Dicionar de termeni :

CARTILAGINOS adj. Format din cartilaje, cu cartilaje. CERUMEN s.n. Substanta ceroasa secretata de glandele canalului auditiv extern al urechii; ceara. FRECVENTA s.f. 1.Repetare deasa si regulata a unei actiuni, a unui fapt 2. caracteristica a sunetului exprimata in cicluri de secunda sau hertzi.

Cuprins

Introducere Urechea Caracteristicele sunetelor Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete Poluarea Sonora Durata zgomotului Surse de poluare Sonora Zone afectate de poluarea Sonora *Telefonia mobile *Muzica ascultata la MP3 Efectele polurii sonore Zgomotul si starea de sntate

Introducere Omul triete n lumea sunetelor i zgomotului. Sunetul se definete prin vibraiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Sunetul s-a integrat n viaa noastr cotidian nct rareori suntem contieni de toate funciile sale. El ne ofer momente de distracie cnd ascultam o simfonie sau cntecul pasrilor. Ne permite s comunicm cu familia i prietenii notri prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne avertizeaz de apropierea unui automobil, ne atrage atenia atunci cnd sun telefonul,cnd bate cineva la ua,cnd sun sirena unui vapor. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de msura a intensitii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de msura relativa, avnd ca baza logaritmul raportului ntre intensitatea zgomotului dat i intensitatea de referina, stabilit convenional ca fiind presiunea vibraiilor sonore de 0, 0002 dine/cm i care a fost considerat ca limita de jos a sunetelor audibile de ctre om. innd seama de scara logaritmica, nseamn ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezint depirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensitii.

Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete Respiraia - 10 dB oapta - 20 dB Murmurul produs de o clasa de elev - 50 dB Conversaia - 60 dB Traficul la orele de vrf - 80 dB Mixerul de alimentare - 90 dB Strada aglomerata 90 dB Un tren in micare - 100 dB Ferstrul cu lan - 110 dB Un avion in micare - 120 dB Zgomotul produs de o puca - 140 dB Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoac senzaia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot) . Aa se ajunge la poluarea sonora.

Poluarea sonora In natura sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamtul frunzelor sunt ntotdeauna plcute omului, ele linitesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind nlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport. Majoritatea activitilor omeneti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale sunt erupiile vulcanice, cutremurele, alunecri de teren, vuietul unei cascade,etc. Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezint o sursa de zgomot cu implicaii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km.) Msurtorile efectuate in oraele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de vrf depaseste cu mult standardele si normele sanitare. In cabina unor camioane de mare putere s-au msurat uneori zgomote cu intensiti intre 90 si 110 dB. Zgomotele din ntreprinderi influeneaz nefavorabil rezultatele economice si eficiena producerii. Se apreciaz ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu vrsta intre 50 si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitii in medii cu cote nalte ale zgomotului. Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele ntreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar nici acas nu este mai linite. In prezent se studiaz aciunea zgomotului asupra organismului uman, cercetrile au artat ca nivelul foarte mare acioneaz negativ, dar si linitea apstoare produce reacii patologice. Sunete de o anumita intensitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule. Fiecare individ interpreteaz zgomotul in mod diferit. Asta depinde foarte mult de vrsta, temperament, starea de sntate si factori externi. Sunetele de o intensitate mare afecteaz aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reacii dureroase si chiar socul. Poluarea sonora provoac la nivelul organismului uman o serie ntreaga de efecte ncepnd cu uoare oboseli auditive pana la stri nevrotice
4

grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase dect cele cu o frecventa joasa. Surse de poluare sonora Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite Acestea sunt: -circulatia sau transporturile; -industria; -constructiile si montajele; -comertul; -telefonia mobila; -discotecile si cluburile; -petardele si artificiile; -muzica; -copiii in terenurile de joaca (ipetele lor nregistreaz 70-80 dB) -terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB) -animalele pot tulbura linitea,mai ales noaptea. Ltratul unui cine nregistreaz intentitati sonore de 70-80 dB. Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesitare de prim ordin si ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru a diminua zgomotul produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbuti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

Telefonia mobila

Agenia Europeana de Mediu a Uniuni Europene cere guvernelor statelor membre sa ia imediat masuri pentru a reduce expunerea oamenilor la radiaiile de la wi-fi, telefoane mobile si antenele lor, relateaz "NZ Herald". Reprezentanii Ageniei spun ca in cazul in care aceste masuri vor ntrzia sa apra, sntatea publica va fi grav afectata, iar efectele vor fi comparabile cu cele ale fumatului. Avertizarea emisa de Agenia Europeana de Mediu a venit dup ce un raport tiinific a ajuns la concluzia ca limitele de sigurana stabilite in privina radiaiilor sunt "de o mie de ori prea indulgente", iar un raport oficial britanic, publicat sptmna trecuta, a conchis ca radiaiile de la telefoanele mobile ar putea duce si la apariia cancerului. "Ultimele cercetri asupra efectelor pe termen lung ale radiaiilor de la telefoanele mobile sugereaz ca ar fi prudent ca autoritile de mediu sa recomande aciuni pentru a reduce expunerea, mai ales a grupurilor vulnerabile, precum copiii", a spus Profesorul Jacqueline McGlade, directorul executiv al Ageniei. Reprezentanii Ageniei vor sa fac presiuni din ce in ce mai mari asupra guvernelor si autoritile din sntate pentru a lua masuri preventive in legtura cu radiaiile electromagnetice, care se intensifica din cauza apariiilor noilor tehnologii. Autoritatile germane sftuiesc deja cetenii sa foloseasc internet prin cablu, in locul celui wireless.

Muzica ascultata la MP3

Muzica ascultata la cati la un volum ridicat afecteaz auzul si poate duce chiar la surditate. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cercettorii din Marea Britanie. In prezent foarte muli tineri simt nevoia sa se izoleze de cei din jur, punndu-si castile de la mp3 player in urechi si dnd volumul la maxim. Cercettorii britanici au descoperit ca 39% dintre tinerii de 18-24 ani asculta muzica la cati timp de o ora in fiecare zi. Iar 42% dintre acetia admit ca le place sa dea volomul foarte tare. Pentru urechea umana, sunetul unei bormaini de 100 dB este deranjant. Ceea ce nu se tie e ca unele mp3 playere pot atinge pana la 110 dB. Foarte grav este si faptul ca tinerii petrec foarte mult timp ascultnd muzica in acest mod, cci un astfel de aparat poate memora sute de melodii.

Efectele polurii sonore pot fi: Ca orice alt tip de poluare si poluarea fonica are numai efecte negative in special pentru om. Poluarea fonica produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitaii auditive, instabilitate psihica, randament sczut, fisurarea cldirilor, spargerea geamurilor etc.

Infrasunetele care pot aprea la automobile cu viteza mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, in timpul zborului avioanelor supersonice. Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenueaz puin cu distanta. Infrasunetele ca si ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale si pasri. La aduli infrasunetele produc ameeala, voma, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate. Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz - 1 miliard Hz. Sunt produse in natura, in industrie sau in aparatura electrocasnica. Animalele recepioneaz ultrasunetele iar lilieci utilizeaz ultrasunetele emise de ei pentru orientarea in timpul nopii. La om ultrasunetele distrug globulele roii din snge, apar migrene, greaa sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruii cum ar fi: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului Zgomotul acioneaz asupra ntregului organism, deoarece senzaia auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul cruia influeneaz alte organe. Efectele resimite de om sunt: - reducerea ateniei, a capacitaii de munca, deci creste riscul producerii accidentelor; instalarea oboselii auditive care poate disprea o data cu dispariia zgomotului; traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt. Aceste traume pot fi ameeli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului;

scderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburri ale somnului, deficienta in recunoaterea culorilor; surditate la perceperea sunetelor de nalta frecventa.

Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorri ale cldirilor, aparatelor, instrumentelor. Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaz procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot.