November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI I.

GENERALITATI

Atmosfer, cuvnt compus de origine greac (athmos = aer i spherein = sfer, nveli sferic), desemnnd nveliul de aer al Pmntului (a se vedea planeta Pmant). Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoas, coninnd ns i urme de substane solide, prezente n stare fin divizat. Atmosfera de astzi a Pmntului conine azot (sau nitrogen) bimolecular (N2) n proporie de aproape 4/5 (78,2 %), oxigen bimolecular (O2) (20,5 %), argon, Ar, (0,92 %), dioxid de carbon, CO2, (0,03 %), ozon, oxigen trimolecular (O3) i alte gaze, praf, fum, alte particule n suspensie, etc. Compoziia atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de cnd exist, de la o atmosfer primitiv (a se vedea atmosfera primitiv a Pmntului) la cea actual, trecnd prin mai multe faze intermediare, n decursul crora atmosfera i-a schimbat nu numai compoziia chimic, dar i alte caracteristici precum ar fi densitate, grosime, transparen, i altele. Atmosfera este numit n vorbirea curent aer. Procesele de formare a atmosferei sunt legate de compoziia sa chimic, care la rndul su a influenat procesele climatice. n urm cu 4,56 miliarde de ani, cnd a avut loc formarea globului pmntesc, hidrogenul (H2) i heliul (He) erau deja prezente. Ulterior, datorit densitii sczute a acestor dou gaze, ele nu vor mai putea fi atrase de planet, disipndu-se progresiv n spaiul cosmic. Datorit procesului de rcire lent a Terrei, respectiv a activitii vulcanice, au fost aduse la suprafa diverse gaze, care rezultaser din reaciile chimice ale straturilor interne ale globului. Prin aceste procese a luat natere o atmosfer cu o compoziie de circa 80 % vapori de ap (H2O), 10 % de dioxid de carbon (CO2) i 5 pn la 7 % hidrogen sulfurat. Aceast combinaie de gaze poate fi i astzi ntlnit n emanaiile i erupiile vulcanice. Lipsa precipitaiilor din acea perioad de formare este explicabil c n ciuda prezenei apei, inclusiv n stare de vaporii de ap, suprafaa fierbinte a Pmntului nu permitea condensarea acestora. Proveniena apei pe pmnt este, de fapt, o tem controversat. Prin scderea temperaturii atmosferei sub punctul de fierbere al apei, aerul saturat, adesea supra-saturat cu vapori de ap, determin condensarea apei sub forma unor ploi de scurt durat. n aceast perioad, s-au format, foarte probabil, mrile i oceanele. Radiaia ultraviolet intens a determinat o descompunere fotochimic a moleculelor de ap, metan i amoniac, prin acest proces acumulndu-se dioxid de carbon i azot. Gazele mai uoare, precum hidrogenul i heliul au urcat n straturile superioare ale atmosferei, ulterior disipndu-se n spaiul cosmic pe cnd gazele mai grele, aidoma dioxidului de carbon, s-au dizolvat n mare parte n apa oceanelor. Azotul inert din punct de vedere chimic, n condiiile existente
Page 1 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

atunci, a rmas neschimbat n atmosfer, fiind nc nainte cu circa 3,4 miliarde de ani partea component cea mai important a atmosferei. Oxigenul O2 care joac un rol esenial n evoluia i existena vieii pe pmnt, a aprut sub form liber, gazoas, acum circa 3,5 miliarde de ani, fiind eliberat datorit activitii de fotosintez a bacteriilor care descompuseser produsele ce conineau grupe cianhidrice. Oxigenul format s-a dizolvat n mare parte n apa oceanelor oxidnd metalele feroase. n urm cu circa 350 milioane de ani, o parte din oxigen a format prin ionizare n straturile superioare a atmosferei ozonul, combinaie alotropic a oxigenului, ce protejeaz pmntul de razele ultraviolete. Se consider c, ncepnd cu acea perioad i pn astzi, compoziia aerului atmosferic rmne relativ stabil.

Pr i componente:
Atmosfera terestr are o mas de ca. 4,9 1018 kg i este alctuit in funcie de temperatur din mai multe straturi, partea superioar a fiecrui strat terminnduse cu o zon de aa-numit pauz :

Troposfera ntre 0 km deasupra munilor nali i 7 km n zona polara i 17 km la tropice (inclusiv tropopauza). Ea are o grosime medie de 11 km (1/600 din raza de 6371 km a Pmntului). Dac se nchipuie un Pmnt cu diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,863 mm. Troposfera constituie 3/4 din masa total a atmosferei. Stratosfera ntre 7 - 17 pn la 50 km (inclusiv stratopauza) Mezosfera ntre 50 i 80 km (inclusiv mezopauza) Termosfera numit i ionosfer ntre 80 i 640 km; denumirea de termo- este legat de creterea relativ brusc a temperaturii cu altitudinea, iar cea de iono- de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen i azot existeni, care astfel devin buni conductori de electricitate i au influen asupra transmisiilor radio. Exosfera ntre 500 i 1000 km pn la ca. 100.000 km cu o trecere la spaiul interplanetar

Troposfera stratul inferior al atmosferei aici au loc fenomenele metereologice.

Page 2 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Page 3 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

II. SURSE MAJORE DE POLUARE A ATMOSFEREI

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in surse naturale si surse artificiale.

Surse natuarale sunt:

Solul, care sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine plantele si animalele, care pot elimina in aer diverse elemente ca polen, par, pene, fulgi gazele si vaporii naturali, eliminati din sol direct in aerul atmosferic si care se gasesc in anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic eruptiile vulcanice, care arunca in aer, in anumite momente, mari cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide praful cosmic, rezultat din distrugerea meteoritilor in straturile superioare ale atmosferei Sursele artificiale sunt reprezenate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge in atmosfera. Ele contituie principalele surse de poluare si sunt fixe si mobile.

surse fixe produc o poluare limitata, de cele mai multe ori in jurul locului de eliminare in atmosfera a poluantilor. Aici se inacdreaza doua grupe mari: industriale, recunoscute ca fiind cele mai importante surse de poluare a aerului: chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie de combustie de la incalzirea locuintelor pana la combustibilul utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea combustibilului folosit si de felul arderii.
o procesele o procesele

Page 4 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

surse mobile produc o poluare diseminata pe o suprafata uneori foarte mare; aici se incadreaza mijloacele de transport: o o o transporturile rutiere; transporturile navale si aeriene; transporturile feroviare.

Dintre toate acestea, autovehiculele sunt cele mai importante surse de poluare a atmosferei. Din esapamentele lor se evacueaza mari cantitati de oxid de carbon, oxizi de azot, precum si cantitati mi reduse de plumb, aldehide, etilena, hidrocarburi aromatice cancerigene, CO2. Motoarele pe benzina produc mai mult CO2 pe unitate de putere decat cele pe motorina, in schimb concentratiile de particule evacuate din motoarele Diesel sunt de zece ori mai mari decat cele de la motoarele pe benzina. Acumularea poluarii emise de autovehicule in spatiul aerian al strazilor urbane depinde nu numai de numarul lor si de modul de functionare, ci si de structura orasului si factorii meteorologici, care pot favoriza fie mentinerea si concentratia poluantilor, fie indepartarea si diluarea lor in spatii cat mai mari. Un poluant atmosferic este cunoscut ca o substanta in aer, care poate dauna oamenilor si mediului. Poluantii pot fi in forma de particule solide, picaturi lichide sau gaze. In plus, ele pot fi natural sau atificiale, provocate de catre om. Poluantii pot fi clasificati fie ca poluanti primari sau secundari. De obicei, poluantii primari sunt substante emise direct dintr-un proces, cum ar fi cenusa de la o eruptive vulcanica, monoxidul de carbon dintr-un vehicul cu motor de evacuare sau dioxidul de sulf eliberat din fabrici. Poluantii secundari nu sunt emisi in mod direct. Ei se formeaza in aer atunci cand poluantii primari reactioneaza sau interactioneaza. Un exemplu important al unui poluant secundar este nivelul de ozon troposferic unul dintre multii poluanti secundari care produc smog fotochimic. Trebuie sa retinem ca anumite substante poluante pot fi atat primare cat si secundare si ca, ambele sunt emise direct si formati din alti poluanti primari. Poluantii primari majori, produsi de activitatea umana includ: oxizi de sulf (SOx) in special dioxid de sulf, un compus chimic cu formula SO2. Este produs de catre vulcani si in diverse procese industriale.
Page 5 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Deoarece carbunele si petrolul contin adesea compusi de sulf, arderea lor genereaza dioxid de sulf. Oxidarea in continuare de SO2, de obicei in prezenta unui catalizator, cum ar fi NO2, formeaza H2SO4, si prin urmare ploaia acida. Aceasta este una din cauzele ingrijorarii fata de impactul asupra mediului al utilizarii acestor combustibili ca sursa de energie. oxizi de azot (NOx) in special dioxid de azot sunt emisi de arderea la temperaturi ridicate. Dioxidul de azot este compusul chimic cu formula NO2. Acest gaz toxic de culoare maro-roscat are un miros caracteristic ascutit. NO2 este unul din poluantii atmosferici mai proeminenti.

monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, neiritant, dar foarte otravitor. Este produs prin arderea incompleta a combustibililor, cum ar fi gazele naturale, carbunele sau lemnul. Fumul evacuat este o sursa majora de monoxid de carbon.

Page 6 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

dioxidul de carbon (CO2) un gaz cu efect de sera emis prin ardere dar, care este de asemenea, un gaz vital pentru organismele vii. Acesta este un gaz natural in atmosfera. compusi organici volatili (COV) in aerul liber este un poluant important. Acest domeniu este de obicei divizat in categorii separate de metan (CH4) si non-metan (NMVOCs). Metanul este un gaz cu efect de sera extrem de eficient care contribuie considerabil la incalzirea globala. Compusii organici volatili ai hidrocarburilor sunt, de asemenea, gaze cu efect de sera importante prin intermediul rolului lor in crearea de ozon si in prelungirea vietii de metan in atmosfera, desi efectul variaza in functie de calitatea aerului la nivel local. In cadrul NMVCs, compusi aromatici ca benzen, toluen si xilen sunt suspectati ca fiind agenti cancerigeni si pot duce la leucemie prin expunere prelungita. pulberile particulele, in suvsidiar mentionate ca particule in suspensie (PM) sau particule fine, sunt particule minuscule de solide sau lichide in suspensie intr-un gaz. In contrast, aerosolii se refera la particule si gaze in acelasi timp. Sursele de pulberi in suspensie pot fi provocate de om sau naturale. Unele particule apar in mod natural, provenite de la vulcani, furtuni de preaf, incendii forestiere si pasuni, vegetatie, si sprayuri; activitati umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili in vehicule, centrale electrice si diverse procese industriale ce genereaza, de asemenea, cantitati semnificative de aerosoli. In medie pe glob, aerosolii antropici cei realizati de activitatile umane reprezinta, in prezent, aproximativ 10% din suma totala de aerosoli din atmosfera noastra. Nivelurile crescute de particule fine din aer reprezinta riscuri pentru sanatate, cum ar fi boli de inima, modificarea functiei pulmonare sau cancer pulmonar. metale toxice, cum ar fi plumb, cadmiu sau cupru clorofloracarburile (CFC) emisiile lor sunt nocive pentru stratul de ozon si in prezent utilizarea lor este interzisa. amoniacul (NH3) este emis din procesele agricole. Amoniacul este un compus cu formula NH3. Este intalnit in mod normal cu un miros caracteristic intepator. Amoniacul contribuie in mod semnificativ la nevoile nutritionale ale organismelor terestre, servind ca un precursor la produsele alimentare si ingasaminte. Amoniacul, direct sau indirect este, de asemenea, un bloc de constructie pentru sinteza mai multor produse farmaceutice, desi in utilizarea pe scara larga, este atat caustic cat si periculos. substantele mirositoare cum ar fi gunoiul, canalizarea cat si cele industriale. poluantii radioactivi produsi de exploziile nucleare, explozibilii folositi in razboaie si in procese naturale cum ar fi dezintegreare radioactiva a uraniului. Poluantii secundari ai atmosferei includ:

Page 7 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

pulberile formate din poluantii gazosi primari si compusii din smog fotochimic. Smogul este un mod de poluare a atmosferei; cuvantul smog este un geamantan de fum si ceata. Clasic, smogul rezulta din arderei mari a carbunelui intr-o zona, cauzata de un amestec de fum si dioxid de sulf. Mai nou, smogul care vine de obicei din carbune, provine din emisiile vehiculare si industriale care actioneaza in atmosfera la lumina soarelui pentru a forma poluanti secundari care se combina la randul lor cu emisiile primare formand smogul fotochimic. nivelul de ozon (O3) format din NOx si COV. Ozonul (O3) este un constituent esential al troposferei (acesta este de asemenea un component important a anumitor zone din stratosfera cunoscut ca stratul de ozon), a reactiilor fotochimice si chimice care implica o unitate in multe din procesele chimice care au loc in atmosfera zi si noapte. Apare in concentratii mari ce provin din activitatile umane (in mare parte din arderea combustibililor fosili), acasta este atat un poluant cat un component al smogului. azotat de peroxiacetil (PAN) in mod similar format din NOx si COV.

Poluantii minori ai atmosferei includ: un numr mare de poluanti minori atmosferici care sunt foarte periculosi unele dintre acestea sunt reglementate n Statele Unite ale Americii sub denumirea de Actul Curat al Aerului i n Europa n temeiul directivei-cadru Aer. o varietate de poluani organici persisteni , care se pot ataa la pulberi n suspensie.

Page 8 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Poluani organici persisteni (POP) sunt compui organici care sunt rezistenti la degradarea mediului prin reactii chimice, biologice, i procese fotolitice. Din aceasta cauza, ei au fost observati persistand n mediu, pe distane lungi, bioacumulandu-se n esuturi umane i animale, n lanuri alimentare, avand un impact potenial semnificativ asupra sntii umane i a mediului.

rile cu cele mai mari emisii de CO 2 Emisiilor de dioxid de carbon pe ar an (10 6 tone) (2006) China 6,103 Statele Unite 5,752 1,564 Rusia India 1,510 1293 Japonia Germania 805 Marea Britanie 568 Canada 544 Coreea de Sud 475 474 Italia

Procentul din totalul la nivel mondial 21,5% 20,2% 5,5% 5,3% 4,6% 2,8% 2,0% 1,9% 1,7% 1,7%

Cele mai poluate Oraele lumii prin PM Particule chestiune, City micrograme / m (2004) 169 Cairo, Egipt 150 Delhi , India 128 Kolkata , India (Calcuta) 125 Tianjin , China 123 Chongqing , China 109 Kanpur , India 109 Lucknow , India 104 Jakarta, Indonezia 101 Shenyang , China

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Procesele de productie industriala.

Page 9 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe. In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, - uneori chiar si mari - cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie. Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine. Transporturile - sursa de poluare Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare. Astfel, in S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar in unele localitati ajung chiar si pana la 90%. Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de transporturile cu eliberare de noxe. Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante care realizeaza poluarea aerului, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de substante, pe primul rand se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura, si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele. Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului. Los-Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton, construite pentru transportul rapid, la mari viteze, dare care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii.
Page 10 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Eruptiile vulcanice - sursa de poluare Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica - o importanta sursa de poluare a aerului. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului de "efect de sera", produs de cresterea concentratiei de CO 2 din atmosfera. Furtunile de praf - sursa de poluare Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza "scheletul mineral" si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit, au aratat ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. In acest context, se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5 pana la 10 km. Furtuni de praf se produc si in alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai intr-o singura zi, un vant de o violenta neobisnuita a produs un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma si Colorado. Norii negrii, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, dupa ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au intunecat Washington-ul si New York-ul si s-au deplasat mai departe catre Atlantic. In 1928, la 26 si 27 aprilie, o furtuna a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime de 12 - 25 mm pe o suprafata de 400 000 km 2 , situata in zona precaspica. Evaluarile facute cu acest prilej au aratat ca, numai pe teritoriul tarii noastre s-au depus circa 148 milioane m 3 de praf, din cantitatea totala ridicata. Incendiile naturale - sursa de poluare Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este
Page 11 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfarsitul anului 1982 si inceputul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare de paduri tropicale. In coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in Ghana, in timpul aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, dupa o succesiune de ani secetosi, au izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei. Se pare ca situatia climatica din deceniul 80 a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe intregul glob. Activitatile casnice - sursa de poluare Activitatile "casnice" sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare. Astazi, in multe tari in curs de dezvoltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele, iar ca pret, in unele locuri, are un ritm de crestere mai mare decat alimentele. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. In S.U.A. si India se ard anul circa 130 milioane de tone de lemn de foc; in S.U.A. aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, in timp ce in India, aceiasi cantitate asigura 25% din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru aceste tari consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea consumului de petrol si, in compensatie, cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar in S.U.A., acolo unde pretul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. Se apreciaza, de exemplu, ca in aceasta tara, dupa 1973, folosirea energiei obtinute din lemn, in sectorul casnic, a sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au sporit de noua ori, iar in 1981 s-au vandut pe teritoriul Statelor Unite circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea locuintelor cu lemne. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi cancerigene. Dar in scopuri casnice nu se ard numai lemn, ci si cantitati enorme de carbuni, petrol, si gaze naturale, din care rezulta de asemenea substante toxice.

Page 12 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

III.

EFECTELE POLUARII ATMOSFEREI

Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei

In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 500 cm2 de aer, volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort. In 24 ore in mediu omul respira circa 1525 m3 de aer. Luind comparativ cu consumul de alimente si apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste date importanta pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara retine numai in mica masura substantele patrunse pina la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.

Page 13 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atit prin compozitia sa chimica, cit si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune). In ceea ce priveste compozitia chimica destingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii in concentratia componentilor normali, cit si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor compusi straini. Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin: cresterea mortalitatii, crestrea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio-patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti. Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pina cind incarcarea atinge pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestarile patologice pot imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu etiologie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti (boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.). Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului respirator. In aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constitue cea mai raspindita dintre tipurile de poluare, rezultind in primul rind din procesele de ardere a combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari. Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei mai raspinditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul, si oxizii de fier, la care se adauga compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina imbolnaviri specifice care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare.
Page 14 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Poluantii toxici asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Dintre poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel oxigenarea singelui si transportul de oxigen catre tesuturi. In functie de concentratia din aer si timpul de expunere se realizeaza o anumita proportie de carboxihemoglobina depaseste 60% din hemoglobina totala. Intoxicatia acuta este relativ rara, aparind practic numai in spatii inchise in prezenta unor surse importante de CO (in ncaperi in care sistemele de incatzit functioneaza defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.) Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale in special industriale care pot emite in atmosfera o suma de alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.). Sunt semnalate si situatii cu aparitia unor fenomene alergice in masa, ca cel de la New Orleans din 1958 in care alergenul a fost identificat in praful provenit de la deseuri industriale depuse in holde. Poluanti cancerigeni. Exista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul urban, a impus luarea in considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili, cu atit mai mult cu cit in zonele poluate au fost identificate in aer substante cert carcinogene. Putem clasifica substantele carcinogene prezente in aer in substante organice si substante anorganice. Dintre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspinditi sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai raspindit este benzoopirenul, provenind din procese de combustie atit fixe cit si mobile. Ia nastere in timpul arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele in suspensie. Substanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar prezenta in aer indica un risc crescut de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie si insecticidelor organoclorurate precum si unor monomeri folositi la fabricarea maselor practice. Mai sunt incriminati ca agenti cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum si nitrosaminele in aer putind fi prezenti precusorii acestora (nitritii si aminele secundare).

Page 15 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Dintre poluantii cancerigeni anorganici mentionam azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul, nichelul si seleniul. Mai frecvent intilnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost semnalata si in zonele din apropierea industriilor. Un aspect deosebit il prezinta azbestul, mai periculos decit se presupunea cu citiva ani in urma si a carui prezenta a fost demonstrata atit in atmosfera urbana cit si in plaminii (corpi azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din populatia urbana neexpusa profesional. Efectele agentilor poluanti depind de mai multi factori: natura elementelor poluante; unii poluanti sunt mai activi, mai agresivi sau mai nocivi decat altii; concentratia in care se gasesc poluantii prezenti in aer; cu cat nivelul concentratiei este mai mare, cu atat influenta lor este mai puternica; numarul poluantilor prezenti concomitent in aer; in general, cu cat numarul acestor poluanti este mai mare, cu atat influenta lor este mai nociva; timpul cat actioneaza; cu cat este mai indelungat, cu atat efectele poluarii sunt mai puternice. Influenta asupra radiatiilor solare este una din cele mai importante actiuni. In zonele poluate cu fum si pulberi se produce o reducere importanta a cantitatii de radiatii solare datorita retinerii lor de catre elementele poluante. In aceasta zona vizibilitatea atmosferica este redusa, iar luminozitatea scazuta. Studiile efectuate in diferite tari arata o reducere a luminozitatii intre 10 si 50%. Din totalul radiatiilor solare cele mai reduse sunt radiatiile cu lungimea de unda cea mai mica, adica radiatiile ultraviolete care sunt si cele mai active; lipsa lor produce rahitismul si favorizeaza raspandirea infectiilor. Influenta asupra factorilor climatic a fost observata in zonele poluate. Prin retinerea radiatiilor solare scade si cantitatea de radiatii calorice, ceea ce duce la o incalzire mai redusa a atmosferei si a solului, adica temperatura aerului incalzit direct de soare si indirect de sol scade. Totodata, diversii poluanti atmosferici constituie nivele de condensare pentru vaporii de apa din aer, crescand nebulozitatea atmosferica, dand nastere la ceata si la cresterea frecventei ploilor in zonele poluate. Cercetari effectuate in diverse localitati au aratat o crestere a zilelor innorate cu pana la 15 - 20%.

Page 16 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Influenta asupra plantelor si animalelor este uneori foarte puternica si constituie un semnal de alarma fata de actiunea nociva a poluantilor atmosferici. Plantele sunt foarte sensibile, in special coniferele, arborii fructiferi, vita de vie si florile (mai ales trandafirii); lichenii, datorita sensibilitatii lor deosebite, dau primele semene de degradare. Lezarea plantelor este dependenta de natura poluantilor si de concentratia lor, dar ele sufera fenomene de distrugere uneori pana la disparitie. Primele simptome ale intoxicarii cu diferite noxe sunt: lezarea bobocilor, varful si marginea frunzelor. Studiile efectuate in jurul intreprinderilor chimice arata distrugerea plantelor pana la 10 15 km distanta. Animalele din zonele poluate resimt efectele poluarii atmosferice: cele mai afectate sunt aminalele domestice, cele mai sensibile sunt insectele (in special albinele si viermii de matase). Erbivorele sunt animalele cele mai grav lezate datorita inhalarii de poluanti din aer, dar mai ales ingestiei poluantilor o data cu hrana pe care o consuma. Poluantii cei mai agresivi pentru animale sunt: fluorul plumbul, arsenal, cadmiu si oxizii de azot si sulf. Influenta asupra constructiilor si obiectelor a fost pusa in evident in multe dintre localitatile poluate. Cladirile sufera in mod deosebit influenata poluantilor sub forma fenomenelor chimice de coroziune care duc la o degradare mult mai rapida decat cea produsa de factorii meteorologici. Obictele metalice se oxideaza, se corodeaza si se distrug in timp foarte scurt. Acest fenomen apare mai evident la acoperisuri, automobile si la alte obiecte care vin permanent in contact cu poluantii atmosferici. Vopselele, lacurile, picturile (mai ales cele exterioare), tapetele sunt atacate si degradate vizibil. Influenta asupra conditiilor de viata reprezinta un alt efect al poluarii atmosferice care creaza discomfort si impiedica desfasurarea unei activitati normale. In zonele supuse poluarii se constata imposibilitatea deschiderii ferestrelor si aerisirii incaperilor, uscarii rufelor in curte sau pe balcon, servirii mesei in afara locuintei, plimbarilor in aer liber, jocului copiilor.

EFECTUL DE SERA
Efectul de sera este procesul prin care atmosfera capteaza o parte din energia solara, incalzind Pamantul si moderand clima. Expertii in domeniul
Page 17 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

climatic sunt de parere ca o crestere a nivelului gazelor cu efect de sera, crestere provocata de activitatile umane, accentueaza in mod artificial efectul de sera, ducand la cresterea temperaturilor globale si deregland clima. Gazele de sera includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil si defrisari, metanul, eliberat de pe plantatiile de orez si locurile de depozitare a gunoaielor, precum si produse rezultate din arderi si diferiti compusi chimici industriale (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid). Ciclul carbonului Dupa vaporii de apa, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de sera. Carbonul este stocat sub pamant, departe de biosfera, in combustibili fosili, insa ciclul organic al carbonului descrie transferul carbonului intre mari, ecosistemul terestru si atmosfera. Fara influenta umana, transferul intre aceste rezervoare de carbon este mentinut in mare in echilibru de exemplu, plantele absorb carbonul in timp ce se dezvolta, dar il elimina atunci cand mor. Insa cand oamenii taie arbori sau ard combustibili fosili, ei elimina in atmosfera cantitati suplimentare de carbon, accentuand astfel efectul de sera. Aceasta constituie o problema mai ales atunci cand se extrag si se ard combustibili fosili, deoarece astfel se adauga carbon la ciclul organic al carbonului, care altfel ar ramane depozitat adanc sub pamant. O parte din acest carbon ajunge in atmosfera, alta in arbori, plante si sol, pe pamant, si o alta parte in mari si oceane. O parte mai mare ajunge in atmosfera deoarece se taie paduri si se construiesc orase, drumuri si uzine, reducandu-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul. Schimbarile climatice Zilnic, activitatile noastre afecteaza clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, carbuni si gaze) pentru producerea energiei si transport. Aceste schimbari climatice au impact asupra vietii si pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul urmatorilor ani. Trebuie sa reducem semnificativ poluarea care are ca rezultat efectul de sera. Acest lucru are sens atat din punct de vedere al mediului, cat si economic. Datorita gazelor de sera pe care pe care le-am emis deja in atmosfera, suntem predispusi la o incalzire cu 1,2 sau 1,3C a temperaturii in urmatoarele decenii, chiar daca am opri toate emisiile de gaze cu efect de sera imediat. Scopul politicii climaterice ar fi acela de a impiedica cresterea temperaturii medii globale cu mai mult de 2C peste nivelul perioadei pre-industriale. La peste 2C, impactul asupra ecosistemelor naturale si
Page 18 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

a sistemului climatic creste in mod dramatic. Avem o perioada de timp foarte scurta, nu mai mult de 2 decenii, in care putem sa schimbam sistemul energetic astfel incat sa se indeplineasca aceste scopuri.[1] Cresterea temperaturii medii globale cu 2C[2]: ameninta multe milioane de oameni cu riscul aparitiei foametei, malariei; milioane de oameni sunt amenintati de inundatii, furtuni puternice si lipsa apei potabile. ar duce la producerea unor valuri de caldura extrema; cele mai afectate sunt tarile sarace si cele in curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariana si Asia. Zonele afectate de seceta s-au dublat in ultimii 35 de ani. provoaca topirea ghetarilor si a calotei glaciare, ceea ce ar duce la cresterea pericolului inundatiilor in unele zone sau la lipsa apei atat de necesare vietii in alte zone Aproximativ 30% din ghetarii Europei au disparut deja. In Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Marea Caraibelor multe insule ar putea disparea, iar in Europa sezonul de iarna ar deveni mai scurt si mai scump pentru practicantii de sporturi de iarna. ar duce la cresterea nivelului apelor marilor, amenintand numeroase populatii de pe intreaga planeta si mai ales din zonele joase ale tarilor in curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, ca sa nu mai vorbim de tarile de jos (Belgia, Olanda, NV Germaniei) si SE Angliei. ameninta marile ecosisteme, de la cele polare si antarctice, pana la cele tropicale. ar duce la disparitia unor paduri si specii, ceea ce va afecta viata intregii planete (1 milion de specii ar putea disparea din cauza schimbarilor climatice), costurile economice resimtindu-se mai acut in tarile sarace sau in curs de dezvoltare.

Solutii Exista solutii la problema schimbarilor climatice: energiile regenerabile, eficienta energetica si reducerea utilizarii combustibililor fosili (petrol si gaz). Natura ne pune la dispozitie o varietate de alternative pentru producerea
Page 19 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

energiei. Singura problema este cum sa transformam lumina solara, vantul, biomasa, energia geotermala sau puterea apei in electricitate sau caldura intr-un mod ecologic si cu costuri cat mai mici, astfel reducand emisiile de CO2 si efectul de sera si ajutand la protejarea climei si mediului inconjurator. Anii 90 au fost probabil cea mai calda perioada din istorie, 1998 fiind cel mai fierbinte an. Concentratiile de CO2 inregistrate in prezent in atmosfera sunt cele mai mari din ultimii 150.000 ani. Niciodata pana acum umanitatea nu s-a confruntat cu o asemenea imensa criza de mediu. Daca nu luam urgent masuri pentru a opri incalzirea globala, schimbarile ar putea fi ireversibile si pagubele inestimabile Ploaia acida Sub termenul de "ploi acide" sau "precipitatii acide" se includ toate tipurile de precipitatii - ploaie, zapada, lapovita, ceata, ale caror pH e mai mic decat pHul apei naturale, care este egal cu 5,6. Ploaia acida se formeaza in rezultatul reactiilor din atmosfera cu substante, ce contin sulf si azot, sau altfel spus, eliminandu-se in urma activitatii umane SO2 si NOx se transforma in atmosfera in particule acide. Aceste particule intra in reactie cu vaporii de apa, transformandu-le in amestecuri acide, ce scad pH-ul apei de ploaie. Formarea in cantitati mari a oxizilor se formeaza in urma arderii petrolului si carbunelui. Cea mai mare cantitate de oxizi se intalneste in orase. Ploile acide duc la distrugerea suprafetelor date cu lac si vopsea, pierderea lumii vii a bazinelor acvatice, la coroziunea podurilor si monumentelor arhitecturale, determina toxicitatea apei potabile in urma dizolvarii in apa a Pb din conducte si scade transparenta apei, duce la scaderea fertilitatii solului. Pentru prima data termenul a fost introdus de AngusSmith. pH-ul slab acid al apei de ploaie se datoreste faptului ca substantele naturale din atmosfera, asa cum e CO2, participa in reactie cu apa de ploaie: CO2+H2O H2CO3. pH-ul ideal al apei de ploaie e 5,6-5,7, iar pH-ul real e variabil de la o regiune la alta. Aceasta depinde de compozitia gazului. Intrand in reactie cu vaporii de apa, SO2 si NOx se transforma in acizii H2SO4, HNO3, HNO2 si H2SO3. Apoi, impreuna cu ploaia sau zapada, cad la pamant. Cele mai dese ploi acide au loc in SUA, Germania, Cehia, Slovacia, tarile fostei Iugoslavii, Niderlanda, Elvetia, Australia, alte tari ale lumii. Ploaia acida are o actiune negativa asupra bazinelor acvatice: duce la marirea aciditatii pana la asa nivel, incat este nimicita flora si fauna. Plantele acvatice cresc foarte bine in apa cu pH de 7-9,2. La pH de 6 mor crevetele; la pH de 5,5 mor bacteriile bentonice. Moartea lor duce la acumularea reziduurilor organice la fundul bazinelor acvatice. Apoi, dispare planctonul. La pH de 4,5 mor pestii, amfibiile, insectele.
Page 20 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Din substantele organice depuse la fundul bazinului acvatic are loc eliberarea metalelor toxice. Aciditatea mare a apei duce la descompunereaAl, Cd, Hg, Pb. "Ploile acide" au fost depistate pentru prima data in R.F.Germana catre sf. anilor 70 (mai mult de o treime din cele 7,5 milioane hectare de padure ale tarii au fost distruse). Infestarea mediului inconjurator datorita CO2 furnizat de industrie si de parcul auto se afla la originea pierderilor ireparabile cauzate padurii de "ploile acide". In Germania de Vest s-a trecut la utilizarea benzinei cu continut redus de plumb si la limitarea emisiunilor nocive ale tuturor vehiculelor. Sivicultorii incearca sa reintroduca ulmul in Europa Occidentala, importandu-l din China si Japonia. Se construiesc mari rezervoare de apa pentru stingerea incendiilor, se modernizeaza parcul tehnic aerian. In Moldova a inceput sa repartizeze loturi pentru vile si nu oriunde, ci pe mica mosie a codrilor, in inima padurii. Pe intreg cuprinsul URSS impartirea parcelelor nu se face pe terenurile arabile si irigabile, iar omul isi construieste o coliba, unde ar putea sa stea la dos pe timp de ploaie sau sa pastreze o sapa. La noi in Moldova, ca la nelumea: in locurile distribuite se inalta peste noapte palate cu 2-3 etaje si un buncar. Aproape langa fiecare sat din Moldova creste imediat, astfel ca, intr-o buna zi - daca nu chiar maine - ne vom pomeni ca intreaga republica va deveni un oras gigant. Odata cu castelele de peste noapte sunt construite drumuri pavate, este instalata lumina electrica, se trage gaz natural. Si toate acestea au loc ziua in amiaza mare, in timp ce bietul taran umbla ani intregi pe drumuri dupa o scandura sau o caldare de mortar. E lucru stiut ca Moldova are cel mai mare jos nivel de impadurire: la un locuitor revine 0,07 fata de 3,3 ha media pe tara (in Canada sau Finlanda - 20 ha). In URSS avem deja 8 rezervatii biosferice: Berezeni (Bielorusia), Repetec (Asia Centrala), Baikal , delta Niprului Si nici una in Moldova. Cand se ard combustibili fosili, cum sunt carbunele, benzina sau petrolul, se emit oxizi de sulf, carbon si azot in atmosfera. Acesti oxizi se combina cu umezeala din aer si formeaza acid sulfuric, acid carbonic si acid azotic. Cand ploua sau ninge, acesti acizi ajung pe pamant sub forma a ceea ce numim ploaie acida. In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditati este produsa in tarile industrializate din emisfera nordica: SUA, Canada, Japonia si majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv
Page 21 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

pentru oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri si pariuri si la nivelul vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Cele mai grave probleme au existat in Norvegia, Suedia si Canada. Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile confirmau faptul ca poluarea provenita de la centarlele electrice care functioneaza cu carbuni in centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida in estul Canadei si nord-estul SUA. Efectele distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra , metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse. Unele dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colisseum-ul din Roma, prezinta semne de deteriorare datorata ploii acide. Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici aizi nici baze, are pH 7 sau neutru. Daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este considerata acida. Ploile din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre 4.5 si 4.0 Desi costurile echipamentelor antipoluante ca arzatoare, filtre sau instalatii de spalare sunt mari, costurile stricaciunilor cauzate mediului si vietii omenesti se estimeaza a fi si mai mari, pentru ca ele pot fi ireversibile. Chiar daca in prezent se iau masuri de prevenire, pina la 500.000 de lacuri din America de Nord si peste 118 milioane metrii cubi de copaci din Europa se vor distruge probabil, inainte de sfarsitul secolului XX din cauza ploii acide. Distrugerea stratului de ozon si consecinele lui

In troposfera (pana la atitudinea de 10 km) sub aciunea radiaiilor ultraviolete cu lungimea de und <242 nm, emanate de Soare, oxigenul molecular este scindat in atomi:

O2

O+O

(1)

Page 22 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Atomii de oxigen (foarte reactivi), in prezenta unui martor (M) care preia excesul de energie, reacioneaz cu molecule de oxigen si formeaz ozon:

O2 + O+ M O3+ M

(2)

La rndul sau si ozonul este descompus de ctre radiaiile ultraviolete cu lungimea de unda < 320 nm:

O3

O2 + O

(3)

Oxigenul atomic rezultat poate reaciona cu ozonul spre a forma oxigen molecular:

O+ O3 O2+ O2

(4)

Aceste radiaii prezint importanta doar in toposfera si conduc la mici concentraii de ozon (40 80 g/cm3 aer). In stratosfera, de la nlimea de 10-15 km si pana la 35 km, concentraia de ozon este destul de mare si anume cantitatea maxima de ozon in acest strat este de 450 uniti Dobson. O unitate Dobson (DU) reprezint cantitatea de ozon care se afla intr-un strat de ozon pur de grosime 0,01 mm, in condiii normale. Acest strat de ozon este foarte important pentru viata de pe Pmnt, deoarece prin reacia (3) ozonul absoarbe cea mai mare parte a radiaiilor UV emise de Soare, care in caz contrar ar afecta viata organismelor de pe Pmnt. Formarea si grosimea stratului de ozon se poate nelege astfel: la nlimi mai mari de 35 km, oxigen molecular este puin. In consecina, se formeaz puin oxigen atomic prin reacia (1) si deci si puin ozon prin reacia (2). De la nlimea de 35 km si pana la 10-15 km, reaciile (1) si (2) devin predominante, ceea ce contribuie la formarea unui strat cu concentraia de ozon foarte mare. La nlimi mai mici de 10-15 km doar puine radiaii ultraviolete, cu <240 nm au rmas neabsorbite, astfel ca prin reacia (1) se formeaz mai puin oxigen atomic, deci si ozon mai puin.
Page 23 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

ncepnd cu anul 1974, mai muli oameni de tiina, dintre care amintim pe Molina si Rowland, au artat ca la Polul Sud si mai puin la Polul Nord a aprut o gaura in stratul de ozon, adic in aceste zone a sczut foarte mult concentraia de ozon in stratosfera. S-a artat ca la distrugerea stratului de ozon contribuie avioanele supersonica prin gazele emanate, precum si unii produi chimici cum sunt freonii (CF2Cl2, CFCl3),sintetizai si utilizai in instalaiile frigorifice sau la spray-uri. Msurtorile au artat ca cea mai redusa concentraie de ozon se observa primvara iar vara, aceasta se reface parial. Deoarece activitile productive prin care se produc agenii chimici care distrug stratul de ozon sunt inexisteni la poli, iar avioanele supersonice nu au culoare de zbor in jurul polilor geografici ai Pamatului, s-a pus problema cauzelor care produc aceasta gaura in stratul de ozon la poli si nu deasupra Americii de Nord sau deasupra Europei. Marea stabilitate a freonului prezint si incoveniente. El se acumuleaz la altitudini cuprinse intre 20-50 km. Cnd moleculele de freon ptrund in stratul de ozon, sub aciunea razelor ultraviolete se rup legturile C-Cl rezultnd atomi liberi de Cl. Acetia catalizeaz reacia de descompunere a O3 in O2, reacia (2). Rezultatul consta in mrirea fluxului de raze ultraviolete care ajung pe Pamant, determinat apariia cancerului de piele, modificri climatice, etc. In anii `70 Dr. Colin Lea din Marea Britanie a atras atenia asupra pericolului distrugerii stratului de ozon ca urmare a utilizrii clorofluorcarburilor (CFC). In 1987 prin Protocolul de la Montreal s-au stabilit principiile unui control mondial asupra CFC. La acces protocol au aderat circa 180 tari. Ca urmare, emisia de substane care distrug stratul de ozon a fost redusa la 10% fata de valoarea maxima din anii `70. Cu toate aceste, refacerea stratului de ozon nu este ateptata nainte de mijlocul secolului urmtor. In ultimii 30 de ani au avut loc studii si cercetri sistematice cu privire la distrugerea startului de ozon din stratosfera, ceea ce a condus la contribuirea Premiului Nobel pentru chimie in anul 1995 meteorologului olandez Paul J. Crutzen si chimitilor americani Mario J. Molina, si Sherwood Rowland. Astfel, inca in anul 1974 Molina si Rowland au artat ca la distrugerea startului de ozon contribuie in cea mai mare msura freonii. In atmosfera, sub aciunea radiaiilor UV, freonii, exemplificai mai jos prin CFCl3, sufer urmtoarea reacie (radicalul hidroxil provine din disocierea apei):

CFCl3+ O2+ OH

CO2+ HF+ 3( Cl sau ClO)

(5)
Page 24 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Radicalii Cl si ClO reacioneaz cu ozonul si l transforma in oxigen molecular: Cl + O3 ClO + O2 (6)

Oxidul de clor nu distruge direct stratul de ozon, deoarece el nu reacioneaz cu ozonul, ci cu oxigenul atomic rezultat din reaciile (1) sau (3):

ClO + O Cl + O2

(7)

In acest fel este inhibata reacia de formare a ozonului din oxigen atomic si oxigen molecular. S-a mai artat ca reaciile de mai sus prin mare se fromeaza sau se distruge stratul de ozon sunt concurate de reaciile de reaciile la care participa radicalul hidroxil si oxidul de azot au ajuns in stratosfera: HO + O3 HO2 + O2 HO2 + O HO + O2 (8) (9)

_________________________________________

Bilan NO + O3 NO2 + O2 NO2 + O NO + O2 (10) (11)

O + O3 O2 + O2

__________________________________________

Bilan

O + O3 O2 + O2

Oxizii de azot din toposfera care ajung si in stratosfera (exemplificai mai sus prin oxidul de azot) provin in cea mai mare parte din arderea crbunilor fosili in centrale termice si din combustia carburanilor in motoarele automobilelor (scopul catalizatorilor utilizai la eapamentul automobilelor este tocmai acela de a transforma oxizii de azot rezultai prin combustie, in azot molecular, evitnd astfel emanaia oxizilor de azot in atmosfera).
Page 25 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Dup cum a artat Crutzen, iarna la poli, din cauza lipsei radiaiilor solare (noaptea polara), scade presiunea foarte mult, se formeaz vrtejuri care nconjoar polii, iar temperatura scade foarte mult, ajungnd la -800 C la polul sud. Drept urmare, se formeaz aa numiii nori polari stratosferici alctuii din particule solide formate in principal din apa ngheata si acid azotic. Aceasta din urma ia natere prin urmtoarele reacii (prima reacie are loc in toposfera, urmtoarele doua in straosfera, iar acidul clorhidric rezulta prin clorurarea metanului in toposfera):

4NO2 + O2 2 N2O5 N2O5 + H2O 2HNO3

(12) (13) (14)

N2O5 + HCl ClNO2 + HNO3

Dup cum se vede, pentaoxidul de azot ajuns in stratosfera se transforma in acid azotic ngheat, care este astfel mai puin disponil spre a forma dioxid de azot si care conform reaciei,

ClO + NO2 + M ClONO2 + M

(15)

ar capata radicalul cloroxid, evitnd astfel combinarea acestuia cu oxigenul (reacia 7). Este de remarcat ca acidul clorhidric si cloronitratul (ClONO2) sunt adevrate rezervoare de clor atomic, deoarece pe suprafata particulelor din norii stratosferici are loc reactia:

ClONO2 + HCl HNO3 + Cl2

(16)

In noaptea polara, reactia de scindare homolitica a moleculelor de clor,

Page 26 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Cl2

Cl + Cl

(17)

nu poate avea loc din cauza lipsei de lumina . Primavara, odata cu aparitia Soarelui, devine posibila si chiar accelerata atat reactia (16), cat si fotoliza acidului azotic: HNO3 HO + NO2 (18)

Radicalii liberi Cl si HO, formati in cantitate foarte mare primavara, contribuie decisiv la distrugerea stratului de ozon prin reactiile (6) si (8). In acest fel intelegem de ce concentratia de ozon in stratosfera scade cel mai mult primavara si de ce acest proces este mai accentuat la polii geografici ai Pamantului. Masuratorile au anuntat ca distrugerea stratului de ozon este mult mai pronuntata la Polul Sud decat la Polul Nord. Oamenii de stiinta au oferit urmatoarea explicatie: iarna, in stratosfera, temperatura este mult mai scazuta la Polul Sud si dureaza un timp mai indelungat, deoarece vartejurile de aici, create in lunile de iarna, sunrt mai stabile si mai puternice decat cele de la Polul Nord. Vara, curentii de aer din stratosfera deplaseaza sper poli cea mai mare parte din ozonul format in zonele ecuatoriale (nepoluate, in general) astfel ca partial concentratia de ozon la poli se reface, dar ramane scazuta in medie, la nivel global. La distrugerea stratului de ozon contribuie si topirea toposferei (din cauza efectului de sera), care induce racirea stratosferei o mare perioada de timp.

Poluarea aerului Statistici Astzi, poluarea aerului este predominant n aproape toate orasele. Nivelul
Page 27 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

de poluare poate varia, dar va fi prezent. Statisticile Poluarea aerului sunt alarmante. O statistica puini sunt prezentate mai jos. Conform unui sondaj realizat de Resurse Naional de Aprare a Consiliului (NRDC), aproximativ 64,000 de oameni din Statele Unite ar putea fi prematur mor n fiecare an din cauze cardiorespirator legate de poluarea aerului. Aceste date au fost colectate de Resurse Naional de Aprare a Consiliului prin corelarea constatrile dintr-un studiu 1995 de ctre Societatea American de Cancer i Harvard Medical School. Potrivit rapoartelor de ctre US-EPA, a polurii atmosferice provenite de la centralele electrice, contribuie la peste 2800 deceselor provocate de cancer pulmonar i atacuri de cord 38200 anual n SUA. Emisiile provenite de la crbune centrale energetice pe baz singur, pentru conturi de aproximativ 30.000 de decese premature n SUA n fiecare an. Conform Departamentului de Global Ecologie, Carnegie Institution, dioxid de carbon care este un gaz cu efect de ser, este n cretere, ntr-un ritm alarmant. n timpul anilor 1990, emisiile de dioxid de carbon a crescut de aproximativ 1,3 la sut n fiecare an. Dar, ncepnd din anul 2000, rata a crescut la 3,3 la sut pe an, cu o valoare estimat de dioxid de carbon la nivel mondial a emisiilor anuale de cretere de 35 la sut 1990 - 2006. Conform rapoartelor primite de la "Aer curat Task Force, zona Boston rndurile numrul 5 n ara de decese premature din cauza polurii motorin n fiecare an. n zona Massachusetts singur, emisiile diesel sunt responsabili pentru urmtoarele statistici anuale:

- 450 de decese premature - 700 non-atacurile de cord fatale - 9900 atacuri de astm bronic - 13000 simptome respirator la copii - 60000 zi de lucru pierdere Se estimeaz c n oraele cele mai poluate, durata de via medie sunt reduse cu unul sau doi ani.

Page 28 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

IV. MECANISME DE RASPANDIRE A POLUARI ATMOSFEREI

O problema suparatoare a omenirii o reprezinta, mai acut in acest secol al tehnologiei, legile naturii, adica influenta naturii asupra fenomenului de poluare.Se stie, ca natura este caracterizata printre altele si de factorii sai climatici, factori ce pot influenta fenomenul de poluare prin caracterul lor dispersiv sau transportoriu asupra poluantilor. Inainte de a prezenta informatii despre influenta factorilor climatici asupra dispersiei si transportului poluantilor, trebuie sa se cunoasca fenomenul ce este schimbat, marcat de actiunea acestora si anume poluarea. Fenomenul reprezinta impurificarea atmosferei cu particule de gaze sau vapori produse artificial sau a apelor naturale de suprafata sau subterane cu ape uzate menajere si industriale. Poluarea este rezultatul oricarei modificari a mediului ambiant, care determina un dezechilibru ecologic natural. Orice adaos de substanta sau forme de energie (caldura, sunet) pe care mediul nu le mai poate dispersa, descompune sau recicla, conduce la aparitia poluarii. Desi societate umana se afla intr-o continua dezvoltare se pare ca natura, ca de obicei imprevizibila, ne poate surprinde, mai ales prin intermediul factorilor sai climatici. Acestia sunt: variatiile de temperature din atmosfera, vantul, turbulenta aerului, umiditatea, precipitatiile si norii, fenomenele macrometeorologice. Factorii climatici pot fi analizati atat la scara sinoptica (o zona orizontala de cca. 100 km lungime, de mica grosime, sub forma unei calote plate ), cat si la scara aerologica (o zona de cateva zeci sau sute de metrii deasupra solului, unde curentii ascendenti termici si de turbulenta, datorita solului si a reliefului sau , au o mare influenta asupra dispersiei).
Page 29 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Influenta variatiilor de temperatura asupra dispersiei si transportului poluantilor Deoarece temperatura scade odata cu altitudinea, atunci cand un strat de aer rece se absoarbe sub un strat de aer cald ,are loc o inversiune termica, poluantii se acumuleaza la suprafata pamantului fiind mult mai daunatori pentru sanatatea omului. Odata cu acest fenomen are loc si o distrugere a stratului de ozon aflat la aprozimativ 24 km de pamant. Acest strat are rolul de a filtra radiatiile daunatoare ale Soarelui, radiatiile ultraviolete. Cand aceste nu sunt oprite are loc efectul de sera, ce determina cresterea temperaturii medii a planetei, iar ca principal resposabil in formare acestui efect este dioxidul de carbon. Tot legat de inversiunea termica, important este ca stratul de inversiune termica actioneaza ca un capac impiedicand dispersia si transportul poluantilor. Mai mult aceste straturi sunt propice formarii cetei, ca urmare a condensarii vaporilor de apa si a existentei poluarii sub forma de pulberi, deci uneori si a smogului. Temperature poate determina mai multe tipuri de atmosfera, in functie de gradientul adiabatic uscat si anume: atmosfera indiferenta, atmosfera instabila si atmosfera stabila. Gradientul adiabatic uscat reprezinta masura cantitativa a racirii unei particule cand se ridica, adiabatic,in atmosfera uscata. Atmosfera indiferenta esta atunci cand gradientul de descrestere a temperaturii atmosferei este egal cu gradientul adiabatic uscat. Asadar intr-o astfel de atmosfera concentratia de poluantii este aceeasi in toate directiile, oricare ar fi pozitia particulei in masa atmosferei are temperature egala cu atmosfera, deci dispersia si transportul poluantilor nu sunt influentate, ci depind doar de parametrii cinetici ai jetului de poluant. Atmosfera instabila se formeaza atunci cand conditiile de temperatura sunt supraadiabatice, adica descresterea temperaturii este superioara gradientului adiabatic uscat.pentru un nivel dat, orice particular aflata intr-o miscare de coborare va ramane mai rece decat atmosfera, va ave densitatea mai mare si va continua miscare in jos. Invers, daca particula va fi la orice nivel mai calda decat mediul ambient, deci mai usoara, va continua sa se ridice. Atmosfera instabila este favorabila dispersiei si transportului poluantilor, mai putin situatia in care masa de aer incarcata cu poluanti este obligata sa coboare. Atmosfera stabila se intalneste atunci cand descresterea verticala de temperature este inferioara gradientului adiabatic uscat. Daca particular de aer este supusa la o miscare ascendenta ea este mai rece decat mediul ambient, are densitate mai mare si tendinta de a cobora. Daca particula de aer a primit un impuls vertical dirijat in jos, ea este maicalda decat mediul si are tendinta sa urce. Ambele deplasari u ca rezultat revenirea la nivelul initial. In conditiile unei astfel de atmosfere difuzia si transportul poluantilor nu sunt favorizate.

Page 30 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Vantul Vantul reprezinta deplasarea orizontala a maselor de aer atmosferic datorita, in principal, diferentelor de presiune dintre zonele de pe suprafata solului,cre se resimte pana la cca. 1 km altitudine. Acesta se caracterizeaza prin directie si viteza. Se considera, conventional, vant daca viteza curentilor de aer este mai mare de 0,5 m/s. Pentu viteze mai mici se considera calm atmosferic, perioada in care vantul nu influenteaza dispersia si transportul poluantilor. Directia vantului reprezinta directia de miscare a poluantilor, de aceea un vant moderat va favoriza dispersia si transportul poluantilor mult mai bine decat unul cu viteza mare, care are tendinta de a retine poluantii la nivelul solului. Turbulenta aerului Turbulenta reprezinta starea de miscare a aerului in care se formeaza vartejuri, produse de curentii verticali de convectie, in opozitie cu vantul, la care miscarea este orizontala. Este proportionala cu miscare vantului si dependenta de constructiile de pe sol, forme de relief si de capacitatea de inmagazinare a caldurii. Dupa cauzele care o provoaca, turbulenta se clasifica in termica, datorata diferentelor de temperatura ale aerului din apropierea solului si dinamica, datorata frecarii dintre masele de aer si elementele orografice de la sol. Acest factor climatic favorizeaza dispersia si transportul poluantilor. In opozitie cu miscarea turbulenta este miscarea laminara caracteristica momentelor de acalmie, cand dispersia si transportul poluantilor are loc, dar prin difuzie moleculara si procesul de sedimentare. Umiditatea atmosferica, precipitatiile si norii Umiditatea atmosferica este un factor climatic ce are un aspect nu foarte favorabil asupra dispersiei si transportului poluantilor, ci din potriva ajuta uneori la formarea unor efecte foarte daunatoare vietii, precum ceata si chiar smogul.Precipitatiile in opozitie cu ceata,contribuie la dispersia si transportul poluantilor la nivelul atmosferei, insa influenteaza negativ solul si apele, deoarece toti poluantii ajung la nivelul acestor componenti, unde se infiltreaza schimband proprietatile lor, deci are loc un fenomen de poluare. Solul poate fi poluat : -direct, prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i pesticide aruncate pe terenurile agricole ; -indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani splai din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Page 31 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

n ceea ce privete poluarea prin intermediul agenilor poluani din atmosfer, se observ anumite particulariti. Spre exemplu, ca regul general, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe msur, ns, ce nlimea courilor de evacuare a gazelor contaminate crete, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scdea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde n suprafa. Nivelul contaminrii solului depinde i de regimul ploilor.Acestea spal n general atmosfera de agenii poluani i i depun pe sol, dar n acelai timp spal i solul, ajutnd la vehicularea agenilor poluani spre emisari. Trebuie totui amintit c ploile favorizeaz i contaminarea n adncime a solului. ntr-o oarecare msur poluarea solului depinde i de vegetaia care l acoper, precum i de natura nsai a solului. Poluarea apei se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Norii, ca plafon compact, static si de joasa altitudine creeaza un spatiu inchis, in care dispersia si transportul poluantilor nu sunt favorizate, insa atunci cand creeaza un plafon discontinuu si in continua miscare favorizeaza fenomenele de dispersie si transport al poluantilor. Fenomenele macrometeorologice Un rol deosebit de nefavorabil asupra procesului de dispersie si de transport al poluantilor il au masele anticiclonice (cu presiune atmosferica mare in raport cu imprejurarile). Exista zone pe glob unde frecventa si durata maselor anticiclonice este mare, existenta acestora favorizand inversiunea termica, ceata si calmul atmosferic, fenomene ce le-am caracterizat mai sus. Masele anticiclonice au o durat mai mare toamna si iarna, fata de primavara si vara. Datorita acestor motive, cresterea nivelului de poluare in aceste zone a produs primele accidente de masa, zone a caror poluare este sub control legislativ sever. Dupa cum se constata factorii climatici au o influenta mare asupra dispersiei si transportului poluantilor. Importanta lor este cu atat mai mare incat au puterea de a transforma un mediu prielnic vietii in unul total neprielnic si invers. Deci natura ne poate fi atat prieten cat si dusman, de aceea e bine sa o putem intelege si sa traim in perfecta armonie cu regulile ei si aceasta pentru binele societatii umane, intrucat nedreptatea o producem noi si nu aceasta.

Page 32 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

V. REMEDII PRIVIND POLUAREA ATMOSFEREI

RESPONSABILITATE UMANA
Page 33 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Solutii si intalniri internationale Urmarirea variatiilor de GES, in special de CO2, se face printr-o retea internationala de colectare de probe atmosferice, astazi intarita de tehnici de colectare aeriana deasupra continentelor. Astfel, aeroportul Brtigny in departamentul Essonne, din Franta, este o baza aeriana foarte simpla : o pista de aterizare si niste hangare adapostind cateva avioane. DAru nul dintre aceste avioane, un Piper Aztec, apartinand institutiei Mto France, efectueaza in mod regulat misiuni pentru LAboratorul de stiinte ale climatului si mediului (LSCE). LA fiecare doua saptamani, acest avion de sase locuri, din care trei sunt ocupate cu instrumente de masura, recolteaza probe deasupra padurii Orlans, la o inaltime de 100 pana la 3000 m. Un mic dispozitiv situat in partea anterioara a avionului pompeaza aer ambiant, care, dupa filtrare si uscare, est trimis intr-un flacon. Altitudinea, umiditatea, ora recoltarii probei, pozitia avionului, viteza, vantul, totul este luat in calcul pentru a determina variatiile sezoniere a diferitelor gaze, mai ales a celor carbonice, pentru a intelege mai bine ciclul carbonului. La nivel mondial, in doisprezece situri diferite, nava stiintifica Marion Dufresne a Institutului francez de cercetare si tehnologie polara recolteaza probe de aer pentru a determina concentratiile diferitelor gaze, mai ales ale carbonului. Dar in total, la nivel mondial, exista aproape o suta de asemenea situri avand aceleasi preocupari. Se poate astfel determina care din tarile lumii produce cel mai mult dioxid de carbon. Daca Omul este responsabil de excesul de GES si de incalzirea climatica, este de datoria noastra sa reducem emisiile de gaze poluante. In acest sens, spun specialistii, ar trebui : -sa se limietze producerea energiei provenita din arderea carbonului fosil si favorizarea productiei de energie proprie precum cea eoliana, solara, nucleara etc. -limitarea emisiilor de GES in principalele sectoare producatoare : industrie, transport, constructii, birouri, agricultura, energie, si gazele frigorigene

Page 34 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

-protejarea puturilor de carbon natural si intensificarea crearii de complexe de puturi de carbon. Puturile de carbon sunt ecosisteme capabile sa absoarba dioxidul de carbon atmosferic : padurile si oceanele. Masurile evocate nu sunt suficiente aplicate doar pe alocuri. Este adevarat ca anumite tari ale lumii au reactionat deja in fata pericolului pe care il constituie emisiile de GES pentru planeta. Printre ele, Franta, ale carei emisii au scazut din 1990 cu 22% in industrie, cu 10% in agricultura, cu 9% in sectotul energetic, cu 8% in tratarea deseurilor, conform raportului din 2006 al grupului Facteur 4. Aceeasi tara a creat pe 19 februarie 2001, la initiativa Parlamentului, si cu o majoritate covarsitoare de voturi, Observatorul national asupra efectelor incalzirii climatice, pentru a informa asupra consecintelor acestei derive ale climatului si pentru a ajuta alesii si colectivitatile locale in elaborarea unei adevarate politici de prevenire si adaptare. Dar pentru a fi eficace, trebuie ca masuri similare sa fie aplicate cu rigoare la nivel mondial. De aceea, de-a lungul timpului, mai multe intalniri internationale au avut loc cu scopul de a pune bazele unei politici ferme in favoarea reducerii urgente a emisiilor de GES in atmosfera : - iunie 1992 : s-a semnat Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, la Rio de Janeiro , care a avut drept obiectiv stabilizarea concentratiilor de GES la un nivel ce sa impiedice orice perturbare a climatului -Protocolul de la Kyoto (decembrie 1997), ramane o intalnire de referinta. 159 de tari s-au prezentat pentru a semna un protocol ce obliga 38 de tari industrializate sa reduca emisiile de GES cu 5% pana in 2012 fata de nivelul inregistrat in 1990. (Europa a pledat pentru o diminuare notabila a emisiilor de CO2, cu masuri de constrangere, in special era vorba de sanctiuni financiare pentru tarile ce isi depasesc cotele). S-a hotarat atunci ca SUA trebuie sa-si reduca emisiile de GES cu 7%, Uniunea Europeana cu 8% si Japonia cu 6%. Romania a semnat acest protocol alaturi de Uniunea Europeana. Rusia, responsabila de 17,4% din emisiile de GES ale planetei, si China s-au alaturat semnatarilor acestui protocol pe 23 iulie 2001 cu ocazia Acordurilor de la Bonn. Statele Unite, responsabile pentru 36,1% din emisiile de CO2 ale planetei, si-au comunicat refuzul de a semna acest protocol in martie 2001. Dar, cu ocazia Protcolului de la Kyoto, SUA, canada si Australia au cerut aplicarea unor reguli mai suple, precum posibilitatea de a cumpara permise de emitere de GES de la

Page 35 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

tarile mai putin poluante sau luarea in considerare a suprafetelor cu padure, ce absorb o parte din CO2. -Conferinta de la Haga din 20 noiembrie 2000 care si-a propus ca obiectiv aplicarea angajamentelor facute pentru reducerea emisiilor de GES si punerea in practica a unor metode de calculare a emisiilor pentru fiecare tara. Sigur, aceste intalniri si dialoguri internationale in acest domeniu nu se opresc aici. Dar intrebarea majora ce se pune si care ar putea servi de concluzie analizei noastre vizeaza o anumita responsabilitate individuala a fiecaruia dintre noi : Ce am putea face noi, eu si dumneavoastra, pentru a proteja viata pe planeta Pamant ? Sa urmarim catava sfaturi simple, practice sugerate de cercetatorii mediului :

-in ceea ce priveste deplasarile :

sa preferam mersul pe jos sau pe bicicleta pentru distantele mici sa preferam transportul in comun sa cumparam masini mai putin poluante (vehicule alternative electrice) sa efectuam un control regulat al masinilor personale

-in privinta energiei : intretinerea instalatiei de incalzire

izolarea localurilor reducerea generala a consumului de energie -in privinta deseurilor : trierea deseurilor (reciclarea hartiei, a plasticului si a sticlei)

-in privinta apei :

evitarea consumului excesiv si fara rost de apa repararea si intretinerea instalatiilor sanitare din locuinte, pentru a evita pierderile de apa

Page 36 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

Impreuna putem contribui la pastrarea echilibrului naturii si la salvarea ecosistemului. Este suficient sa vrem acest lucru si rezultatele nu se vor lasa asteptate. Aceste perspective ne invita la prudenta, spune Sylvie Joussaume, cu atat mai mult cu cat ideea ca orice schimbare climatica are nevoie de timps ca sa se produca este astazi depasita : schimbarile climatice ar putea sa se accelereze mult mai puternic dacat ne asteptam. (Cf. Les dfis du CEA , in Climats, bimestriel dinfos scientifiques et techniques, n 88, aprilie 2001) Sa ne gandim la noi si mai ales la generatiile ce vor urma !

Cercetatorii americani au inventat un aparat care curata aerul din atmosfera, prevenind astfel efectul de sera. Dispozitivul absoarbe dioxidul de carbon, fiind o arma esentiala in lupta impotriva incalzirii globale. Un singur aparat de acest fel ar elimina zilnic peste o tona de dioxid de carbon din atmosfera, relateaza Daily Mail. In prezent, cercetatorii americani construiesc prototipul aparatului care va scapa lumea de poluare. Va mai dura insa pana cand aerul va fi curatat de miliardele de tone de CO2, intrucat primul "mega-copac" artificial va fi gata peste aproximativ doi ani. Dispozitivul va trebui sa fie construit in milioane de exemplare pentru a combate poluarea produsa de om in ultimele decenii. Inca o problema ar fi curatarea eficienta a filtrelor chimice, avand in vedere ca aparatul va avea marimea unui container de vapor. Cercetatorii spun ca solutia a fost gasita in noile proprietati ale foilor de plastic absorbante, denumite "membrane pentru
Page 37 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

schimb ionic", folosite in mod curent pentru purificarea apei. Se pare ca aerul umed poate determina aceste membrane sa elibereze dioxidul de carbon capturat, ceea ce le lasa curate pentru o noua folosire. Iar dioxidul de carbon astfel eliberat este redirectionat spre sere, pentru a stimula cresterea plantelor. Fizicianul american Klaus Lackner - cel care isi revendica proiectul - spune ca solutia pentru problema incalzirii globale este un astfel de aparat, si nu reducerea emisiilor de dioxid de carbon si sulf.

VI. BILBLIOGRAFIE

1.

Studiul caliatatii mediului, Aurelia Buchman, Maria Bud, Floarea Stan, Mihaela Marinescu; editura Economica Preuniversitaria, 2004. Ecologia si protectia mediului, Rodica Cearnau, Aurelia Buchman, Maria Bud, Marcela Giurgiuman, Mihaela Marinescu; editura Economica Preuniversitaria, 2000. Ecologia si protectia mediului ,Nicolae Galdean, Gabriela Staicu, Dorel Rusti; editura Economica Preuniversitaria, 2002. Biotehnologia protectiei mediului, Marian Petre, Alexandru Teodorescu; editura CD Press, 2009. www.clopotel.com

2.

3.

4.

5.

6. www.ereferate.ro
Page 38 of 39

November 2, 2010

POLUANTI MAJORI AI ATMOSFEREI

7. www.wikipedia.com

Page 39 of 39