat, iar gustul amrui.
Substane active i proprieti: rdcina conine 50% polimeri ai levulozei din care
peste 95% este inulin. Mai conine ulei volatil, alantolactone, substane fitoncide,
etc. Frunzele conin alantopicrin, vitamina C, sruri minerale. Florile conin helenin.
Utilizare: alantolactonele i uleiul volatil au aciune antihelmintic cu proprieti
antibiotice n special pentru bacilul Koch. Este diuretic, favoriznd eliminarea apei din
organism, are proprieti antiinflamatorii, ntrete stomacul i stimuleaz ciclul
menstrual. Fiert cu vin alb sau amestecat cu miere, rizomul se folosete n cazul
tuberculozei. Rdcinele pisate, amestecate cu zeam de varz, se utilizeaz n
tratamentul riei. Supradozarea provoac stri de vom, efecte nedorite, care se
manifest prin excitaie.
Mod de preparare: decoct, ceai, pulbere, infuzie, vin tonic: 8 linguri pulbere de
rdcin la 1 litru de vin de cas. Se las la macerat 8-10 zile la temperatura
camerei. Sticla se agit zilnic. Se strecoar n sticl nchis la culoare i se bea cte
100 ml pe zi pentru tratarea bolilor vezicii urinare i calmarea tusei. (Schistosoma
haematobium).
Turita mare (Agrimonia eupatoria) Plant erbacee, vivace, cu frunze proase pe
faa interioar, cu flori galben-aurii i cu fructe cu ghimpi mici la baz, rspndit de
la cmpie i pn la etajul montan (1.000 m),n fnee i poieni umede, n tufriuri
 i luminiuri, la margini de pduri i drumuri, n locuri cu umiditate mare. nflorete
din iulie i pn n luna septembrie. n scopuri medicinale se recolteaz prile
aeriene n timpul nfloririi. (scabia)

43. Categorisii preparate antiparazitare de natur anorganic.

Ele reprezinta un bogat arsenal de susbstante medicamentoase parazitare. Aceste
preparate poseda un sir de avantaje , in comparatie cu cele sintetice :
a) nu se acumuleaza in sol , tesuturile vegetale si animale
b) nu se modifica in organismul gazdei si nu formeaza derivati otravitoare
c) au structura chimica simpla ceia ce faciliteaza
d) au strctura chimica simpla , ca are loc facilitatea acestora
Citeva din preparate :
sulful pulbere sau bucati de culoare galbena , putin solubil in uleiuri ;
sulfat de Na cristale fara miros si fara culoare cu gust sarat si amarui ,solubil in
apa .
Nematodocid actiunea antihelmitica care se obtine prin procesul de disociere a
hiposulfitului ;
Iodul care are actiune antibacteriana , antivirala ,antimicotica si nematodocida;

44. Specificai formula magistral (preparate farmaceutice) a

amestecurilor de substane cu aciune antiparazitar.
Deja sunt elaborate si aplicate in practica multe formule magistrale.Noi insa le mai
numeram in ordinea alfabetica, cele mai fregvent folosite si mai recente: 1) Antex-
repr. O amestec de arecolina bromhidrica cu n-butilclorid.Acest a fost experimentat la
canide infestate a manifestat un efect antiparazitar complex contra nematodelor
(Ancylostoma caninum) si cestodelor (Tenia ovis); 2) Anthol- amestec in componeta
careia intra anthelina cu toluol .Aceasta formula este contra nematodelor si
cestodelor intestinale la canide;3)Drontal (prasiquantel cu pyrantel ) comprimate
de 5 mg\kg in scarioza ,Giardia si cestoze intestinale la canide;

45. Descriei substane biologic active cu proprieti antiparazitare

(lactone macrociclice).
Aceste substante biologic active au actiune antiparazitara , asupra endoparazitilor
cit si ectoparazitilor , neavind actiune asupra cestodelor ,trematodelor si
protezoarelor. Lactonele macrociclice sunt produse de fermentatie induse de un
microorganism teluric, fiind substante cu spectrul larg de actiune si
eficacitate.Lactonele macrociclice cuprind doua mari grupe de substante:
1)avermectinele
2)milbemicinele;
Forma galenica- solutie injectabila ,premix;Prin administrarea subcutanata a
formelor comerciale de ivermectina Ivomec, solutie injectabila sterila de 1%
ivermectina si cu glicirina , ivomec pt porcine. Lactonele macrociclice leaga receptorii
si astfel modeleaza activitatea canalelor de clor din membrana neurocitelor si
miocitelor.In prezent se considera ca lactonele macrociclice actioneaza prin
infectarea sis.de reproducere al nematodelor si artropodelelor.In medicina umana
Ivermectina este aplicata in tratamentul oncocercozei care este o filarioza
.Tratamentul chimioterapic este indreptat impotriva a formelor larvare si parazitilor
adulti .In med.veterinara lactonele macrociclice sunt larg aplicate in tratam . si
profilaxia nematodelor si la bovine, ovine, canide;

46. Descriei substane biologic active cu proprieti antiparazitare

(antibiotice).
 Sunt prep. Farmacolofice cu actiunea antibacteriana bactericida care se utilizeaza
in tratamentul bolilor infectioase la om si la animale.Grupa antibioticilor ionofori
actioneaza prin capturarea cationilor asigurind transpotul lor afara din celula
parazitului , cu cationii pt a forma coplexe , liposoluile capabile de a tranversa
membr. Lipidice ceia ce nu pot face cationii necombinati, hidrosolubili.Cei mai
cunoscuti din compusi sunt: - monensin:- lasolocid;- narasin : Antibioticile in terapia
umana trata.se aplica ametiozei intestinale .Antibioticul Paromomicina este folosit in
tratamentul giardiozei la femeile gravide , se aplica in situatii urgente cu diaree
masiva si deshidratare . Antibioticile in afara de tratament curativ antiprotozorian se
folosesc si pt tratamentul chimiopreventiv pt profilaxia la animale ;
Iata citeva : 1) Higrovitina se aplica cu scop curativ si profilactic in ascarioza si
trichicefaloza
2) Dictomicina A antibiotic cu spectru larg de actiune antihelmintica si
antimicrofiana , actiunea este evedentiata la suine;
3) Anreomicina- clortetraciclin hidroclorid produs metabolic cu actiune in
ascarioza suinelor;

47. Descriei substane biologic active cu proprieti antiparazitare

(enzime).
Fermenti proteolitici de orgine vegetala care actioneaza asupra tesuturilor vii ale
helmintilor, astfel determina moartea parazitilor.O enzima litica de origine vegetala
este si substanta papaina care se contine fructul arorelui Carica papaya.Papaina pura
este o proteina cu masa moleculara de 27000.Activitatea proteolitica este datorata
prezentei cu structura sulfhidrile prin disocierea hidrogenului.Fermentii proteolitici
actioneaza asupra nematodelor tractului digestiv.Mecanismul de actiune asupra
nematodelor initial se distruge cuticula stratul ei omogen apoi lizeaza hipoderma ,
apoi merge stratul muscular , aparatul reproducator si apoi distugerea totala a
helmintului. Nematolitulare actiune antihelmitica distugind nematodelor
gastointestinale la animale. Vermizinul are o actiune antiparazitara in hemitele
intestinale.

48. Generalizai modul de aciune antiparazitar a derivailor

probenzimidazoli.
Profilul farmacocinetic si metabolic al derivatilor este foarte asemanator la
animale de laborator si animale tinta. Caracteristice fizico-chimice ale derivatilor pro
si benzimidazolilor explica biodisponibilitatea redusa in administrarea orala
solubilitatea slaba in sistemele apaoase determina o rata cazuta de diluitie a
medicamentelor in tractul gastrointestinal ceia ce determina in general obsorbtie
redusa sistematica acest fapt este derminat prin fecale ale pro si benzimidazolilor.
Produsii de degradare metabolica sunt exeretati o data cu bila si urina. Pe cale urina
se elimina aproape exlusiv metabolitii. Cele mai multe reziduri se gasesc in tractul
gastro intestinal, ficat si rinichi. Deci toti benzimidazolii au efect farmacodinamic
similar din punct de vedere al efectelor embriotoxice.

49. Generalizai modul de aciune antiparazitar a derivailor

benzimidazoli.
Profilul farmacocinetic si metabolic al derivatilor este foarte asemanator la
animale de laborator si animale tinta. Caracteristice fizico-chimice ale derivatilor pro
si benzimidazolilor explica biodisponibilitatea redusa in administrarea orala
solubilitatea slaba in sistemele apaoase determina o rata cazuta de diluitie a
medicamentelor in tractul gastrointestinal ceia ce determina in general obsorbtie
redusa sistematica acest fapt este derminat prin fecale ale pro si benzimidazolilor.
Produsii de degradare metabolica sunt exeretati o data cu bila si urina. Pe cale urina
se elimina aproape exlusiv metabolitii. Cele mai multe reziduri se gasesc in tractul
gastro intestinal, ficat si rinichi. Deci toti benzimidazolii au efect farmacodinamic
similar din punct de vedere al efectelor embriotoxice.
50. Generalizai modul de aciune antiparazitar a derivailor pirimidinei.
In tratamentul endoparazitilor atit la animale cit si la om se utilizeaza derivatii
pirimidinei .Dupa adm. Orala pirantelul tratat ete usor absorbit la nivelul intestinului ,
absorbia insa este limitata in cazul adm. la rumegatoare.Concentractia plasmatica
maxima se realizeaza la ciine si la porc dupa 2-3 de la administrare.
1)Pirantelul sub forma de pamoat este sub forma cea mai activa asupra infestatiei
la om si la cal .
2) Pirantelul tratrat actioneaza ca blocant neuromuscular determinind contractia
musculaturii parazitului .
3) Pirantel pamoat poate fi adm.sub forma de suspensie sau sub forma de perix ,
doza fiind de 6,6 mg .
Prin studiile de autoradiografie cu stadiile adulte si larvare de Toxocara canis s-a
demonstrar faptul ca formele larvare absorb in mod continuu pirantelul prin
suprafata corpului , sarurile pirantelului au efecte toxice asupra gazdelor.

51. Analizai modul de aciune protistocid a metronidazolului.

Metronidazol-750mg x 5x10 zile,per.os .Metronidazolul este un derivate al 5
nitroimidazolului.In interiorul parazitului grupul nitro al metronidazolului este redus
de feredoxina, iar compusii rezultati sunt citotoxici,distrugind structura lichida a AND-
ului. Preparatul se absoarbe bine,producind nivele tisulare adecvate in bila,tesutul
subcutant si lichidul cefal-rahidian.Este metabolizat in ficat si se elimina prin urina.
Reactiile adverse sunt: iritatii gastrointestinala, cefalee, ameteli, decolorarea urineii,
leucopenie. Datorita actiunii teratogene este contraindicate utilizarea in timpul
sarcinii.

52. Analizai modul de aciune antiparazitar a schizontocidelor tisulare.

Schizontocidele tisulare distrug parazitii care se dezvolta in celula hepatica, atit pe
cei inoculati de tintar sub forma de sporozoit, cit sip e cei ramasi sub forma
latent(hipnozoiti).Previn astfel,pe de o parte,aparitia acestor febrile,iar pe de alta
parte, a recaderilor tardive.Din aceasta categorie face parte Primachina care
actioneaza asupra proceselor respiratorii mitocondriale ale plasmodiilor din ficat si a
gametocitilor din singe.Este putin active asupra schizontilor eritrocitari, de aceea nu
este folosita in tratamentul actului acut de malaria.

53. Analizai modul de aciune antiparazitar a gametocidelor.

Gametocidele distrug formele sexuate din organism, impiedicand infectarea
tantarilor sau inhiba dezvoltarea acestor forme in organismul tantarilor.

54. Analizai modul de aciune antiparazitar a schizontocidelor

eritrocitare.
Schizontocidelor eritrocitare(clorochina,chinina,pirimetamina)actioneaza asaupra
parazitilor intraeritrocitari, impiedicindu-le multiplicarea(prin fixarea pe AND
impiedica replicarea AND-ului transcrierea ARN-ului si sinteza proteica).Ele suprima
si previn aparitia acceselor febrile
Malaria este o boal produs de diverse specii de Plasmodium: falciparum,
vivax,malarie i ovale. Cele mai grave forme,inclusiv decesul,sunt produse de
Pl.falciparum si rezistena se observ ndeosebi la Pl.falciparum. Vectorul acestei boli
este femela narului anofel. Prin nepare narul suge o cantitate de snge
infectat.Acesta conine gameii sau forma sexuat a parazitului. Dup difereniere i
multiplicare sporozoiii maturi migreaz n glandele salivare de unde,prin nepare
,vor ajunje n sngele altui om.Aici are loc transformarea sporozoiilor n schizoni sau
forma asexuat. Sporozoiii care nu se transform n schizoni vor invada ficatul. n
ficat continu s se divid i s se transforme n schizoni. Timpul ct persist n ficat
plasmodiile este variabil.Formele care dormiteaz sau persist foarte mult timp se
numesc hipnozoii. Cnd dezvolatrea hepatic se termin schizonii rup membrana
hepatocitelor i ptrund din nou n snge,sub form de merozoii. Merozoiii
 invadeaz eritrocitele.O parte se divid asexuat i nasc schizoni eritrocitari iar alii se
difereniaz n forme sexuate sau gametocii.
CLOROCHINA a fost unul din cele mai folosite medicamente pentru tratamentul
i profilaxia malariei, insa cazurile de malarie cu Pl.falciparum au devenit
rezistente;Rmne totui util n celelalte cazuri de malarie. Este un compus sintetic
derivat de 4-aminochinolin, se gsete sub form de fosfat de clorochin pentru
administrare pe cale oral. Se absoarbe aproape complet din tubul digestiv,are o
bun dstribuie tisular. Se excret ndeosebi pe cale renal si este foarte eficace
asupra schizonilor eritrocitari. Febra dispare n 24-48 de ore iar paraziii dispar din
snge n 48-72 de ore. Este folosit i n unele regiuni din Africa n cazuri de malarie
cu Pl.falciparum.
CHININA este de prim linie malaria cu P.falciparum cazurile severe; este un
alacaloid extras din coaja arborelui Cinchona (din 1820) si se folosete ca antimalaric
nc de atunci. Chinidina = izomerul dextrogir al chininei este mai puin eficace n
cazurile severe de malarie cu P.falciparum. Chinina se absoarbe bine din tubul
digestiv,are o bun distribuie tisular. Farmacocinetica este variabil printre indivizi
(populaii). Pacienii cu malarie realizeaz concentraii plasmatice mai crescute, este
schizontocid pe formele eritrocitare pe toate 4 subtipurile de plasmodium.Este
gametocid pe P.ovale i vivax (nu i pe P.falciparum).
PIRIMETAMINA I PROGUANILUL ambele se absorb relativ bine ns lent din
tubul digestiv si acioneaz pe formele eritrocitare (toate cele 4 tipuri).
Pirimetamina (25 mg) + Sulfadoxin (500 mg) = FANSIDAR. Proguanilul
acioneaz i pe formele hepatice. Nu au aciune gametocid i nici pe hipnozoii.
Ambele inhib sinteza de folai la nivelul paraziilor.
ARTEMISINUL acioneaz schizontocid eritrocitar pe toate tipurile de
plasmodium.

55. Descriei aciunea antiparazitar aNiclosamidului (Fenasal).

Niclosamidaeste cel mai larg utilizat medicament, care intervine in
metabolismul glucidic al parazitilor, blocind ciclul acidului citric, cu acumularea
consecutiva a acidului lactic si moartea parazitului. La tenioze se administreaza in
doza unica de 2g. Fiecare comprimat, inainte de a fi inghitit, se mesteca in gura.
Comprimatele se administreaza dimineata, pe stomacul gol, si preferabil, dupa o
clisma evacuatoare. De obicei, dupa 3 ore strobila se elimina. Eficacitatea
tratamentului este apreciata de 95% din cazuri, evaluindu-se prin examene
coprologice, repetate saptimninal, incepind cu luna a 2 dupa tratament. Este foarte
eficace pe cestode si trematode: Taenia solium i T.saginata, Diphyllobotrium latum
(produce botriocefaloza),Hymenolepsis nana. Inhib procesele de fosforilare oxidativ
efect toxic letal asupra paraziilor. Viermii sufer i o aciune a enzimelor (proteaze)
intestinale. Este indicat n infestaiile cu germenii amintii mai sus si este bine
suportat.

56. Descriei modul de aciune antiparazitar a Mebendazolului (Vermox).

Mebendazolul nu afecteaz doar paraziii intestinali (n stadiul adult) el
acioneaz la fel mpotriva stadiilor parazitare extraintestinale precum sunt larvele
nchistate de Trichinella spiralis i stadiul larvar al cestodului. Larvele nchistate de T.
Spiralis sunt omorte n 5-7 zile de tratament. Principalul efect morfologic asupra
chistului hidatic de Echinococus granulozus este necroza complet a membranei
germinative i sterilizarea lor evideniat de absena protoscolicilor viabili,
mebendazolul ptrunznd prin difuziune n peretele chistului.
Mebendazolul (Vermox,Permax)- Este un derivat de benzimidazol. Are un
spectru antihelmintic larg eficace n nematodoze inmaginale larvare, cestodoze
larvare: Trichuris trichiuria,Ancylostoma duodenale,Ascaris lumbricoides i Enterobius
vermicularis. Este activ i pe unii plathelminii Echinoccocus,tenii. Medicamentul
este captat de ctre parazit i mpiedic captarea glucozei;n final se produce o
degenerare a microtubulilor cu efect toxic. Se absoarbe slab din intestin (avantaj) iar
alimentele cu grsimi i favorizeaz absorbia.
 Ca mod de actiune, mebendazolul se leaga de tubulina, care este o proteina
ructurala din peretele celular al parazitilo, blocind polimerizarea tubulinei in
microtubuli. Acest proces distruge transportul functional si integritatea la nivelul
celulei, rezultatul fiind moartea parazitului. Dupa administrare, in organismul gazdei
mebendazolul este absorbit in sistemul circulator si transportat in diferite parti ale
corpului, inclusiv in ficat, unde se metabolizeaza si se elimina prin fecale si urina.

57. Analizai modul de aciune antiparazitar a Piperazinei.

Piperazina (dietilendiamin C4H10N2) i srurile ei (adipat, citrat, sulfat, fosfat)
se caracterizeaz printr-o toxicitate slab i indice chimioterapeutic nalt. Se aplic n
nematodoze.
Piperazina este un antihelmintic eficient mpotriva nematozilor intestinali Ascaris
lumbricoides (ascaride) i Enterobius vermicularis (oxiuri), cu toate c alte
antihelmintice sunt, de obicei, preferate. La ascaride piperazin produce un bloc
neuromuscular conducnd la o paralizie muscular flasc a viermilor sensibili, care
sunt apoi uor dislocai de ctre micarea intestinului i expulzai n materiile fecale.
Piperazina este folosit de obicei sub form de citrat sau fosfat, dar poate fi, de
asemenea, folosit sub form de adipat. A fost folosit n Romania sub denumirea
comercial Nematocton, dar n prezent nu este autorizat de ctre Agenia Naionala
a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

58. Analizai modul de aciune antiparazitar a Levamisolului (Decaris).

Levamisolul este un puternic inhibitor al fumarat reductazei i succinat
dehidrogenazei enzime eseniale n metabolismul hidrocarbonailor la A.
lumbricoides. Se aplic la nematode. Levamisol acioneaz contra Ascarides +
Ancylostoma. Este un derivat de aminotiazol, produce paralizia paraziilor. Are
proprieti imunomodulatoare stimuleaz imunitatea. Are eficacitae i n poliartrita
reumatoid.
La adult este suficient o doz unic de 150 mg, iar la copii 3 mg/kg/zi - asigur
vindecarea infestaiei cu Ascaris lumbricoides (90% ). Este bine tolerat. Eficacitatea
este intre 77-90%.

59. Generalizai modul de aciune antiparazitar a preparatelor acaridice

i insecticide.
Preparate acaridece sunt de natura anorganica si produse de sinteza
organofosoforice.
Sarcoptoza se trateaza prin aplicarea pe toata suprafata corpului, cu exceptia
capului, a unor lotiuni si creme, care contin substante acaricide. In tratamentul
sarcoptozei poate fi folosit Lindan 1%, care se lasa 8-12 ore in contact cu
tegumentul, dupa care se indeparteaza prin spalare. Lindanul este un preparat
organoclorurat, care actioneaza toxic asupra sistemului nervos si produce paraliza
acarienilor.
Preparate insecticide sunt produse de sitneza organofosforice, clorurale si altele.
Tratamentul pediculozei si a ftiriozei urmareste distrugerea parazitilor adulti si a
oualor cu ajutorul insecticidelor (DDT, piretrinoide de sinteza). In invaziile cu
Pediculus humanus var capitis se spala intii parul cu sapun obisnuit, apoi se aplica
medicamentul in forma de sampon sau lotiune. Se lasa 12 ore, dupa care parul se
clateste, se usuca si se piaptana cu un pieptene des, pentru indepartarea oualor.
Procedura se repeta dupa 7 zile.

60. Analizai modul de aciune antiparazitar aThiabendazolului (Mintezol).

 Thiabendazolul are un spectru antihelmintic larg este i antiinflamator,analgezic i
antipiretic, este i imunomodulator. Indicaia principal strongiloidoz. Este activ pe
helminii intestinali i fa de larvele cutanate. Este activ i n trichineloz. Poate fi
util n cazurile de infestaie multipl. In doza de 25 mg/kg corp elimina parazitul
adult, dar nu afecteaza larvele circulante sau inchistate. De aceea este indicat numai
in prima saptamina dupa infestare, cind adultii sunt in numar mare. Insa majoritatea
persoanelor infestate sunt asimptomatice in aceasta faza a bolii, neputind fi
identificate, in afara celor, care evolueaza in cadrul unor focare.

61. Analizai modul de aciune antiparazitar a Albendazolului (Zentel).

Albendazolul Are un spectru asemntor cu mebendazolul. Este activ i pe
Necator americanus,cestode Taenia solium i Taenia saginata. Este de ales n
infestaia cu oxiuri vindecare de 100 % dup o doz unic de 400 mg. Este eficace
i n celelalte infestaii,n aceai doz. Tratamentul n chistul hidatic dureaz
mult,dozele sunt de 800 mg (30 de zile),vindecarea este 33-40 %. Rezultate
favorabile n cisticercoza cu localizare nervos-central. n doze obinuite i timp
scurt este bine suportat. Poate s produc tulburri GI (dureri sau jen
epigastric,diaree,grea) i cefalee. Este contraindicat n sarcin i la cei cu ciroz
hepatic.
In cisticercoza musculara, ca mod de actiune, albendazolul se leaga de tubulina,
care este o proteina structurala din peretele celular al parazitilor, blocind
polimerizarea tubulinei in microtubuli. Acest proces distruge transportul functional si
integritatea la nivelul celulei, rezultatul fiind moartea parazitului. Dupa administrare,
in organismul gazdei albendazolul este absorbit in sistemul circulator si transportat in
diferite parti ale corpului, inclusiv in ficat, unde se metabolizeaza si se elimina prin
fecale si urina.
In hidatidoza, akbendazolul are un efect paraziticid asupra membranei proligere,
care este urmata de resorbtia lichidului hidatic.

62. Analizai modul de aciune antiparazitar a Pirantelului.

Pirantel este un antihelmintic eficient mpotriva nematozilor intestinali, inclusiv
mpotriva ascaridelor (Ascaris lumbricoides), oxiurilor (Enterobius
vermicularis), Trichostrongylusspp., nematozilor tisulari Trichinella spiralis i
anchilostomilor (Ancylostoma duodenale, Necator americanus). Pirantel este un
agonist nicotinic al receptorilor acetilcolinici ai helminilor. El acioneaz prin blocarea
neuromuscular a viermilor, depolarizind sinapsa neuro-musculara si blocind
actiunea colinesterazei. Induce o activare semnificativ i prelungit a receptorilor
nicotinici, care duce la o paralizie spastic a viermilor i permite eliminarea lor n
materiile fecale prin intermediul peristaltismul intestinal. Nu excita si nu cauzeaza
migrarea helmintilor. Este activ mpotriva formelor mature i formelor imature a
viermilor sensibil. Larvele viermilor care migreaz n esuturi nu sunt afectate.
Pirantel este administrat pe cale oral, sub form de embonat. Dupa administrarea
orala este absorbit intr-o cantitate mica in tractul gastrointestinal. Circa 7% se
elimina cu urina sub forma neschimbata si partial sub forma de metaboliti. Peste 50%
din doza adminstrata oral se elimina cu masele fecale.

63. Descriei modul de aciune antiparazitar a Praziquantelului (Droncit).

In caz de opistorchioza, cisticercoza musculara, preparatul altereaza
permeabilitatea membranei celulare la cationii mono si bivalenti, in special, calciul.
Producind un masiv influx de calciu, initiaza contractii tonice ale viermelui. Gazda
(omul) metabolizeaza medicamentul rapid si il tolereaza bine. Dupa tratament ouale
dispar din scaun in decurs de o saptamina, in timp ce simptomele clinice persista
doua luni.
In caz de himenolepioza, tratamentul cu acest preparat trebuie condus in asa fel,
incit sa nu provoace voma, care ar putea antrena transportul proglotelor sau oualor
din intestin in stomac, favorizind astfel cisticercoca musculara/cerebrala si
himenolepioza.
 Droncitul este activ fata de protoscolecsii de E.granulosus la o concentratie de 20
mkg/litru, intr- perioada de activitate de minimum 3 zile. A fost utilizat pina in
prezent numai in studii experimentale pe sobolani.

64. Descriei modul de aciune antiparazitar a Mepacrinei.

Mepacrina (atebrina, quinacrina) in interiorul parazitului interfera cu enzimele
flavinice, provocind scaderea consumului de oxigen, fiind un inhibitor colinesterazic.
In organismul gazdei se absoarbe rapid, dar se leaga de tesuturi, eliminindu-se lent,
aproximativ 10% din doza zilnica se elimina cu urina. Efecte secundare la copii:
senzatii de greata, voma, cefalee, ameteli, transpiratii, febra, mialgii, insomnii.
metronidazol + mepacrina giargioz

65. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,

biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Entamoeba histolytica.
1. Taxonomie (3) 20 (5)endoplasma
2. a (4)25 (12) vacuola digestiva
(4)Sarcomastigop 40-60 (5) (14)eritrocite
hora 15. Cistul contine (17) ribozomi
3. b (3)Rhizopoda (1) 1 nucleu (18) aparatul Golgi
4. c (2)Amoebida (2) 2nuclee (19) mitocondrii
5. d (3) 4 nuclee (20) reticulum
(3)Entamoebidae 16. Oochistul endoplasmatic
6. Forma evolutiva contine (21) granule lipidice
7. (2)Chist (5) lipseste (23) cariozom
8. (4)Trofozoit forma 17. Habitat (24) baghete siderofil
minuta (1) parazit cavitar 20. Organe de
9. (6)Trofozoit forma (2) colonul locomotie
magna (4)cecumul (2) pseudopode
10. Forma (5) sigmoidul
infestanta (6) pulmonul 21. Nutritia
11. (2)Chist (7)rectul (2) eritrocite
12. Forma (8) parazit tisular (4) ciuperci
rezistenta (9) ficatul (7) bacterii
13. (3)Chist 18. (10)ileonul 22. Reproducerea
14. Trofozoit (11)apendicele (1) inmultirea asexuata
a. forma (12)creierul (3) monotomie
(2)forma de amiba 19. Morfologia (4) fisiune binara
(5) forma neregulata trofozoitului (6) bipartitie
b. Dimensiunile (1)nucleu 23. Ciclul evolutiv
(mkm) (3)ectoplasma (2) monoxen cu
 prezenta formelor tropicale 30. Profilaxie
exogene (4) frecvent in zonele cu (2) depistarea, izolarea
24. Gazda igiena deficitara si tratarea purtatorilor
parazitara (6) cosmopolit cu semne clinice
(1) omul 28. Denumirea (4) evitarea consumului
25. Gazda vector parazitozei de fructe si zarzavaturi
a. Vector mecanic (1) amebioza insuficient spalate
(4) musca domestica (2) dizenteria amebiana (6) profilaxia individuala
b. Vector biologic 29. Simptomatologi pentru turisti in zonele
(5) lipseste e endemice
26. Calea de (1)abces hepatic (8) combaterea
contaminare (2) abces intestinal vectorilor mecanici
(1) fecal-orala (3) abces pulmonar (9) respectarea
(3) contact direct (4) abces cerebral obligatorie a regulilor de
(5) contact indirect (7) amebom igiena individuala
(7) autoinfestare (10)colita (11) depistarea si
externa (11) diaree tratarea purtatorilor
(8) alimentara (15) febra sanatosi
(9) autoinfestare interna (16) anorexie (13) educatia sanitara a
27. Raspindire (21) cefalee populatiei
geografica (27) ulceratii 31.
(1) frecvent in zonele 32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
66. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Giardia intestinalis.
1. Taxonomie (mkm) (7) blefaroplast
a (2) (7) 15 (8)axostil
Sarcomastigophor 6. Chistul contine (10) membrana
a (3) 4 nuclee celulara
b (3) 7. Oochistul (11) flageli
Mastigophora contine (12) vacuola
c (1) (5) lipseste digestiva
Diplomonadida 8. Habitat (15) discul sugator
d (2) Hexamitidae (1) jejun (17) ribozomi
2. Forma evolutiva (4) duoden (18) aparatul golgi
(5) trofozoit (7) intestinul (19) mitocondrii
(6) chist subtire (20) reticulum
3. Forma (12) parazit endoplasmatic
infestanta cavitar (21) granule
(16) chist 9. Morfologia lipidice
4. Forma trofozoitului 10. Organe de
rezistenta (1) nucleu locomotie
(9) chist (2) kinetoplast (4) flageli (opt)
5. Trofozoit (3) ectoplasma 11. Nutritia
a. Forma (4) corpuscul (8) continutul
(2) piriforma bazal intestinal
b. Dimensiunile (5) endoplasma (9) vitamine
 12. Reproduce (6) contact (29)
rea indirect hepatomegalie
(1) inmultirea (7) autoinfestare 20. Profilaxie
asexuata externa (2) evitarea
(4) fisiune binara (8) alimentara consumului de
(8) monotomie 17. Raspindire fructe si
(10) bipartitie a geografica zarzavaturi
13. Ciclul (1) cosmopolit insuficient spalate
evolutiv (7) frecvent in (4) combaterea
(2) monoxen cu Europa vectorilor
prezenta formelor (8) frecvent in mecanici
exogene zonele cu igiena (6) respectarea
14. Gazda deficitara obligatorie a
parazitata (9)favorizata de regulilor de igiena
(1) omul viata in individuala
(2) canide colectivitati(gradi (7) profilaxia
(3) Macaca nite, crese) individuala pt
mulatta 18. Denumirea turisti in zonele
15. Gazda parazitozei endemice
vector (3) giardioza (8) depistarea si
a. Vector (15) lamblioza tratatrea
mecanic 19. Simptomat purtatorilor
(4) Musca ologie sanatosi
domestica (5) deshidratare (10) depistarea,
b. Vector (10) enterita izolarea, tratarea
biologic (12) diaree putatorilor cu
(5) lipseste (16) febra semne clinice
16. Calea de (17) anorexie (11) educatia
contaminare (19) icter sanitara a
(1) fecal-orala (20) hepatita populatiei
(5) contact direct (24) inapetenta 21.
22.
23.
24.
25.
67. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Trichomonas vaaginalis.
1. Taxonomie 5. Trofozoit (1) nucleu
a (1) a. Forma (2) kinetoplast
Sarcomastigophor (1) ovalara (4) corpuscul
a (4) piriforma bazal
b (1) (6) sferica (6) membrana
Mastigophora b. Dimensiunile ondulata
c (4) (mkm) (7) blefaroplast
Polymastigida (5) 10-23 (8) axostil
d (1) 6. Chistul contine (10) membrana
Trichomonadidae (5) lipseste celulara
2. Forma evolutiva 7. Oochistul (11) flageli
(7) trofozoit contine (12) lizozomi
3. Forma (5) lipseste (14) ribozomi
infestanta 8. Habitat (16) ectoplasma
(7) trofozoit (3) vaginul (18) aparat Golgi
4. Forma (6) parazit cavitar (20) reticulum
rezistenta (8) uretra endoplasmatic
(6) lipseste 9. Morfologia (22) mitocondrii
trofozoitului (23) endoplasma
 10. Organe de absenta formelor (6)vulvo-vaginita
locomotie exogene (7) uretrita
(2) flagel recurent 14. Gazda (13) discomfort
(7) flageli liberi parazitata local
(patru) (1) omul (15) prurit
(8) membrana 15. Gazda (18) secretii fetide
ondulata vector (23) leucoree
11. Nutritia a. Vector 20. Profilaxie
(1) eritrocite mecanic (3) depistarea,
(3) secretii (5) lipseste izolarea si tratarea
vaginale b. Vector purtatorilor cu
(6) celule biologic semne clinice
epiteliale (5) lipseste (5) evitarea
(9) leucocite 16. Calea de raporturilor
12. contaminare sexuale
Reproducerea (2) contact sexual ocazionale
(1) inmultirea 17. Raspindire (7) depistarea si
asexuata a geografica tratarea
(2) monotomie (1) pe tot globul purtatorilor
(4) fisiune binara (5) frecvent in sanatosi
(8) bipartitie zonele cu igiena (9) respectarea
longitudinala deficitara obligatorie a
(11) inmugurire 18. Denumirea regulilor de igiena
13. Ciclul parazitozei individuala
evolutiv (4) trichomonoza (12) educatia
(1) monoxen cu 19. Simptomat sanitara a
ologie populatiei
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
68. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Plasmodium vivax.
1. Taxonomie forma amiba 5. Trofozoit
a (1) Apicomplexa (22) zigot a. Forma
b (4) Sporozoa (23) morula (5) inelara
c (3) (25) trofozoit (8) forma de
Haemosporidia forma inel amiba
d (1) Plasmodidae (28) schizont b.dimensiunile
2. Forma evolutiva tisular (1) 1-3
(5) sporozoit (30) schizont 6. Chistul contine
(6) gametocit eritrocitar (1) 1 nucleu
(8) ookonet 3. Forma 7. Oochistul
(9) schizont infestanta contine
(11) merozoit (1) gametocit (5) lipseste
(14) trofozoit (5) sporozoit 8. Habitat
(15) sporochist 4. Forma (1) reticulocite
(17) gamont rezistenta (7) hepatocite
(20) sporont (10) lipseste (10)parazit
(21) trofozoit intracelular
 9. Morfologia 14. Gazda (15)piele purpurie
trofozoitului intermediara (16) febra
(1) nucleu (1) omul intermitenta
(3) ectoplasma 15. Gazda (17) anorexie
(5) endoplasma definitiva (19) congestia
(6) aparatul Golgi (4) Anopheles fetei
(10) membrana 16. Gazda (20) dureri
celulara vector musculare
(12) vacuola a. Vector (21)splenomegalie
digestiva mecanic (22) dureri
(13) complexul (5) lipseste articulare
apical b. Vector (23) cefalee
(15) biologic (24) voma
konoid+roptrii+mi (3) Anopheles (25) paroxismul
croneme 17. Calea de febril
(17) ribozomi contaminare (26) limfadenita
(19) mitocondrii (3) transplancetar (27) puls accelerat
(20) reticulum (4) percutan pasiv (28) transpiratie
endoplasmatic (8) alimentara (29) frison
(22) granulatii (11) transfuzie de (30)
Schufner singe hepatomegalie
10. Organe de 18. Raspindire 21. Profilaxie
locomotie a geografica (4)chimioprofilaxia
(2) pseudopode (1) frecvent in colectiva
11. Nutritia zonele tropicale (7) combaterea
(1) hemoglobina (2) frecvent in vectorilor biologici
(6) continutul zonele temperate (8)
hepatocitelor 19. Denumirea chimioprofilaxia
12. Reproduce parazitozei individuala
rea (16) malaria (10) profilaxia
(1) inmultirea (17) paludismul individuala pt
asexuata (18) febra terta turisti in zonele
(4) merogonie benigna endemice
(6) schizogonie (19) friguri de (11) depistarea si
(7) diviziune balta tratarea
multipla 20. putatorilor
(9) sintomie Simptomatologi sanatosi
(11) inmultire e (13) depistarea,
sexuata (9) anemie izolarea si tratarea
13. Ciclul (11) polipnee purtatorilor ce
evolutiv (13) tulburari semne clinice
(4) dixen cu digestive (14) educatia
absenta formelor (14) tulburari sanitara a
exogene nervoase populatiei
22.
69. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Plasmodium malariae.
1. Taxonomie (3) sporozoit (20) sporont
a (3) Apicomplexa (6) gametocit (21) trofozoit forma
b (1) Sporozoa (9) schizont amiba
c (4) (11) merozoit (22) zigot
Haemosporidia (13) trofozoit (24) rozeta in
d (3) Plasmodidae (15) chist margareta
2. Forma evolutiva (16) schizont (25) ookinet
(1) trofozoit forma eritrocitar (27) schizont tisular
inel (18) gamont
 (30) trofozoit banda (3)continutul (5) tulburari
ecuatoriala hepatocitelor digestive
3. Forma infestanta 12. Reproducerea (6) tulburari
(3) gametocit (2) inmultire nervoase
4. Forma rezistenta asexuata (8) piele purpurie
(10) lipseste (4) merogonie (9) anemie
5. Trofozoit (6) schizogonie (10) congestia fetii
a. Forma (7) sintomie (12) dureri
(5) inelara (9) diviziune musculare
(6) banda multipla (14) splenomegalie
ecuatoriala (11) inmultire (16) febra
b. Dimensiunile sexuata intermitenta
(mkm) 13. Ciclul evolutiv (17) anorexie
(4) 1 (4) dixen cu absenta (19) dureri
(6) 2 formelor exogene articulare
(8) 3 14. Gazda (21) oboseala
6. Chistul contine intermediara (23) puls accelerat
(1) 1 nucleu (1) omul (25) paroxismul
7. Oochistul contine 15. Gazda definitiva febril
(5) lipseste (1) Anopheles spp (26) limfadenita
8. Habitat 16. Gazda vector (27) cefalee
(1) eritrocite a. Vector mecanic (28) transpiratie
(3) parazit (6) lipseste (29) frison
intracelular b. Vector biologic (30) hepatomegalie
(12) hepatocite (1) Anopheles 21. Profilaxie
9. Morfologia 17. Calea de (3) educatie
trofozoitului contaminare sanitara a populatiei
(3) ectoplasma (3) transplancentar (5) chimioprofilaxia
(5) endoplasma (4) percutan pasiv colectiva
(6) aparatul Golgi (8) alimentara (8) combaterea
(10) membrana (11) transfuzia vectorilor biologici
celulara singelui (9) chimioprofilaxia
(12) vacuola (12) transplantul individuala
gigestiva organelor (10) aplicarea
(15) granulatii 18. Raspindirea obligatorie a
Ziemann geografica regulilor de igiena
(17) ribozomi (2) frecventa mai individuala
(19) mitocondrii mare in zonele (12) profilaxia
(20) reticulum tropicale individuala pt turisti
endoplasmatic 19. Denumirea in zonele endemice
(23) complexul parazitozei (13) depistarea si
apical (16) malaria tratarea purtatorilor
(24) nucleu (17) paludismul sanatosi
10. Organe de (19) fruguri de balta (15) depistarea,
locomotie (22) febra cuarta izolarea si tratarea
(6) lipsesc 20. Simptomatologi purtatorilor ce
11. Nutritia e semne clinice
(1) hemoglobina (2) polipnee
22.
70. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Plasmodium falciparum.
1. Taxonomie 2. Forma evolutiva (9) schizont
a (3) Apicomplexa (1) trofozoit forma (11) merozoit
b (3) Sporozoa inel (13) trofozoit
c (1) Haemosporidia (2) sporont (15) sporochist
d (1) Plasmodidae (4) zigot (16) schizont
 eritrocitar 10. Organe de (21) malaria
(19) gametocit locomotie cotidiana
forma semiluna (6) lipsesc 20. Simtomatologie
(20) gamont 11. Nutritia (1) polipnee
(21) trofozoit forma (1) hemoglobina (3) tulburari
amiba (3) continutul digestive
(22) sporozoit hepatocitelor (5) piele purpurie
(23) prerozata 12. Reproducerea (6) anemie
(25) ookinet (1) merogonie (9) tulburari
(27) schizont tisular (3) inmultire nervoase
3. Forma infestanta asexuata (11) congestia fetii
(4) sporozoit (6) schizogonie (13) febra
4. Forma rezistenta (7) inmultire intermediara
(6) lipseste sexuata (14) anorexie
5. Trofozoit (9)diviziune multipla (16) dureri
a. Forma (11) sintomie musculare
(1) forma de 13. Ciclul vital (18)hemoglobinurie
semiluna (4) dixen cu absenta (19) oboseala
(3) ovalara formelor exogene (20) dureri
(5) inelara 14. Gazda articulare
(7) sferica intermediara (21) pulsul accelerat
b. Dimensiunile (1) omul (22) paroxismul
(mkm) 15. Gazda definitiva febril
(3) 3 (2) tintarul (23) limfadenita
(4) 1 16. Gazda vector (24) cefalee
(6) 2 a. Vector mecanic (25) transpiratie
6. Chistul contine (5) lipseste (26) frison
(1) 1 nucleu b. Vector biologic (27) hematomegalie
7. Oochistul contine (1) Anopheles 21. Profilaxie
(4) lipseste 17. Calea de (1) chimioprofilaxia
8. Habitat contaminare colectiva
(5) hematii mature (1) transfuzia (3)chimioprofilaxia
(7)hepatocite singelui individuala
(9) reticulocite (3) transplancetar (5) combaterea
(12) parazit (4) percutan pasiv vectorilor biologici
intracelular (8) alimentara (7) aplicarea
9. Morfologia (12) transplantul obligatorie a
trofozoitului 18. Raspindirea regulilor de igiena
(3) ectoplasma geografica individuala
(5) endoplasma (2) frecvent in (9) profilaxia
(6) aparatul Golgi zonele tropicale individuala pentru
(10) membrana (4) cu predelectie turisti in zonele
celulara Africa, Noua- endemice
(12) vacuola Guinee, Haiti (11) depistarea,
digestiva 19. Denumirea izolarea si tratarea
(17) ribozomi parazitozei purtatorilor cu
(19) mitocondrii (16) malaria semne clinice
(20) reticulum (17) paludismul (13) depistarea si
(23) somplexul (19) friguri de balta tratarea purtatorilor
apical (20) febra terta sanatosi
(24) nucleu maligna (15) educatia
sanitara a populatiei
22.
71. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Toxoplasma gondii.
1. Taxonomie (6) endoplasma (3) transplacentar
a (1) Aicomplexa (7) nucleu (6) contact indirect
b (3) Sporozoa (8) ectoplasma (8) alimentara
c (1) Coccidia (9) membrana (10) galactogena
d (3) Toxoplasmidae celulara (12) transplantul
2. Forma evolutiva (10) vacuola organelor
(4) oochist digestiva 18. Raspindirea
(5) pseudochist (13) complexul geografica
(6) gameti apical (3) frecvent in
(9) schizont (16) zonele cu igiena
(11) merozoit konoid+rotrii+micro deficitara
(12) sporozoit neme (5) cosmopolit
(14) endozoit (17) ribozomi 19. Denumirea
(16) gamont (18) aparatul Golgi parazitozei
(18) schizont tisular (19) mitocondrii (24) toxoplasmoza
(19) bradizoit (20) reticulum (26) toxoplasmoza
(20) sporont endoplasmatic oculara
(22) zigot 10. Organe de (27) toxoplasmoza
(23) meront locomotie cerebrala
(25) tahizoit (6) lipsesc (29) toxoplasmoza
(26) sporoblast 11. Nutritia congenitala
(27) cistozoit (8) continutul (32) toxoplasmoza
(30) trofozoit celulelor nucleate dobindita
3. Forma infestanta 12. Reproducerea 20. Simtomatologie
(2) pseudochist (1) inmultirea (1) ataxie
(6) chistul tisular asexuata (6) fotofobie
(10) oochistul cu 8 (2) inmultirea (7)epifora
sporozoiti sexuata (8) glaucom
4. Forma rezistenta (5) merogonie (9) hidrocefalie
(8) oochist (6) schizogonie (10) corioretinita
5. Trofozoit (7) diviziune (13) cefalee
a. Forma multipla (15) eruptii
(2) ovalara (9) sintomie cutanate
(4) semilunara (10) endodiogenie (19) febra
b. Dimensiunile 13. Ciclul evolutiv (22) icter
(mkm) (2) monoxen cu (27)iridociclita
(4) 5-8 prezenta formelor (29) limfadenopatie
6. Chistul contine exogene (30) fetusi monstri
(4) lipseste 14. Gazda (32) tulburari
7. Oochistul contine intermediara nervoase
(1) 8 sporozoiti (1) omul (34) avorturi
(3) 2 sporochisti (2) cabalinele (36)
8. Habitat (3) ovinele hepatosplenomegali
(2)neuroni (5) felinele e
(6) pulmon (6)soareci 21. Profilaxie
(9) placenta (7) bovinele (1) evitarea
(15) tesutul nervos 15. Gazda definitiva contactului cu
(20) macrofage (3) pisicile pisicile sau cu
(22) celule 16. Gazda vector excrementele lor
musculare a. Vector mecanic (2) consumul de
(24) parazit (4) Musca carne suficient
intracelular domestica preparata termic
(25) retina b. Vector biologic (3) evitarea
(27) miocardul (4) lipseste consumului de
(29) celule nuclete 17. Calea de fructe si zarzavaturi
9. Morfologia contaminare insuficient spalate
trofozoitului (1) fecal-orala (5) combaterea
 vectorilor mecanici individuala si in cursul sarcinii
(8) chimiprofilaxia (10) deratizarea, (12) depistarea,
individuala dezinsectie si izolarea si tratarea
(9) aplicarea dezinfectie purtatorilor cu
obligatorie a (11) supravegherea semne clinice
regulilor de igiena parazitologica pina
22.
72. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Fasciola hepatica.
23. 1.Taxonomie 63. Ovar 101. Melcii acvatici
24. a.Plathelminthes 64. Doua testicule 102. 15.Gazda
25. b.Trematoda 65. Aparatul nervos complementara
26. c.Distomatica 66. Ootip 103. Lipseste
27. d.Fasciolidae 67. Uter deschis 104. 16.Calea
28. 2.Forma 68. Receptacul de contaminare
evolutiva seminal 105. Percutan activ
29. Larva 69. Glanda Mehlis 106. Alimentara
30. Miracidium 70. Aparatul excretor 107. 17.Raspind
31. Marita 71. Vagin irea geografica
32. Sporochist 72. Sinusul genital 108. Fregvent in zonele
33. Redia 73. Inelul tropicale
34. Cercar periesofagan 109. Raspindire
35. Metacercar 74. Porul excretor cosmopolita
36. Ou 75. Aparatul genital 110. Fregventa in
37. 3.Forma 76. Faringe zonele temperate
infestanta 77. Porul buco-anal 111. Fregventa in
38. Miracidium 78. Doua glande zonele cu numeroase
39. Metacercar 79. Glanda cojii crescatorii de ovine si
40. 4.Forma 80. 8.Adult- bovine
rezistenta caractere generale 112. 18.Denumirea
41. Metacercar 81. a.lungimea parazitozei
42. 5.Ou-caractere corpului 113. Fascioloza
generale 82. 10-40 mm 114. Galbeaza
43. a.Forma 83. b.Longevitatea 115. Gusa
44. ovalara 84. pina la 10 ani 116. 19.Simpto
45. b.Dimensiuni(mk 85. 9.Habitat matologie
m) 86. Ficat 117. Anorexie
46. 170 87. Canalele biliare 118. Hepatomegalie
47. c.Culoare 88. 10.Nutritie 119. Angiocolita
48. galbena 89. Bila 120. Diaree
49. d.Structura 90. Hepatocite 121. Ciroza hepatica
50. opercul 91. 11.Reproducere 122. Endeme
51. masa vitelina 92. Inmultire sexuata submandiburare
52. oul neembrionat 93. Inmultire asexuata 123. Ascita
53. celula ou 94. Partenogeneza 124. Icter
54. 6.Larva- 95. 12.Ciclul 125. Astenie
morfologie evolutiv 126. Atonia
55. Spin rostal 96. Diexen cu prestomacelor
56. Corp prezenta formelor 127. Hepatita
57. Pete ocular exogene gangrenoasa
58. Codita 97. 13.Gazda 128. Perihepatita
59. Cili definitiva 129. 20.Profilaxi
60. Celule germinale 98. Omul e
61. 7.Adult- 99. Animalele erbivore 130. -Dehelmintizarea
morfologie 100. 14.Gazda sistematica a
62. Doua ventuze intermediara animalelor
 131. -Controlul ecologia 133. -Respectarea 135. -Biosterilizarea
al pasunelor regulelor de igiena dejectiilor
132. -desecarea individuala si colectiva 136. -Evitarea poluarii
pasunelor mlastinoase 134. -Educatia sanitara apelor cu dejectiile
a populatiei animalelor infestate.
137.
138. 73. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Dicrocoelium lanceatum.
139. Dicrocoeliu 177. Corp 217. 13.Gazda
m lanceolatum 178. Pete oculare definitiva
140. 1.Taxonomi 179. Codita 218. Omul
e 180. Cili 219. Animale erbivore
141. a.Incringatura 181. Cellule germinale 220. 14.Gazda
142. Plathelminthes 182. 7.Adult- intermediara
143. b.Clasa morfilogie 221. Gasteropodele
144. Trematoda 183. Doua ventuze 222. 15.Gazda
145. c.Ordinul 184. Ovar complementara
146. Distomatida 185. Doua testicule 223. Furnica
147. d.Familia 186. Alaratul nervos 224. 16.Calea
148. Dicrocoeliidae 187. Ootip de contaminare
149. 2.Forma 188. Uter deschis 225. Alimentara
evolutiva 189. Receptacul 226. 17.Raspind
150. Larva seminal irea geografica
151. Marita 190. Glanda Mehlis 227. Fregventa in
152. Miracidium 191. Aparatul excretor zonele tropicale
153. Sporochist primar 192. Vagin 228. Raspinfire
154. Sporochist 193. Sinusul genital cosmopolitita
secundar 194. Aparatul digestiv 229. Fregventa in
155. Cercar 195. Inelul zonele temperate
156. Metacercar periesogagian 230. 18.Denumi
157. Ou 196. Porul excretor rea parazitozei
158. 3.Forma 197. Faringe 231. Dicrocelioza
infestanta 198. Porul buco-anal 232. 19.Simpto
159. Cerar 199. Doua glande matologie
160. Metacercar 200. Glanda cojii 233. Endeme
161. Ou 201. 8.Adult- submandibulare
162. 4.Forma caractere 234. Ascita icter
rezistenta generale astenie
163. Ou 202. a.Lungimea 235. Atonia
164. 5.Ou-caractere corpului prestomacelor
genreale 203. 5-12 mm 236. Casexie
165. a.Forma 204. b.Longivitatea 237. 20.Profilaxi
166. ovalara 205. pina la 10 ani e
167. b.Dimensiuni(mk 206. 9.Habitat 238. -Respecarea
m) 207. Colechist regulilor de igiena
168. 40 208. Canalele biliare individuala si
169. 50 209. 10.Nutritie colectiva
170. c.Culoare 210. Bila 239. -Eductia sanitara a
171. maro-cafenie 211. 11.Reprod populatiei
172. d.Structura ucere 240. -Depozitarea si
173. contine opercula 212. Inmultire sexuata biosterilizarea
174. contine 213. Inmultire asexuata dejectiilor
miracidium 214. Partenogeneza 241. -Dehelmintizarea
175. 6.Larva- 215. 12.Ciclul sistematica a
morfologie evolutiv animalelor
176. Spin rostral 216. Trixen
 242. -Controlul ecologic 243. -Utilizarea
al pasunelor pasunilor cultivate
pt animale.
244.
245.
246.
247.
248.
249.
250.
251.
252.
253. 74. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Opisthorchis felineus.
254. Opisthorch 285. galbena- 310. Aparatul
is felineus maroniu genital
255. 1.Taxonomi 286. d.structura 311. Faringe
e 287. contine 312. Porul buco-
256. a.Incringatu opercula anal
ra 288. contine 313. Doua glande
257. Plathelminth miracidium vitelogene
es 289. 6.Larva- 314. Glanda cojii
258. b.Clasa morfologie 315. 8.Adult-
259. Trematoda 290. Spin rostal caractere generale
260. c.Ordinul 291. Corp 316. a.Lungimea
261. Distomatida 292. Pete oculare corpului
262. d.Familia 293. Codita 317. 5-12 mm
263. Opisthorchii 294. Cili 318. b.longivitate
dae 295. Cellule a
264. 2.Forma germinale 319. pina la 20
evolutiva 296. 7.Adult- ani
265. Ou morfilogie 320. 9.Habitat
266. Larva 297. Doua 321. Ficat
267. Marita ventuze 322. Canalele
268. Miracidium 298. Ovar pancreatice
269. Sporochist 299. Doua 323. Canalele
270. Redia testicule biliare
271. Cercar 300. Aparat 324. 10.Nutritia
272. Metacercar nervos 325. Bila
273. 3.Forma 301. Ootip 326. Sucul
infestanta 302. Uter deschis pancreatic
274. Cercar 303. Receptacul 327. 11.Reprod
275. Miracidium seminal ucerea
276. Metacercar 304. Glanda 328. Inmultire
277. 4.Forma Mehlis sexuata
rezistenta 305. Aparatul 329. Inmultire
278. Ou excretor asexuataa
279. 5.Ou- 306. Sinusul 330. Partenogene
caractere generale genital za
280. a.Forma 307. Aparatul 331. 12.Ciclul
281. ovalara digestiv evolutiv
282. b.Dimensiun 308. Inelul 332. Trixen
i(mkm) periesofagian 333. 13.Gazda
283. 30 309. Porul definitiva
284. c.culoarea excretor 334. Omul
 335. 14.Gazda 350. 18.Denumire 364. -Depistarea
intremediara a parazitozei si tratarea purtatorilor
336. Melci 351. Opistorchioz sanatosi
acvatici a 365. -Consumul
337. 15.Gazda 352. 19.Simptom de peste preparat
complementara atologie sificient termic
338. Mreana 353. Anorexie 366. -Educatia
339. Vaduvita 354. Hepatomega sanitara a populatiei
340. Platica lie 367. -Utilizarea
341. Crapul 355. Angiocolita pe scara larga a
342. Linul 356. Diarea congelatoarelor in
343. Rosioara 357. Fibroza menaj
344. 16.Calea de hepatica 368. -Evitarea
contaminare 358. Icter poluarii apelor cu
345. Alimentara 359. Astenie dejectiile umane si
346. 17.Raspindir 360. Pancreatita animalelor ihtiofage
ea feografica 361. Casexie 369. -
347. Fregventa in 362. 20.Profilaxi Dehilmintizarea
zonele tropicale e sistematica a animalelor
348. Raspindire 363. -Depistarea, 370.
cosmopolita izolarea si tratarea 371.
349. Fregventa in purtatorilor cu semen 372.
zonele temperate clinice 373.
374.
375.
376.
377. 75. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Taenia saginata.
378. Taeniarhyn 398. 5.Ou- 416. Patru
chus saginatus caractere generale ventuze
379. 1.Taxonomi 399. a.Forma 417. Aparatul
e 400. Rotunda digestiv
380. a.Incringatu 401. b.Dimensiun 418. Testicule(80
ra i(mkm) 0-1200)
381. Plathelminth 402. 45 419. Aparatul
es 403. c.Culoare nervos
382. b.Clasa 404. bruna 420. Ootip
383. Cestoda 405. d.Strucutura 421. Glanda
384. c.Ordinul 406. Contine Mehlis
385. Cyclophyllid embrion hexacant 422. Parazit
ea 407. Membrana hermafrodit
386. d.Familia externa transparenta 423. Aparatul
387. Taeniidae 408. 6.Larva- excretor
388. 2.Forma morfologie 424. Proglotul
evolutiva 409. Lichid chistic 425. Vagin
389. Oncosfera 410. Monocefalic 426. Papilla
390. Larva a genitala
391. Adult 411. Membrana 427. Glanda
392. Cysticerus cuticulara vitelogena
393. 3.Forma 412. Monochistic 428. Porul
infestanta a excretor
394. Cysticercus 413. Scolex 429. Aparatul
395. Oncosfera neinarmat genital
396. 4.Forma 414. 7.Adult- 430. Proglotul
rezistenta morfologie oviger
397. Oncosfera 415. Ovar 431. Strobilia
 432. Uterul inchis 452. 13.Gazda 476. Icter
18-20 ramificatii laterale definitiva 477. Mialgii
433. Scolex 453. Omul 478. Astenie
434. Proglotul 454. 14.Gazda 479. Bulimie
masculin intermediara 480. Tulburari
435. Scolex 455. Bovinele psihice
neinarmat 456. Cervidele 481. Tulburari
436. Strobilia 457. 15.Gazda nervoase
contine 2000 proglote complementara 482. 20.Profilaxi
437. 8.Adult- 458. Lipseste e
caractere generale 459. 16.Calea 483. -Depistarea,
438. a.Lungimea de contaminare izolarea si tratarea
corpului 460. Alimentara purtatorilor cu semne
439. 5-10 m 461. 17.Raspind clinice
440. b.Longivitat irea geografica 484. -Depistarea
ea 462. Fregvent in si tratarea purtatorilor
441. pina la 20 zonele tropicale soanatosi
ani 463. Raspindire 485. -Consumul
442. 9.Habitat cosmopolita de carne preparata
443. Intestinul 464. Fregvent in suficient termic
subtire zonele cu numeroase 486. -
444. Musculatura crescatorii de bovine Respectarea regulilor de
striata 465. 18.Denumi igiena individuala si
445. 10.Nutritie rea parazitozei colectiva
446. Continut 466. Teniarinchoz 487. -Educatia
intestinal a sanitara a populatiei
447. Lichidul 467. Cisticercoza 488. -Evitarea
interstitual 468. 19.Simpto poluarii mediului cu
448. 11.Reprod matologiateniozei dejectii umane
ucerea 469. Anorexie 489. -Controlul
449. Inmultire 470. Anemie medical profilactic al
sexuata 471. Diaree lucratorilor sectorului
450. 12.Ciclul 472. Casexie zootehnic
evolutiv 473. Cefalee 490. -Modificarea
451. Dixen cu 474. Meteorism obiceiurilor culinarere
prezenta formelor 475. Dureri
exogene abdominale
491.
492.
493.
494.
495. 76. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Taenia solium.
496. Tenia 506. 2.Forma 516. 5.Ou-
solium evolutiva caractere generale
497. 1.Taxonimie 507. Oncosfera 517. a.Forma
498. a.Incringatur 508. Larva 518. rotunda
a 509. Adult 519. b.Dimensiuni(
499. Plathelminthe 510. Cysticercus mkm)
s 511. 3.Forma 520. 40-42
500. b.Clasa infestanta 521. c.Culoare
501. Cestoda 512. Cercar 522. bruna
502. c.Ordinul 513. Oncosfera 523. d.Structura
503. Cyclophyllide 514. 4.Foma 524. Contine
a rezistenta embrion hexacant
504. d.Familia 515. Oncosfera 525. Membrana
505. Taeniidae externa transparenta
 526. Contine 565. Encefal 604. Dureri
embriofor 566. Musculatura abdominale
527. 6.Larva- striata 605. Astenie
morfologie 567. Globul ocular 606. Constipatie
528. Lichid chistic 568. 10.Nutritia 607. Tulburari
529. Monocefalica 569. Continutul nervoase
530. Membrana intestinal 608. Greata
cuticulara 570. Lichidul 609. Vomismente
531. Monochistica interstitial 610. 20.Simptom
532. Scolex 571. 11.Reprodu atologia cisticercozei la
inarmat cerea om
533. 7.Adult- 572. Inmultire 611. Adinamie
morfologie sexuata 612. Hipertensiune
534. Patru vetuze 573. 12.Ciclul 613. Sindrom
535. Ovar evolutiv meningeal
536. Aparatul 574. Diexen cu 614. Cefalee
difestiv prezenta formelor 615. Greata
537. Rostrum exogene 616. Vomismente
538. Testicule(700- 575. 13.Gazda 617. Tulburari
1000) definitive psihice
539. Aparatul 576. Omul 618. Tulburari
nervos 577. 14.Gazda nervoase
540. Ootip intermediara 619. Tulburari de
541. Parazit 578. Omul tonus
hermafrodit 579. Pisica 620. Crize
542. Glanda Mehlis 580. Ciinele epileptice
543. Aparatul 581. Porcul 621. 21.
excretor 582. Mistretul Profilaxie
544. Crosete 583. Camila 622. -Depistarea,
chitinoase 584. 15.Gazda izolarea si tratarea
545. Vagin complementara purtatorilor cu semene
546. Papilla genital 585. Lipseste clinice
547. Glanda 586. 16.Calea de 623. -Depistarea si
vitellogena contaminare tratarea purtatorilor
548. Proglotul 587. Alimentara sanatosi
549. Porul excretor 588. 17.Raspindi 624. -Consumul de
550. Aparatul rea geografica carne preparata sufficient
genital 589. Fregvent in termic
551. Uterul inchis zonele tropicale 625. -Evitarea
cu 8-10 ramificatii 590. Fregvent in consumului de fructe si
552. Scolex zonele cu igiena deficitara zazavaturi insufficient
553. Proglotul 591. Raspindire spalate
oviger cosmopolita 626. -Respectarea
554. Scolex 592. Fregvent in regululor de igiena
inarmat zonele temperate individuala si colectiva
555. Strobila 593. 18.Denumir 627. -Educarea
556. Proglotul ea parazitozei sanitara o populatiei
masculin 594. Tenioza 628. -Evitarea
557. Strobila 595. Cisticercoza poluarii mediului cu
contine 2000 proglote musculara dejectiile umane
558. 8.Adult- 596. Cisticercoza 629. -Controlul
caractere generale oculara medical profilactic al
559. a.Lungimea 597. Cisticercoza lucratorilor
corpului cerebrala 630. sectorului
560. 3-6m 598. 19.Simptom zootehnic
561. b.Longivitate atologia teniozei 631. -Expertiza
a 599. Anorexie sanitar-veterninara a
562. pina la 20ani 600. Adinamie carcaselor
563. 9.Habitat 601. Anemie 632.
564. Intestinul 602. Diaree 633.
subtire 603. Cefalee
634.
 635. 77. Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Hymenolepis nana.
636. Himenolepi 672. Scolex 704. Ileonul
s nana inarmat 705. Vilozitatile
637. 1.Taxonomi 673. Membrana 706. 10.Nutritie
e cuticulara 707. Continutul
638. a.Incringatu 674. 7.Adult- intestinal
ra morfologie 708. Lichidul
639. Plathelminth 675. Patru interstitial
es ventuze 709. 11.Reprod
640. b.Clasa 676. Ovar ucerea
641. Cestoda 677. Aparatul 710. Inmultire
642. c.Ordinul digestiv lipseste sexuata
643. Cyclophyllid 678. Rostrum 711. 12.Ciclul
ea 679. Trei evolutiv
644. d.Familia testticule 712. Monoxen cu
645. Hymenolepi 680. Aparatul prezenta formelor
didae nevos exogene
646. 2.Forma 681. Ootip 713. 13.Gazda
evolutiva 682. Receptacul definitiva
647. Adult seminal 714. Omul
648. Larva 683. Glanda 715. 14.Gazda
649. Cysticercoid Mehlis intermediara
650. Ou 684. Aparatul 716. Omul
651. 3.Forma excretor 717. 15.Gazda
infestanta 685. Crosete complementara
652. Cysticercoid chitinoase 718. Lipseste
653. Ou 686. Vagin 719. 16.Calea
654. 4.Forma 687. Papila de contaminare
rezistenta genitala 720. Fecal-orala
655. Ou 688. Glanda 721. Autoinfestar
656. 5.Ou- vetilogena e interna
caractere generale 689. Proglotul 722. Autoinfestar
657. a.forma 690. Porul e externa
658. Ovalara excretor 723. Alimentara
659. b.dimensiun 691. Aparatul 724. Contact
i(mkm) genital indirect
660. 50 692. Uter inchis 725. 17.Aria de
661. c.culoarea 693. Scolex raspindire
662. incolor 694. Proglotul 726. Fregvent in
663. d.structura oviger zonele cu igiena
664. contine 695. Strobilia deficitara
embrion hexacant 696. Strobilia 727. Fregvent in
665. membrana contine 100-200 zonele tropicale
externa transparenta proglote 728. Fregvent in
666. contine 4-8 697. 8.Adult- zonele temperate
flageli liberi caractere generale 729. Favorizata
667. 6.Larva- 698. a.lungimea de viata in
morfologie corpului colectivitate(gradinite,
668. Lichid chistic 699. 35-45cm crese, scoli)
669. Monochistic 700. b.longivitate 730. Cosmopolita
a a 731. 18.Denumi
670. Monocefalic 701. pina la10 ani rea parazitozei
a 702. 9.Habitat 732. Himenolepio
671. Codita 703. Intestinul za
subtire
 733. 19.Simpro 745. -Evitarea 749. -Depistarea
matologie consumului de fructe si si tratarea purtatorilor
734. Anorexie zarzavaturi insufficient sanatosi
735. Dureri spalate 750. -
abdominale 746. - Depistarea,izolarea si
736. Diaree Combaterea vectorilor tratarea purtatorilor cu
737. Deshidratare mecanici semne clinice
738. Cefalee 747. -Raspindirea 751. -Educatia
739. Astenie obligatorie a regulilor de sanitara a populatiei
740. Casexie igiena individuala 752.
741. Malabsorbtie 748. -Profilaxia 753.
742. Maldigestie individuala pt turistii in 754.
743. Paliditate zonele endemice 755.
744. 20.Profilaxi 756.
e 757.
758. 78.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Cysticercus bovis.
759.
760. 79.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Cysticercus cellulosae.
761.
762. 80.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Echinococus granulosus.
763. Echinococc 794. Membran 818. Aparatul
us granulosus externa transparenta excretor
764. 1.Taxonomie 795. Contine 819. Ootip
765. a. Incringatura embrion hexacant 820. Proglotul
766. Plathelminthes 796. 6.Larva- oviger
767. b.Clasa morfologie 821. Strobila
768. Cestoda 797. Policistica 822. Aparatul
769. c.Ordinul 798. Membrana genital
770. Cyclophyllidea 799. Policefalica 823. Rostrum
771. d.Familia 800. Membrana 824. Glanda Mehlis
772. Taeniidae cuticulara 825. Ovar
773. 2.Forma 801. Lichid hidatic 826. Aparatul
evolutiva 802. Vezicule fiice nervos
774. Echinococcus 803. Nisip hidatic 827. Aparatul
775. Adult 804. Vezicule digestiv lipseste
776. Oncosfera proligere 828. Parazit
777. Larva 805. Vezicule hermafrodit
778. 3.Forma nepotele 829. Patru ventuze
infestanta 806. 7.Adult- 830. 8.Adult-
779. Oncosfera morfologie caractere generale
780. Echinococcus 807. Testicule 831. a.lungimea
781. Protoscolex 808. Porul excretor corpului
782. 4.Forma 809. Scolex 832. 3-4 mm
rezistenta 810. Crosete 833. b.longevitatea
783. Oncosfera chitinoase 834. pina la 10 ani
784. 5.Ou-caractere 811. Uterul inchis 835. pina la 20 ani
generale 812. Proglot 836. pina la 30 ani
785. a.Forma masculin 837. 9.Habitat
786. ovalara 813. Glanda 838. Rinichi
787. b.Dimensiunile vitelogena 839. Ficat
788. 40 814. Proglotul 840. Creier
789. 30 hermafrodit 841. Pulmon
790. c.Culoarea 815. Vagin 842. Maduva
791. bruna 816. Papilla genitala spinarii
792. d.Structura 817. Strobila 843. Cord
793. Contine contine 3-4 proglote 844. Intestinul
embriofor subtire
 845. Plrxul pericolic 873. Lipseste 900. Casexie
si perirectal 874. 901. Cecitate
846. Splina 875. 16.Calea de 902. Icter
847. Oase contaminare 903. 20.Profilaxie
848. Globul ocular 876. Fecal-orala 904. -Controlul
849. Glanda tiroida 877. Transplacentar parazitologic sistematic al
850. 10. Nutritia 878. Alimentara ciinilor de curte,ciobanesti si
851. Continutul 879. 17.Raspindir paza
intestinal ea geografica 905. -Deparazitarea
852. Lichidul 880. Fregvent in sistematica a ciinilor de
interstitial zonele cu igiena deficitara curte,ciobanes
853. 11.Reproduc 881. Raspindire 906. -Limitarea nr. a
ere cosmopolita ciinilor de curte,ciobanesti si
854. Inmugurire 882. Fregvent in paza
855. Inmultire Europa 907. -Evitarea
asexuata 883. 18.Denumire consumului de fructe si
856. Inmultire a parazitozei zarzavaturi insufficient
sexuata 884. Echinococoza spalate
857. 12. Ciclul 885. Echinococoza 908. -Controlul
evolutiv larvara sanitar veterinar al organelor
858. Dixen cu 886. Echinococoza/h comestibile
prezenta formelor exegene idatidoza 909. -Confiscarea si
859. 13. Gazda 887. Hidatidoza denaturarea organelor
definitive primara infestate
860. Ciinele 888. Hidatidoza 910. -Respecarea
861. Vulpea lupul secundara regulilor de igiena individuala
862. 14. Gazda 889. Hidatidoza si colectiva
intermediara hepatica 911. -Evitarea
863. Omul 890. Hidatidoza contactului cu canidele sau
864. Melci acvatici pulmonara cu pieile lor
865. Bovinele 891. 19.Simptoma 912. -Educatia
866. Cabalinele tologia hidatidozei la om sanitara a populatiei
867. Caprinele 892. Hepatomegalie 913. -Combaterea
868. Ovinele 893. Splenomegalie vagabondajului la ciini
869. Iepurele 894. Hepatita 914. -Protejarea pasunilor,
870. Rozatoarele 895. Ciroza hepatica furajelor, gradinilor si apelor de
871. Puricii 896. Hepatoza poluare cu oncosfere
Xenopsylla 897. Tuse 915.
872. 15.Gazda 898. Pneumothorax 916.
complmentara 899. Astenie
917.
918. 81.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Echinococus granulosus larvae.
919. Echinococc 939. Oncosfera 957. Lichid hidatic
us granulosus 940. 5.Ou-caractere 958. Vezicule fiice
920. 1.Taxonomie generale 959. Nisip hidatic
921. a. Incringatura 941. a.Forma 960. Vezicule
922. Plathelminthes 942. ovalara proligere
923. b.Clasa 943. b.Dimensiunile 961. Vezicule
924. Cestoda 944. 40 nepotele
925. c.Ordinul 945. 30 962. 7.Adult-
926. Cyclophyllidea 946. c.Culoarea morfologie
927. d.Familia 947. bruna 963. Testicule
928. Taeniidae 948. d.Structura 964. Porul excretor
929. 2.Forma 949. Contine 965. Scolex
evolutiva embriofor 966. Crosete
930. Echinococcus 950. Membran chitinoase
931. Adult externa transparenta 967. Uterul inchis
932. Oncosfera 951. Contine 968. Proglot
933. Larva embrion hexacant masculin
934. 3.Forma 952. 6.Larva- 969. Glanda
infestanta morfologie vitelogena
935. Oncosfera 953. Policistica 970. Proglotul
936. Echinococcus 954. Membrana hermafrodit
937. Protoscolex 955. Policefalica 971. Vagin
938. 4.Forma 956. Membrana 972. Papilla genitala
rezistenta cuticulara
 973. Strobila 1011. Inmultire 1045. Hidatidoza
contine 3-4 proglote asexuata pulmonara
974. Aparatul 1012. Inmultire 1046. 19.Simptoma
excretor sexuata tologia hidatidozei la om
975. Ootip 1013. 12. Ciclul 1047. Hepatomegalie
976. Proglotul evolutiv 1048. Splenomegalie
oviger 1014. Dixen cu 1049. Hepatita
977. Strobila prezenta formelor exegene 1050. Ciroza hepatica
978. Aparatul 1015. 13. Gazda 1051. Hepatoza
genital definitive 1052. Tuse
979. Rostrum 1016. Ciinele 1053. Pneumothorax
980. Glanda Mehlis 1017. Vulpea lupul 1054. Astenie
981. Ovar 1018. 14. Gazda 1055. Casexie
982. Aparatul intermediara 1056. Cecitate
nervos 1019. Omul 1057. Icter
983. Aparatul 1020. Melci acvatici 1058. 20.Profilaxie
digestiv lipseste 1021. Bovinele 1059. -Controlul
984. Parazit 1022. Cabalinele parazitologic sistematic al
hermafrodit 1023. Caprinele ciinilor de curte,ciobanesti si
985. Patru ventuze 1024. Ovinele paza
986. 8.Adult- 1025. Iepurele 1060. -Deparazitarea
caractere generale 1026. Rozatoarele sistematica a ciinilor de
987. a.lungimea 1027. Puricii curte,ciobanes
corpului Xenopsylla 1061. -Limitarea nr. a
988. 3-4 mm 1028. 15.Gazda ciinilor de curte,ciobanesti si
989. b.longevitatea complmentara paza
990. pina la 10 ani 1029. Lipseste 1062. -Evitarea
991. pina la 20 ani 1030. 16.Calea de consumului de fructe si
992. pina la 30 ani contaminare zarzavaturi insufficient
993. 9.Habitat 1031. Fecal-orala spalate
994. Rinichi 1032. Transplacentar 1063. -Controlul
995. Ficat 1033. Alimentara sanitar veterinar al organelor
996. Creier 1034. 17.Raspindir comestibile
997. Pulmon ea geografica 1064. -Confiscarea si
998. Maduva 1035. Fregvent in denaturarea organelor
spinarii zonele cu igiena deficitara infestate
999. Cord 1036. Raspindire 1065. -Respecarea
1000. Intestinul cosmopolita regulilor de igiena individuala
subtire 1037. Fregvent in si colectiva
1001. Plrxul pericolic Europa 1066. -Evitarea
si perirectal 1038. 18.Denumire contactului cu canidele sau
1002. Splina a parazitozei cu pieile lor
1003. Oase 1039. Echinococoza 1067. -Educatia
1004. Globul ocular 1040. Echinococoza sanitara a populatiei
1005. Glanda tiroida larvara 1068. -Combaterea
1006. 10. Nutritia 1041. Echinococoza/h vagabondajului la ciini
1007. Continutul idatidoza 1069. -Protejarea
intestinal 1042. Hidatidoza pasunilor, furajelor, gradinilor
1008. Lichidul primara si apelor de poluare cu
interstitial 1043. Hidatidoza oncosfere
1009. 11.Reproduc secundara 1070.
ere 1044. Hidatidoza 1071.
1010. Inmugurire hepatica
1072.
1073.
1074. 82.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Ascaris lumbricoides.
1075. Ascaris 1079. b)Clasa 1086. Larva
lumbricoides 1080. Nematoda 1087. Adult
1076. 1.Taxonomi 1081. c)Ordinul 1088. Ou
e 1082. Ascaridida 1089. 3.Forma
1077. a)Incringtau 1083. d)Familia infestanta
ra 1084. Ascaridae 1090. Ou fertilizat
1078. Nemathelmi 1085. 2.Forma (L2)
nthes evolutiva
 1091. 4.Forma 1123. Porul genital 1153. Lipseste
rezistenta present 1154. 17.Gazda
1092. Ou fertilizat 1124. Aparatul vector
(L2) genital dublu 1155. a)mecanic
1093. 5.Ou- 1125. Spiculii 1156. Musca
caractere generale lipsesc 1157. b)biologic
1094. a)forma 1126. Bursa 1158. lipseste
1095. Ovala copulatoare lispeste 1159. 18.Rapindi
1096. b)culoarea 1127. Ovipare re geografica
1097. brun-aurie 1128. Depune oua 1160. Fregvent in
1098. c)structura nefecundate zonele cu igiena
1099. oul 1129. Depune oua deficitara
neembrionat neembrionate 1161. Fregvent in
1100. contine 1130. 9.Adulti- zonele temperate
masa vitelina caractere generale 1162. Raspindire
1101. contine 1131. a)lungimea cosmopolita
celula ou corpului 1163. Fregvent in
1102. 6.Adulti- 1132. 15-30 cm mediul rural
morfologie 1133. b)longevitat 1164. 19.Calea
1103. Celom e de contaminare
1104. Amfidele 1134. 10-12 luni 1165. Alimentara
1105. Esofagul 1135. c)prolificitat 1166. Cotact
filariform ea indirect
1106. Fasmidele 1136. 200 mii 1167. Transplacent
1107. Hipoderma oua/zi ar
1108. Lichidul 1137. 10.Migratia 1168. 20.Denumi
perienteric larvara in organismal rea parazitozei
1109. Orificiul gazda 1169. Ascarioza
bucal 3 buze 1138. Entero- 1170. 21.Simplom
1110. Corpul hepato-pneumo- atologie
fusiform somatica 1171. Diaree
1111. Aparatul 1139. Entero- 1172. Bronhopneu
digestiv complet hepato-pneumo-traheo- monie
1112. Prezinta enterala 1173. Anorexie
dimorfism sexual net 1140. 11.Habitat 1174. Anemie
1113. Prezinta 1141. Intestinal 1175. Constipatie
simetrie bilaterala subtire 1176. Enterita
1114. 7.Adult- 1142. Parazit 1177. Tuse
mascul cavitar 1178. Febra
1115. Are doi 1143. 12.Nutritia 1179. Dispnee
spiculi egali 1144. Continut 1180. Cefalee
1116. Aparatul intestinal 1181. Greturi
reproducator unic 1145. 13.Reprod 1182. Eruptii
1117. Bursa ucerea alergice
copulatoare lipseste 1146. Inmultire 1183. Voma
1118. Porul genital sexuata 1184. Eozinofilie
lipseste 1147. 14.Ciclul 1185. 22.
1119. Extremitatea evolutiv Profilaxie
posterioara curbata 1148. Monoxen cu 1186. -Aplicarea
1120. Canalul prezenta formelor obligatorie a regulilor de
ejaculator deschis in exogene igiena individuala si
cloaca 1149. Geoparazit colectiva
1121. 8.Adulti- 1150. 15.Gazda 1187. -Evitarea
femela definitiva poluarii apelor cu
1122. Extremitatile 1151. Omul dejectiile umane
drepte 1152. 16.Gazda
intermediara
 1188. - 1191. -Educatia 1194. -Fierbeti apa
Combaterea vectorilor sanitara a populatiei provenita din surse
mecanici 1192. -Evitarea suspecte
1189. -Depistarea consumului defructe si 1195. -Intretineti
sitratarea purtaatorilor zarzavaturi insufficient sursele de apa in stare
sanatosi spalate igienica
1190. - 1193. -Evitarea corespunzatoare
Depistarea,izolarea si consumului apei crude 1196.
tratarea purtatorilor cu din surse nesigure
semnele clinice
1197.
1198. 83.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Enterobius vernicularis.
1199. Enterobius 1228. Butonul 1250. Nu are
vermicularis cephalic spiculi
1200. 1.Taxonomi 1229. Glanda 1251. Bursa
e Mehlis copulatoare lispeste
1201. a)Incringtau 1230. Esofagul 1252. Ovipare
ra filariform 1253. 9.Adulti-
1202. Nemathelmi 1231. Fasmidele caractere generale
nthes 1232. Hipoderma 1254. a)lungimea
1203. b)Clasa 1233. Corpul corpului
1204. Nematoda fusiform 1255. 3-13 mm
1205. c)Ordinul 1234. Aparatul 1256. b)longevitat
1206. Ascaridida digestiv complet e
1207. d)Familia 1235. Esofagul 1257. 40-90zile
1208. Oxyuridae rabditoid 1258. c)prolificitat
1209. 2.Forma 1236. Prezinta ea
evolutiva dimorfism sexual net 1259. 17000 mii
1210. Larva 1237. Prezinta oua
1211. Adult simetrie bilaterala 1260. 10.Migratia
1212. Ou 1238. Sistemul larvara inorganismal
1213. 3.Forma nervos gazda
infestanta 1239. 7.Adult- 1261. Parieto-
1214. Ou fertilizat mascul digestiva
(L1) 1240. Porul genital 1262. 11.Habitat
1215. 4.Forma lipseste 1263. Ileon
rezistenta 1241. Papile 1264. Intestinal
1216. Ou fertilizat precloacale gros
(L1) 1242. Are 1-2 1265. Apendice
1217. 5.Ou- spiculi 1266. Parazit
caractere generale 1243. Bursa cavitar
1218. a)forma copulatoare lipseste 1267. 12.Nutritia
1219. Ovala 1244. Canalul 1268. Continut
1220. b)culoarea ejaculator deschis in intestinal
1221. incolora cloaca 1269. 13.Reprod
1222. c)structura 1245. Extremitatea ucerea
1223. embrion posterioara curbata 1270. Inmultire
giriniform 1246. 8.Adulti- sexuata
1224. 6.Adulti- femela 1271. 14.Ciclul
morfologie 1247. Extremitatile evolutiv
1225. Celom drepte 1272. Monoxen cu
1226. Amfidele 1248. Prezinta prezenta formelor
1227. Lichidul porul genital exogene
perienteric 1249. Aparatul 1273. Geoparazit
genital dublu
 1274. 15.Gazda 1292. Autoinfestar 1314. Eozinofilie
definitiva e externa 1315. 22.
1275. Omul 1293. Fecal-orala Profilaxie
1276. 16.Gazda 1294. Cotact 1316. -Aplicarea
intermediara indirect obligatorie a regulilor de
1277. Lipseste 1295. Contact igiena individuala si
1278. 17.Gazda direct colectiva
vector 1296. 20.Denumi 1317. -
1279. a)mecanic rea parazitozei Combaterea vectorilor
1280. Musca 1297. Oxiuroza mecanici
1281. b)biologic 1298. 21.Simplo 1318. -Depistarea
1282. lipseste matologie si tratarea purtatorilor
1283. 18.Rapindi 1299. Diaree sanatosi
re geografica 1300. Anorexie 1319. -
1284. Fregvent in 1301. Anemie Depistarea,izolarea si
zonele cu igiena 1302. Constipatie tratarea purtatorilor cu
deficitara 1303. Enterita semnele clinice
1285. Fregvent in 1304. Febra 1320. -Educatia
zonele temperate 1305. Tulburari sanitara a populatiei
1286. Fregvent in nervoase 1321. -Spalarea
zonele tropicale 1306. Prurit anal minutioasa a miinilor cu
1287. Raspindire 1307. Insomnia apa si sapun
cosmopolita 1308. Vulvo- 1322.
1288. Fregvent in vaginita iritativa 1323.
mediul rural 1309. Apendicita 1324.
1289. Favorizata 1310. Cefalee 1325.
de viata in colectivitate 1311. Greturi 1326.
1290. 19.Calea 1312. Eruptii
de contaminare alergice
1291. Alimentara 1313. Voma
1327.
1328. 84.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Trichinella spirali
1329.
1330. Trichinella 1345. larva (L3) 1359. Prezinta
spiralis 1346. 4.Forma simetrie bilaterala
1331. 1.Taxonomi rezistenta 1360. Sistemulner
e 1347. Lipseste vos
1332. a)Incringtau 1348. 5.Adulti- 1361. Porul
ra morfologie excretor
1333. Nemathelmi 1349. Celom 1362. 6.Adult-
nthes 1350. Spinul mascul
1334. b)Clasa cefalic 1363. Nu are
1335. Nematoda 1351. Amfidele spiculi
1336. c)Ordinul 1352. Esofagul 1364. Aparatul
1337. Enoplida filariform reproducator unic
1338. d)Familia 1353. Fasmidele 1365. Bursa
1339. Trichinellida 1354. Hipoderma copulatoare lipseste
e 1355. Lichidul 1366. Porul genital
1340. 2.Forma perienteric lipseste
evolutiva 1356. Corpul 1367. Extremitatea
1341. Larva filiform posterioara curbata
1342. Adult 1357. Aparatul 1368. Canalul
1343. Ou digestiv complet ejaculator deschis in
1344. 3.Forma 1358. Prezinta cloaca
infestanta dimorfism sexual net
 1369. 7.Adulti- 1394. Inmultire 1427. Trichineloza
femela sexuata musculara
1370. Extremitatile 1395. 13.Ciclul 1428. 20.Simplo
drepte evolutiv matologie
1371. Prezinta 1396. Autohetroxe 1429. Diaree
porul genital n 1430. Edemul fetei
1372. Aparatul 1397. Bioparazit 1431. Tulburari
genital unic 1398. 14.Gazda nervoase
1373. Nu are definitiva 1432. Dureri
spiculi 1399. Omul abdominale
1374. Bursa 1400. Porcul 1433. Enterita
copulatoare lispeste 1401. Sobolanul 1434. Febra
1375. Vivipare 1402. Mistretul 1435. Voma
1376. 8.Adulti- 1403. Ciinele 1436. Conjungtivit
caractere generale 1404. Pisica a
1377. a)lungimea 1405. Ursul 1437. Eruptii
corpului 1406. Morsa cutanate
1378. 2-3 mm 1407. 15.Gazda 1438. Miozita
1379. b)longevitat intermediara 1439. Polinevrita
e 1408. Omul 1440. Meningita
1380. 30-40 zile 1409. Ciinele 1441. Encefalita
1381. c)prolificitat 1410. Porcul 1442. Eozinofilie
ea 1411. Sobolanul 1443. 22.
1382. 1500 larve 1412. Mistretul Profilaxie
1383. 10.Migratia 1413. Pisica 1444. -Deratizarea
larvara inorganismal 1414. Morsa sistematica, colectarea
gazda 1415. Ursul si distrugerea
1384. Entero- 1416. 16.Gazda cadavrelor derozatoare
somatica vector 1445. -
1385. 10.Habitat 1417. a)mecanic Trichineloscopia
1386. Intestinal 1418. lipseste obligatorie a carcaselor
subtire 1419. b)biologic de porc
1387. Parazit 1420. lipseste 1446. -Consumul
cavitar 1421. 17.Rapindi de carne sufficient
1388. Parazit re geografica preparata termic
intercellular 1422. Raspindire 1447. -
1389. miocit cosmopolita Combaterea
1390. 11.Nutritia 1423. 18.Calea vagabondajului la ciini
1391. Continut de contaminare 1448. -Educatia
intestinal 1424. Alimentara sanitara a populatiei
1392. Lichid 1425. 19.Denumi 1449. -Confiscarea
citoplasmatic rea parazitozei si utilizarea tehnica a
1393. 12.Reprod 1426. Trichineloza carcaselor infestate
ucerea intestinala
1450.
1451.
1452. 85.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Sarcoptes scabie var hominis.
1453. Sarcoptes 1460. Acarina 1468. Imago
hominis 1461. d)Familia 1469. 3.Forma
1454. 1.Taxonomie 1462. Sarcoptidae infestanta
1455. a)Incringtaur 1463. 2.Stadiile 1470. Larva
a evolutiva 1471. Imago
1456. Arthropoda 1464. Protonimfa 1472. Nimfa
1457. b)Clasa 1465. Teleonimfa 1473. Ou
1458. Arahnida 1466. Larva 1474. 4. Forma
1459. c)Ordinul 1467. Ou rezistenta
1475. Larva 1513. Ventuze pe a 1550. 13.Gazda
1476. Imago IV pereche de parazitata
1477. Nimfa membrre 1551. Omul
1478. 5.Rezistenta 1514. 8.Adultii- 1552. 14.Rapindir
1479. a) in mediul femela e geografica
ambient 1515. Ventuze pe I 1553. Raspindire
1480. 15 zile pereche de membre cosmopolita
1481. b) in cruste 1516. Ventuze pe II 1554. Fregvent in
1482. 5-15 zile pereche de membre zonele cu igiena
1483. 6.Adulti- 1517. Aparatul deficitara
morfologie reproducator unic 1555. Favorizata de
1484. Octopode 1518. Vulva viata in colectivitati
1485. Glande 1519. Tocostom 1556. Fregvent in
salivare 1520. Ovipare mediul rural
1486. Cefalotorace 1521. Depune oua 1557. Fregvent in
unit cu abdomenul neembrionate mediul urban
1487. Rostrum scurt 1522. 9.Adultii- 1558. 15.Calea de
patrat caracere generale contaminare
1488. Doi palpii 1523. a)marime () 1559. Contact direct
maxilari 1524. 150-200 m 1560. Contact
1489. Gheare 1525. b)marime () indirect
1490. Lipsiti de 1526. 300/350 m 1561. 16.Denumir
antene 1527. c)longevitate ea parazitozei
1491. Spinii () 1562. Sarcoptoza
cuticulari ascutiti 1528. 30 zile 1563. Riia
1492. Chelicere 1529. d)prolificitate 1564. Scabia
1493. Hipostom 1530. 20-25 oua 1565. 17.Simplom
1494. Picioare 1531. 10.Migratia atologie
articulate larvara in 1566. Dermatita
1495. Ambulacre organismal gazda 1567. Edem
1496. Corpul oval 1532. lipseste 1568. Vezicole
1497. Fire 1533. 11.Habitat perlate
chitinoase 1534. Galerii 1569. Prurit
1498. Corpul intradermice 1570. Pustule
acoperit cu chitin 1535. Pe piele 1571. Cruste
1499. Cavitatea 1536. Printre 1572. Depilatii
bucala straturile crustoase 1573. Insomnie
1500. Lipsiti de ochi 1537. 13.Nutritia 1574. Alergii
1501. Lipsiti de 1538. Lichidul 1575. Eritem
trahee interstitial 1576. Iritatii
1502. Aparatul 1539. Cellule nervoase
digestiv complet dermice 1577. Exema
1503. Lipsiti de aripi 1540. Limfa 1578. 18.
1504. Prezinta 1541. 14.Reprodu Profilaxie
dimorfism sexual net cerea 1579. -
1505. Prezinta 1542. Inmultire Deparazitarea
simetrie bilaterala sexuata incaperilor,
1506. Membranele 1543. Embriogenez mobilierului si
nu depasesc a 3-4 zile lenjeriei
rostrumul 1544. Metamorfoza 1580. -Evitarea
1507. 7.Adultii- completa 10-20 zile stricta a rapoartelor
mascul 1545. Faza larvara sexuale aleatorii
1508. Prezinta porul 3-5 zile 1581. -Depistarea,
genital 1546. Faza nimfala izolarea si tratarea
1509. Aparatul 4-5 zile purtatorilor sanatosi
reproducator unic 1547. Faza 1582. -Depistarea,
1510. Lippsesc maturare 4-5 zile izolarea si tratarea
ventuzele copulatoare 1548. 12.Ciclul persoanelor bolnave
1511. Ventuze pe I evolutiv 1583. -Supraveghea
pereche de membere 1549. Monoxen cu sanitara a
1512. Ventuze pe II absenta formelor colectivitatilor
pereche de membre exogene 1584. -Educatia
sanitara a populatiei.
 1585.
1586.
1587. 86.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Demodex folliculorum.
1588. Demodex 1624. Corpul 1653. Faza nimfala
folliculorum ascutit posterior 3-6 zile
1589. 1.Taxonomi 1625. Opistosoma 1654. Faza
e inelara matutate 3-6 zile
1590. a)Incringtau 1626. Corpul 1655. 12.Ciclul
ra acoperit cu chitin evolutiv
1591. Arthropoda 1627. Corpul 1656. Monoxen cu
1592. b)Clasa vermiform alungit absenta formelor
1593. Arahnida 1628. Aparatul exogene
1594. c)Ordinul digestiv complet 1657. 13.Gazda
1595. Trombidida 1629. Lipsiti de parazitata
1596. d)Familia aripi 1658. Omul
1597. Demodecida 1630. Prezinta 1659. 14.Rapindi
e dimorfism sexual net re geografica
1598. 2.Forma 1631. Prezinta 1660. Raspindire
evolutiva simetrie bilaterala cosmopolita
1599. Larva 1632. Corpul turtit 1661. 15.Calea
1600. Adult dorso-ventral de contaminare
1601. Ou 1633. 7.Adultii- 1662. Galactogena
1602. nimfa caracere generale 1663. Transplacent
1603. 3.Forma 1634. a)marime ar
infestanta () 1664. Contact
1604. Larva 1635. 200/250 m direct
1605. Adult 1636. b)marime 1665. Contact
1606. nimfa () indirect
1607. 4. 1637. 300/350 m 1666. 16.Denumi
Rezistenta adultilor 1638. c)longevitat rea parazitozei
1608. a) in mediul e () 1667. Riia
ambient 1639. 28 zile demodecica
1609. 6 zile 1640. 8.Migratia 1668. Blefarita
1610. 5.Ou- larvara in organismal demodecica
caractere generale gazda 1669. Demodecie
1611. a)forma 1641. lipseste 1670. 17.Simplo
1612. fusiforma 1642. 9.Habitat matologie
1613. b)culoarea 1643. Grandele 1671. Acnee
1614. incolora sebacee 1672. Blefarita
1615. c)structura 1644. Foliculii 1673. Piodermie
1616. contine pilosi 1674. Hipercherato
celula ou 1645. 10.Nutritia ze
1617. 6.Adulti- 1646. Sebum 1675. Prurit pe
morfologie 1647. Celulele pleoape
1618. Cefalotorace foliculilor pilosi 1676. Pustule
1619. Octopode 1648. 11.Reprod sebacee
1620. Rostrum ucerea 1677. Cruste
scurt patrat 1649. Inmultire 1678. Secretii
1621. Femela sexuata cleioase
ovipara 1650. Embriogene 1679. Dereglarea
1622. Aparatul za 2-3zile somnului
reproducator unic 1651. Metamorfoz 1680. Foliculita
1623. Chelicere a completa 10-18 zile 1681. Eritem
rudimentare 1652. Faza larvara 1682. Conjunctivit
2-4 zile a
 1683. Crevase 1690. -Educatia 1706.
1684. Hipertermie antiparazitara. 1707.
1685. 18. 1691. 1708.
Profilaxie 1692. 1709.
1686. -Evitarea 1693. 1710.
contactului cu persoana 1694. 1711.
bolnava 1695. 1712.
1687. - 1696. 1713.
Dezacarizarea lenjeriei 1697. 1714.
de pat 1698. 1715.
1688. -Depistarea, 1699. 1716.
izolarea si tratarea 1700. 1717.
persoanelor bolnave 1701. 1718.
1689. -respectarea 1702. 1719.
igienei individuale si 1703. 1720.
collective 1704. 1721.
1705. 1722.
1
2 87.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia, morfologia,
biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia parazirului
Pediculus humanus var capitis.
3 Pediculus 32 Culoare cenusie 58 8.Migratia
humanus var capitis 33 Femela ovipara larvara in organismal
4 1.Taxonomie 34 Cap gazda
5 a)Incringtaura 35 Hexapode 59 lipseste
6 Arthropoda 36 Toracele alungit, 60 9.Habitat
7 b)Clasa segmentat 61 Pe cap
8 Insecta 37 Tarsul prezinta 62 Lenjerie
9 c)Ordinul gheara puternnica 63 10.Nutritia
10 Anoplura 38 Abdomen oval 64 Singe
11 d)Familia segmentat 65 11.Reproducere
12 Pediculidae 39 Corpul segmentat a
13 2.Forma 40 Picioare articulate 66 Inmultire sexuata
evolutiva 41 Corpul alungit 67 Embriogeneza 9-
14 Larva 42 Capul contine 2 9zile
15 Adult ochi 68 Metamorfoza
16 Ou 43 Lipsiti de aripi incompleta 21 zile
17 3.Forma 44 Prezinta dimorfism 69 Faza larvara 5-8
infestanta sexual net zile
18 ou 45 70 Faza prepatenta
19 4. Rezistenta 46 5-8 zile
adultilor 47 Prezinta simetrie 71 12.Ciclul
20 a) in mediul bilaterala evolutiv
ambient 48 Corpul turtit 72 Monoxen cu
21 10 ore dorso-ventral absenta formelor
22 5.Ou-caractere 49 7.Adultii- exogene
generale caracere generale 73 13.Gazda
23 a)forma 50 a)marime () parazitata
24 ovara 51 1,6-3/0,7-1,0 mm 74 Omul
25 b)culoarea 52 b)marime () 75 14.Rapindire
26 incolor-stralucitor 53 2,7-3,3/1,0-1,2 geografica
27 c)structura mm 76 Raspindire
28 ou neembrionat 54 c)longevitate () cosmopolita
29 d)dimensiuni 55 27-40 zile 77 Fregventa in
30 0,6-0,8 mm 56 d)prolificitatea zonele cu igiena
31 6.Adulti- 57 80-300 oua deficitara
morfologie
 78 Favorizata de 95 Papule 107
viata in colectivitati 96 Vezicole 108
79 15.Calea de 97 Iritatii nervoase 109
contaminare 98 18. Profilaxie 110
80 Contact direct 99 -Deparazitarea 111
81 Contact indirect incaperilor, mobilierului 112
82 16.Denumirea si lenjeriei 113
parazitozei 100 -Depistarea, 114
83 Pediculoza izolarea si tratarea 115
84 persoanelor bolnave 116
85 101 -Evitarea 117
86 stricta a rapoartelor 118
87 sexuale aleatorii 119
88 Sifunculatoza 102 -Educatia 120
89 17.Simplomatol sanitara a populatiei 121
ogie 103 - 122
90 Piodermita Supravegherea sanitara 123
91 Foliculita a colectivitarilor 124
92 Prurit violent 104 125
93 Furunculoza 105
94 Leziuni de grataj 106
126
127 88.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Pediculus humanus var carporis.
128 Pediculus 151 incolor- 168 Lipsiti de
humanus var corporis stralucitor aripi
129 1.Taxonomi 152 c)structura 169 Prezinta
e 153 ou dimorfism sexual net
130 a)Incringtau neembrionat 170 Prezinta
ra 154 d)dimensiun simetrie bilaterala
131 Arthropoda i 171 Corpul turtit
132 b)Clasa 155 0,6-0,8 mm dorso-ventral
133 Insecta 156 6.Adulti- 172 7.Adultii-
134 c)Ordinul morfologie caracere generale
135 Anoplura 157 Culoare 173 a)marime
136 d)Familia cenusie ()
137 Pediculidae 158 Femela 174 1,6-3/0,7-1,0
138 2.Forma ovipara mm
evolutiva 159 Cap 175 b)marime
139 Larva 160 Hexapode ()
140 Adult 161 Toracele 176 2,7-3,3/1,0-
141 Ou alungit, segmentat 1,2 mm
142 3.Forma 162 Tarsul 177 c)longevitat
infestanta prezinta gheara e ()
143 ou puternnica 178 27-40 zile
144 4. 163 Abdomen 179 d)prolificitat
Rezistenta adultilor oval segmentat ea
145 a) in mediul 164 Corpul 180 80-300 oua
ambient segmentat 181 8.Migratia
146 10 ore 165 Picioare larvara in organismal
147 5.Ou- articulate gazda
caractere generale 166 Corpul 182 lipseste
148 a)forma alungit 183 9.Habitat
149 ovara 167 Capul 184 Pe corp
150 b)culoarea contine 2 ochi 185 Haine(cusat
uri)
 186 10.Nutritia 199 Raspindire 213 Leziuni de
187 Singe cosmopolita grataj
188 11.Reprod 200 Fregventa in 214 Papule
ucerea zonele cu igiena 215 Vezicole
189 Inmultire deficitara 216 Iritatii
sexuata 201 Favorizata nervoase
190 Embriogene de viata in colectivitati 217 18.
za 9-9zile 202 15.Calea Profilaxie
191 Metamorfoz de contaminare 218 -
a incompleta 21 zile 203 Contact Deparazitarea
192 Faza larvara direct incaperilor, mobilierului
5-8 zile 204 Contact si lenjeriei
193 Faza indirect 219 -Depistarea,
prepatenta 5-8 zile 205 16.Denumi izolarea si tratarea
194 12.Ciclul rea parazitozei persoanelor bolnave
evolutiv 206 Pediculoza 220 -Evitarea
195 Monoxen cu 207 Sifunculatoz stricta a rapoartelor
absenta formelor a sexuale aleatorii
exogene 208 17.Simplo 221 -Educatia
196 13.Gazda matologie sanitara a populatiei
parazitata 209 Piodermita 222 -
197 Omul 210 Foliculita Supravegherea sanitara
198 14.Rapindi 211 Prurit violent a colectivitarilor
re geografica 212 Furunculoza 223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234 89.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Phthirius putis.
235 Phthirius 250 Ou 264 0,6-0,8 mm
pubis 251 Larva 265 6.Adulti-
236 1.Taxonomi 252 adult morfologie
e 253 4. 266 Culoare
237 a)Incringtau Rezistenta in mediu cenusie
ra 254 lipseste 267 Femela
238 Arthropoda 255 5.Ou- ovipara
239 b)Clasa caractere generale 268 Cap
240 Insecta 256 a)forma 269 Hexapode
241 c)Ordinul 257 ovala 270 Toracele mai
242 Anoplura 258 b)culoarea lat decit abdomenul
243 d)Familia 259 incolor- 271 Tarsul
244 Pediculidae stralucitor prezinta gheara
245 2.Forma 260 c)structura puternnica
evolutiva 261 ou 272 Abdomen
246 Larva neembrionat oval segmentat
247 Adult 262 opercula cu 273 Corpul
248 Ou orificii segmentat
249 3.Forma 263 d)dimensiun 274 Picioare
infestanta i articulate
 275 Corpul lat 295 Mustati 314 Contact
276 Capul 296 Barba direct
contine 2 ochi 297 Sprincene 315 16.Denumi
277 Lipsiti de 298 10.Nutritia rea parazitozei
aripi 299 Singe 316 Ftirioza
278 Prezinta 300 11.Reprod 317 17.Simplo
dimorfism sexual net ucerea matologie
279 Prezinta 301 Inmultire 318 Piodermita
simetrie bilaterala sexuata 319 Foliculita
280 Corpul turtit 302 Embriogene 320 Prurit violent
dorso-ventral za 6-7 zile 321 Prurit
281 7.Adultii- 303 Metamorfoz permanent
caracere generale a incomplete 16-19 zile 322 Leziuni de
282 a)marime 304 Faza larvara grataj
() 5-6 zile 323 Papule
283 1,2-0,8 mm 305 Faza 324 Vezicole
284 b)marime prepatenta 5-6 zile 325 Iritatii
() 306 12.Ciclul nervoase
285 1,5/1,0 mm evolutiv 326 18.
286 c)longevitat 307 Monoxen cu Profilaxie
e () absenta formelor 327 -
287 30-40 zile exogene Deparazitarea
288 d)prolificitat 308 13.Gazda persoanelor si lenjeriei
ea parazitata 328 -Depistarea,
289 40-50 oua 309 Omul izolarea si tratarea
290 8.Migratia 310 14.Rapindi persoanelor bolnave
larvara in organismal re geografica 329 -Evitarea
gazda 311 Raspindire stricta a rapoartelor
291 lipseste cosmopolita sexuale aleatorii
292 9.Habitat 312 Fregventa in 330 -Educatia
293 Reghiunea zonele cu igiena sanitara a populatiei
pubiana deficitara 331
294 Reghiunea 313 15.Calea 332
perianala de contaminare 333
334
335
336
337
338
339
340
341
342
343 90.Din test, alegei rspunsurile referitor la taxonomia,
morfologia, biologia, rolul patogen, rspndirea geografic i profilaxia
parazirului Pulex irritans.
344 Pulex 352 d)Familia 361 adult
irritans 353 Pulicidae 362 4. Forma
345 1.Taxonomi 354 2.Forma rezistenta
e evolutiva 363 Ou
346 a)Incringtau 355 Larva 364 Nimfa
ra 356 Nimfa 365 Larva L1
347 Arthropoda 357 Ou 366 5.Adulti-
348 b)Clasa 358 Adult morfologie
349 Insecta 359 3.Forma 367 Culoare
350 c)Ordinul infestanta brun-lucioasa
351 Aphaniptera 360 Larva
 368 Femela 399 Substraturi 430 16.Denumi
ovipara organice rea parazitozei
369 Cap 400 8.Migratia 431 Invazia cu
370 Antene larvara in organismal purici
371 Hexapode gazda 432 17.Simplo
372 Toracele din 401 lipseste matologie
trei articole 402 9.Habitat 433 Anorexie
373 Aparatul 403 Pe corpul 434 Piodermita
reproducator omului 435 Prurit violent
374 Abdomen cu 404 Pe corpul 436 Furunculoza
10 articole pisicilor 437 Leziuni de
375 Doua maxile 405 Pe corpul grataj
376 Picioare pisicilor 438 Papule
articulate 406 Lenjerie 439 Vezicole
377 Corpul 407 Haine 440 Cruste
alungit 408 Globul 441 Iritatie
378 Aparat ocular nervoasa
circulator deschis 409 10.Nutritia 442 Alopecie
379 Aparatul 410 Singe 443 18.
digestiv 411 Substante Profilaxie
380 Simetric organce 444 Evitarea
bilaterala 412 11.Reprod contactului dintre
381 Dimorfism ucerea animalele de companies
sexual net 413 Inmultire i cele vagabonde
382 Lipsiti de sexuata 445 -
aripi 414 Embriogene Deparazitarea
383 Corpul turtit za 4-6 zile mobilierului, incaparilor
latero-lateral 415 Metamorfoz si lenjeriei
384 Aparatul a complete 18 zile 446 -Depistarea,
excretor 416 Faza larvara izolarea si tratarea
385 6.Adultii- 9-15 luni persoanelor bolnave
caracere generale 417 Faza nimfala 447 -
386 a)marime 6 zile Deparazitarea
() 418 12.Gazda adaposturilor si
387 2 2,5 mm parazitata caniselor
388 b)marime 419 Omul 448 -
() 420 Porcinele Respectarea regulilor de
389 11-15 mm 421 Bovinele igiena personala
390 c)longevitat 422 Canidele 449 -Intretinerea
e () 423 Felinele animalelor in conditii
391 pina la 1,5 424 14.Rapindi zooigienice
ani re geografica corespunzatoare
392 d)prolificitat 425 Raspindire 450 -Depozitarea
ea cosmopolita si inactivarea resturilor
393 500 oua 426 Fregventa in organice
394 7.Locuri de zonele cu igiena 451 -
depunere a oualor deficitara Respectarea confortului
395 Imbracamint 427 15.Calea antropic
e de contaminare 452 -Curatirea
396 Lenjerie 428 Contact mecanica si dezinsectia
397 Podea direct curenta a caniselor
398 Spatii 429 Contact 453 -Educatia
murdare indirect sanitara a populati
454