Poluarea fonica

Poluarea fonica reprezinta expunerea a oamenilor sau a animalelor la sunete de

nivele deranjante, stresante sau daunatoare. Cu toate ca sunetele infricosatoare si
puternice sunt o parte din natura, numai in anii recenti, datorita urbanizarii, a
devenit lumea zgomotoasa in mod cronic.
Intensitatea sunetului este masurata in decibeli. Scara decibelica este un
logaritmica si creste vertiginos: o crestere de aproape 3 unitati inseamna dublarea
volumului sunetului. In salbaticie, nivelul sunetelor, in mod normal, ar fi de 35 de
decibeli. In timpul vorbirii nivelul sunetului este de 65-70 decibeli. Traficul intens
genereaza 90 decibeli. La 140 de decibeli sunetul devine dureros omului, dar
efectele daunatoare, inclusiv pierderea auzului, au loc la nivele mult mai mici.
Mare parte din poluarea fonica provine de la masinarii, automobile, camionane si
avioane. Echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de
masinarii din interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. Alte obiecte cum
ar fi aparatele de taiat iarba, arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea
zgomotoase. Chiar si muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in
special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba.
Pana si in oceanele este prezenta problema zgomotului. Motoarele navelor, in
special al vapoarelor, produc mult sunet. Platformele pentru forare la adancime
sunt si ele zgomotoase si mai recent sunt sunetele foarte puternice de frecventa
joasa, sonar-ul, emise pentru a detecta submarine si pentru obtine informatii despre
temperatura apelor si despre incalzirea globala.
2. Impactul poluarii fonice
Cele mai importante probleme legate de sanatate, cauzate de poluarea fonica, sunt
pierderea auzului. Orice sunet care depaseste ca intensitate vorbitul poate rani
celule delicate din cohlee, zona unde sunetul este transformat in impuls nervos
auditiv. Initial rana este una temporara, insa, expunerea repetata poate produce o
rana permanenta. Zgomotele puternice provoaca surziri rapide, sunetele extrem de
zgomotoase, cum ar fi sunetul produs de descarcarea unei arme de aproape, poate
provoca surzire imediata. Cu toate acestea si suntele de 85 de decibeli vor provoca
o pierdere a auzului dupa o expunere indelungata. 10 mil. de a americani au unele
probleme cu auzul datorate partial sau integral expunerii la zgomote puternice si 20
de mil. sunt in risc.
Majoritatea problemelor legate de auz au sursa la locul de munca, unde muncitorii
nu se pot feri de sunete periculoase si expunerea la acestea poate dura mai multi
ani.
Chiar si la nivele sub cele care provoaca pierderea auzului, poluarea fonica
produce unele probleme, cum ar fi incapacitatea de a conversa cu una sau mai
multe persoane si probleme legate de somn. Fiind o sursa de stress, ea poate
provoca pe langa tensiuni mari si alte probleme cardiovasculare, alaturi de
dereglari nervoase. Conform Institutului National al Sanatatii, 65 de milioane de
americani sunt expusi la zgomote ce le pot diminua capacitatile de lucru si le pot
produce dereglari ale somnului si alte 25 de milioane isi risca sanatatea datorita
zgomotului.
Zgomotul este un factor de stress si pentru animalele domestice si pentru cele
salbatice. In zonele retrase, elicopterele si avioanele militare inspaimanta adesea
animalele. De exemplu, in Alaska, s-a aratat ca zgomotul produs de avioane reduce
sansele de supravietuire a puilor de caprioara. Se considera ca sunetele din ape din
jurul porturilor pot produce confuzii sonarului natural al balenelor, folosit pentru a
naviga, comunica si pentru a-si gasi hrana.
3. Metode de combatere a poluarii fonice
Poluarea fonica nu este o necesitate in zonele bine industrializate. Se pot face
multe pentru a reduce severitatea problemei, de exemplu, masinariile si vehiculele
pot fi construite astfel incat vor produce mai putin zgomot. Etichetele care indica
nivelul zgomotului a unui produs pot ajuta consumatorii sa evite produsele
zgomotoase si sa aleaga alternative mai silentioase.
Chiar si dupa ce zgomotul este produs el poate fi atenuat in asa fel incat sa reduca
expunerea oamenilor la el. Acasa sau la birou, izolarea peretilor si instalarea
geamurilor duble pot diminua sunetul traficului, a vecinilor si a altor surse zgomot
exterioare. Peretii pusi de-a lungul autostrazilor pot proteja persoanele care
locuiesc in apropiere de acestea de sunetul traficului. Metode de protejare
individuale sunt dopurile de urechi sau castile antifonice, mai ales cand sunetul
depaseste 85 decibeli.
In ultimii 30 de ani, Statele Unite si alte tari au depus eforturi considerabile pentru
a controla poluarea fonica. Majoritatea vehiculelor si alte producatoare de zgomot
sunt mult mai silentioase decat erau in trecut. Insa acum sunt mai multe masinarii
producatoare de zgomot care functioneaza mai mult.
In S.U.A. majoritatea regulilor privitoare la poluarea fonica au fost stabilite acum
doua decenii si criticii cer masuri noi si mai stricte cat si imbunatatirea celor vechi.
Ce este valabil si pentru celelalte moduri de poluare este valabil si in cazul poluarii
fonice: cele mai bune eforturi impotriva poluarii tind numai sa tina sub un relativ
control poluarea astfel incat ea sa nu depaseasca limitele normale.
 Poluarea fonica- efecte
Efectele poluarii fonice asupra organismului umanPoluarea fonic reprezint o
form de poluare neglijat pn n prezent , formcare are ns , un impact
semnificativ asupra societii umane , afectnd starea de sntatea populaiei
.Efectele specifice patologice ale zgomotului sunt traumatismele auditive , care
apar ca urmare a aciunii ndelungate a zgomotului , care depete limita
superioar normalde percepere a organului auditiv . n cadrul traumelor
acustice, datorit unei expunerindelungate la zgomot , structurile cele mai
afectate sunt celulele ciliate , mai ales celedin grupul extern .Zgomotul nu are
numai o aciune patologic specific asupra organului auditiv , provocnd
pierderile temporare sau permanente ale acuitii auditive , dar poate sexercite un
anumit efect toxic asupra organismului . Astfel , zgomotul provoacmodificri n
echilibrul fiziologic al organismului ; simptomul general este o senzaie
deoboseal, de slbiciune . Tulburrile pot duce la ameeli , cefalee , migrene
permanente , pierderea poftei de mncare , anemie . Zgomotul produce tulburri
neurovegetative cumar fi accelerarea ritmului cardiac , a ritmului respirator ,
modificri ale presiuniisanguine , slbirea ateniei , leziuni ale timpanului ,
diminuarea reflexelor .Efecte negative a polurii fonice asupra organismului uman:

-disconfortul
- deranjarea somnului
- afectarea auzului- sntate mintal ( zgomotul ambiental nu este considerat o
cauz primar dar este posibil s fie un factor de accelerare sau intensificare ) .
- productivitatea muncii
- tulburarea procesului de nvare
- comportamentul social ( studiile arat c expunerea la zgomot poate face ca
oamenii sdevin necomunicativi i nchii , mai puin nelegtori i disponibili de
a-i ajutasemenii sau vecinii )
- mediile zgomotoase induc o mai ridicat stare de nesiguranPercepia
zgomotului de ctre organism : SUS AVEM VARIATII RAPIDE = FRECVENTA

RIDICATA = ZGOMOT ASCUTITJOS AVEM VARIATII LENTE =

FRECVENTA SLABA = ZGOMOT GRAV
Zgomotul n mediu de munc
Zgomotul in mediul de munca reprezinta una dintre cele mai raspandite noxe pe
plan mondial . Fata de expunerea la pulberi si noxe chimice , care s-au redus
foartemult pe masura mecanizarii si automatizarii proceselor de productie , nu
aceelasi lucru s-a realizat cu privire la expunerea la zgomot.Zgomotul profesional
determina 2 tipuri de efecte asupra organismului uman :
-efecte otice, reprezentate de hipoacuzia si surditatea profesionala . La
acesteafectiuni , caracterul professional este cert recunoscut , iar semnalarea
sideclararea lor este obligatorie.
-efecte extraotice, reprezentate de modificari ale functiei diferitelor aparate
sisisteme ale organismului , datorate zgomotului . Aceste afectiuni nu au
character de profesionalitate dar trebuie avute in vedere si cunoscute , deoarece
zgomotul poate intervene in sens negativ in evolutia lor .
Hipoacuzia profesionala reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv
lafrecventa de 4000 Hz , cu peste 30 dB inclusive dupa aplicarea corectiei
de presbiacuzie , de tip perceptie , in general bilaterala si simetrica fara
interesareafrecventelor conversationale de etiologie profesionala .
Surditatea profesionala reprezinta scaderea pemanenta a pragului auditiv
lafrecventa conversationale (media aritmetica a valorilor la 500 , 1000 , 2000 Hz)
cu peste 25 dB inclusiv , dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie , de tip
perceptive, ingeneral bilaterala si simetrica , de etiologie profesionala .

In mod normal , sunetele sunt captate de urechea externa , transmise prin

conductulauditiv extern , dupa care determina vibratia timpanului si a lantului de
oscioare dinurechea medie (ciocan , nicovala , si scarita ) apoi ajung la urechea
interna . De aicienergia mecanica este transformata in flux nervos care , prin caile
nervoase , ajunge lascoarta cerebrala determinand senzatia auditiva.Factorii
favorizanti de care depinde actiunea zgomotului asupra organismuluiuman :-
susceptibilitatea individuala , nu tot personalul expus in conditii similare dezgomot
are aceleasi pierderi auditive;- expunerea simultana la alte substante ototoxice , de
exemplu expunerea la oxid decarbon , plumb , mangan sau diferite medicamante-
tipul de zgomot , zgomotele impulsive ajung la nivelul urechii interne fara
adeclansa reflexul stapedian si de aceea au un effect deosebit de nociv .
Deasemeneazgomotul uniform , prelungit , duce la obosirea muschiului stapedian ,
ceea ce determinao slaba protectie .- frecventa sunetelor , sunetele cu frecventa
inalta par a fi mai nocive decat cele cufrecventa joasa .Expunerea prelungita la
zgomot se contureaza treptat prin : oboseala cronica cuastenie , iritabilitate ,
depresie . Zgomotul poate intretine si agrava afectiunile digestive , poate declansa
crize de epilepsie si isterie . Zgomotul are un efect negativ asupracapacitatii de
concentrare , preciziei si eficientei miscarilor , atentiei , capacitatii demunca . S-
a dovedit de asemenea cresterea riscului producerii accidentelor de munca prin
cresterea perceperii unor semnale sonore , scaderea preciziei si eficientei
miscarilor, prindereglari ale reflexelor conditionate si prin tulburari de echilibru si
vizuale .Hipoacuzia si surditatea profesionala sunt printre cele mai frecvente
boli profesionale declarate la nivel national . Conform unei statistici publicate de
Institutul deSanatate Publica Bucuresti , cazurile noi de boala profesionala
consecutive expunerii lazgomot reprezinta 31,2 % din totalul cazurilor noi de boli
profesionale .Zgomotul la locul de munc este adesea privit ca un ru necesar i ,
deoareceefectele lui nu sunt imediate , nu este considerat o prioritate n aciunile de
securitate isntate n munc . Adevrul este ins c zgomotul are un impact
devastator asuprasntii i nu afecteaz doar persoanele care lucreaz n industria
oelului , naval ,aeronautic sau n construcii , ci i oameni angajai n alte
sectoare de activitate .Studii au artat faptul c n lume sunt mai mult de 500 de
milioane de oameni cu unanumit grad de hipoacuzie , iar pentru anul 2015 se
estimeaz c cifra va ajunge n jurulvalorii de 700 de milioane .
 Poluarea fonica- consecinte
Un nou studiu arat c poluarea fonic omoar populaia n secret. Dei poluarea
aerului este duntoare pentru oameni, poluarea fonic este aproape la fel de
periculoas pentru sntatea populaiei.

Conform unui studiu realizat de Organizaia Mondial a Sntii i Centrului

Comun de Cercetare al Comisiei Europene, vest-europenii pierd pn la 1.6
milioane de ani de via sntoas din cauza polurii fonice. Poluarea fonic se afl
pe locul al doilea din punct de vedere al riscului asupra sntii. Anual, 4.5
milioane de ani de viat sntoas sunt pierdui din cauza polurii aerului.

Raporturile susin ca poluarea fonic provoac probleme grave de sntate,

de la boli de inim la tulburri cognitive i de somn. De departe, cea mai mare
problem de sntate legt de zgomote este disconfortul i ntreruperea
somnului din cauza traticului rutier. Lipsa somnului duce la desfurarea
unei viei mai puin sntoase.
Raportul citeaz studii care susin c perturbrile zgomotoase pot duce la
hipertensiune arterial, boli de inim i chiar moarte. Zgomotele puternice sunt
periculoase i pentru copii, acestea avnd efecte negative asupra concentrrii si
memoriei copiiilor.

Expunerea la zgomote n perioade critice precum nvarea ar putea afecta

potenialul de dezvoltare i au un efect negativ pe tot parcursul studiului. De
asemenea, tinitusul poate fi o consecin a polurii fonice, iar acesta se poate
agrava -- de la un simplu zgomot n ureche se poate ajunge la pierderea auzului!

Chiar dac nu i se acord aceeai atenie ca polurii aerului, poluarea fonic

afecteaz n mod negativ viaa. Din fericire, unele tehnologii dezvoltate pentru
diminuarea polurii aerului sunt utile i n ceea ce privete poluarea fonic. De
exemplu, vehiculele electrice sunt silenioase, excepie fcnd cele care au un
zgomot artificial adugat de productori.
 Poluarea fonica- riscuri

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale

caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele
puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele
urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului
in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme
respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din
emisile de gaze au efect de sera, 84% dintre acestea provenind din transportul
rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si
probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres,
dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme
auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o
crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in
salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care
un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de
pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros
pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si
avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care
pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la
fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este
ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul
este mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol real si prezent
pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala
nu poate dormi. La 120 decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului
incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de
asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea
auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand
muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate
provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil
chiar boli de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion,
se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi
indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest
disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune
severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice.
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum
perturbari ale somnului, vorbirii si o stare generala proasta. Expunerea indelungata
la zgomot poate duce chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut
de 100 de milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului
rutier de peste 65 de decibeli, un nivel considerat inacceptabil de catre medici si
oameni de stiinta.
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii
fonice de 55 de decibeli pe locuinta. Printre masurile de protejare a mediului se
numara reducerea expunerii la zgomot, planificarea traficului, bariere si un design
special al cladirilor.
Cu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare decat
limita necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive ale zgomotelor. Un
obstacol in reducerea zgomotului este sursele nu pot fi controlate, ele provenind de
la mai multi factori: producatorul de masini, producatorul de anvelope si
proprietarul masinii.
Un grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi
reduc zgomotul produs de trafic. Ei ai identificat mai multe surse de poluare
fonica: zgomotele de propulsie (motor, sistemul de esapament, echipamentul
auxiliar si sistemul de transmisie) si zgomotele de deplasare (interactiunea dintre
anvelope si drum).
Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi reduca cu 5 decibeli ,
folosind tehnologia actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este
nevoie de mai multe cercetari si imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de
deplasare.
Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii
fonice, printre care cererea de garantii pentru proprietatile acustice ale suprafetelor
de drum sau implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile
climatice a unui sistem de clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si
suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii studiului au mai propus limitarea
vitezelor si instrumente economice pentru a promova cererea de produse
silentioase.
Cercetatorii mai precizeaza ca in tarile nordice, precum Suedia, un obstacol major
in reducerea poluarii fonice este folosirea pneurilor cu nituri din cauza carora nu se
poate profita de suprafetele silentioase care au fost construite pana acum.
Concluzia studiului este ca exista tehnologie pentru a reduce poluarea fonica, dar
ca este nevoie de carcetari mai detaliate si de actiuni politice pentru un progres
considerabil
Zgomotul avioanelor duce la hipertensiune

Personele care traiesc langa aeroport au o tensiune mai ridicata din cauza poluarii
fonice, sugereaza un studiu suedez. Cercetatorii au urmarit evolutia a doua mii de
barbati care locuiau pe langa un aeroport timp de zece ani.
S-a constatat ca acesti barbati au cu 19% mai multe sanse sa faca hipertensiune
decat un barbat normal. Cercetatorii banuiesc ca acest lucru este cauzat de
zgomotul constant care duce la o stare de stres cronica. Aceasta stare de stres duce
la cresterea tensiunii arteriale. Oamenii de stiinta au tinut cont si de alti factori ca
varsta barbatilor, greutatea, salariul si cat de des fac miscare. S-a observat ca acesti
factori nu au schimbat in nici un fel datele si nu au dus la distrugerea legaturii
dintre zgomotul avioanelor si a hipertensiunii. (S.C.)
"Unul dintre factorii negativi ai dezvoltarii urbane este un tip de poluare tot mai
des intalnit si in orasul nostru: poluarea fonica.
Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil sa produca o
senzatie auditiva. Sunetul se propaga sub forma unor unde elastice numai in
substante (aer, lichide si solide), dar nu se propaga in vid. In aer, viteza de
propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor
sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace d
transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora produce stres, oboseala,
diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament
scazut si chiar fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor.
Efectele poluarii sonore sunt:
- infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea
furtunii si in timpul zborului avioanelor supersonice;
- ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura
electrocasnica. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene,
greata sau chiar pierderea echilibrului;
- zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva
ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe.
Efectele resimtite de om (reducerea atentiei, a capacitatii de munca) cresc riscul
producerii de accidente, traumatisme ca: ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv
si chiar ruperea timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale
somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea
cladirilor, aparatelor si instrumentelor.
Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita investitii, noi materiale, noi
tehnici in constructiile civile, industriale, in constructia de masini, regandirea unor
procedee, instalatii, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand, un
comportament civilizat al oamenilor intre ei. De aceea, un mare rol in combaterea
poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are comunitatea locala. Membrii
ei pot determina autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa influenteze pozitiv
factorii poluanti de orice fel, carora le spunem: "Nu poluati orasul!."
Catalin Burciu & Neagu Adela, Clasa a VIII-a D
Profesori coordonatori: Inst. Sorina Victoria Grosu, Prof. Angela Smaranda
Hartile de poluare fonica nu sunt gata

Primariile din sapte mari orase mai au doar putine zile la dispozitie pentru a
finaliza hartile de poluare fonica. Termenul limita pentru intocmirea acestor
documente a fost stabilit impreuna cu reprezentantii Uniunii Europene. Pana acum,
doar Bucurestiul si Ploiestiul au reusit sa realizeze documentele care ii ajuta
oameni sa stie cu exactitate locurile in care pot dormi linistiti, departe de zgomot si
agitatie.

Banii par sa fie problema cea mai mare cu care se confrunta primariile pentru
intocmirea hartilor acustice. Este nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor
pentru ca fiecare autoritate locala in parte sa intocmeasca aceste harti. Conform
regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de
zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe
caile ferate si drumurile nationale. Vorbim practic despre un soft de computer care
arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Cu ajutorul hartilor,
autoritatile pot stabili ce masuri se impun pentru a reduce nivelul de zgomot.

Pana la 1 iulie, hartile trebuie sa fie gata si in Iasi, Cluj, Timisoara, Constanta,
Craiova, Galati si Brasov. Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de
decibeli. Conform datelor publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt peste 10
zone in care poluarea fonica depaseste 70 de decibeli. Traficul este principala sursa
de poluare. Analistii imobiliari avertizeaza, insa, ca din cauza acestor harti, pretul
imobilelor din zonele cele mai linistite ar putea creste.
Hartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si locuintelor

Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la data la care trebuie
sa realizeze hartile de poluare fonica. Conform regulilor Uniunii Europene,
Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari
urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile
nationale.

Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci despre un soft de computer care va

arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Astfel, privind o
astfel de harta pe computer, autoritatile vor putea stabili masurile care se impun.

"Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci despre un soft de computer care
va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Astfel, privind o
astfel de harta pe computer, autoritatile vor putea stabili masurile care se impun", a
spus ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu.

In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua orase mari: Bucuresti,
Iasi, Cluj - Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti.
Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli.

Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti, in zonele cu trafic

intens, cum ar fi Piata Unirii, Universitate sau Piata Victoriei valorile de zgomot
depasesc insa chiar si 70 de decibeli. Harti acustice vor fi realizate, tot in aceasta
etapa, si pentru drumurile si caile ferate din sud-estul Romaniei.

Analistii imobiliari sustin ca intocmirea hartilor va influenta preturile terenurilor si

locuintelor. "Potentialul de crestere al zonelor cu poluare fonica va fi mult mai mic
si atunci, sigur, cererea indreptandu-se in alta parte, vor creste preturile in alte zone
in care poluarea fonica este mai mica", a spus Ion Radu Zilisteanu, analist
imobiliar.

Potrivit agentiei Regionale de Protectie a Mediului, anul trecut, cele mai multe
sesizari cu privire la poluarea fonica au fost primite de la bucurestenii care locuiesc
in apropierea barurilor, restaurantelor si discotecilor.
Concluzii pe marginea analizarii unei probleme mai putin constientizate

Calitatea sonora a mediului in care locuim, iata o latura a vietii noastre de zi cu zi,
care, intr-un secol XXI expus constant la poluare fonica, incepe usor-usor sa fie
luata in calcul. Implicatiile acestui fenomen asupra vietii de zi cu zi au determinat
initierea de AEG-Electrolux a unui studiu menit sa evidentieze problemele pe care
zgomotul le produce milioanelor de oameni din Europa. Pentru ca raportul este cea
mai mare trecere in revista de acest gen realizata vreodata in Europa, am ales sa va
prezentam dintre concluziile sale cateva dintre cele ce vizeaza strict domeniul
nostru de interes, anume caminul. Studiul poate fi gasit in intregime la adresa:
www.electrolux.com/noisereport.

Rezultatele studiului arata ca activitatile din bucatarie sunt variate: peste jumatate
dintre respondenti asculta muzica in bucatarie; patru din zece oameni privesc la
televizor in bucatarie o data sau de mai multe ori pe saptamana; 44% dintre cei
intervievati chiar lucreaza in propria bucatarie cel putin o data pe saptamana. 13%
fac dragoste in bucatarie cu aceeasi frecventa, desi procentul variaza in functie de
tara, Italia situandu-se pe primul loc, cu 22%;
Studiul a scos la iveala faptul ca zgomotul modifica felul in care oamenii folosesc
bucataria. De exemplu, o treime din cei care au hote si masini de spalat rufe aleg sa
nu le foloseasca in anumite momente. Cand au de ales, aproximativ o jumatate
dintre respondenti spun ca ar alege o varianta mai scumpa, dar mai silentioasa,
indiferent daca este vorba despre aspiratoare, masini de spalat rufe sau masini de
spalat vase.

Bucataria este spatiul cel mai zgomotos din casa pentru peste jumatate din
respondenti. Asta este o problema, deoarece din ce in ce mai multi oameni
"traiesc" in bucatarie, folosind-o si pentru alte activitati decat gatitul sau mancatul.
Unul din zece participanti la acest studiu spun ca aparatele electrocasnice
zgomotoase au reprezentat o pro-blema in propria casa.

Ambalaje inspirate

Pentru apropiatele sarbatori de Craciun, si nu numai, aveti la dispozitie o colectie

noua de produse pentru ambalarea si accesorizarea cadourilor. Oferta cuprinde
cutii pentru cadouri si bauturi, funde si accesorii grupate pe trei categorii:
Christmas Line Boxes (cutii de cadouri cu design tematic special dedicate
sarbatorilor de iarna);
Bottle Line (cutii ambalare bauturi);
Events Line (colectia de cutii dedicata evenimentelor importante cum ar fi nunti,
botezuri, ocazii speciale) etc. Produsele pot fi personalizate prin diverse procedee:
litografie, serigrafie, in relief, timbru sec. Informatii si detalii despre produse pot fi
obtinute accesand site-ul dedicat www.cadourisarbatori.ro.
Diagonala de 32 de inci

Segmentul de displayuri cu diagonala de 32 de inci castiga teren, datorita saturarii

pietei in ceea ce priveste televizoarele cu ecrane de mari dimensiuni. Consumatorii
au inceput sa se orienteze catre televizoare de mici dimensiuni datorita spatiilor
reduse in care urmeaza sa fie amplasate acestea. Conform firmei de cercetare de
piata DisplaySearch, cererea pentru televizoare LCD cu diagonala de 32 de inci a
crescut pana la 24,9 milioane de unitati in 2007 si se asteapta o crestere de pana la
33,4 milioane de unitati pentru 2008

Poluarea sonora
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile
mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul
puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db).
Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre
intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind
presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita
de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind seama de scara logaritmica,
inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10,
100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.

Poluarea sonora.

Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste

prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul
auditiv.

Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.

Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o

unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre
intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita
conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm
si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de
catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu
intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000
ori a pragului inferior al intesitatii.

Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe

secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000
ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situiaza
intre limitele de 30 si 60 db.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman,
acesta este fonul sonic normal.

Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca

senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in
secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot)

In naura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si

de obicei de scurta durata.

Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete

precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna
placute omului, ele linistesc, scot stresul.

0x08 graphic
Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul
provocat de industrie si transport.

Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote.

Poluarea sonora poate fi genrata de surse naturale si surse
artificiale.

Sursele naturale sunt eruptile vilcanice, cutremurele, alunecari de

teren, vueitrul unei cascade,etc

Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in

mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul
produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel
supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele
motoare aviatice se aud de la 30 km.)

Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in

orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare.

Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.

In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu
intensitati intre 90 si 11 dB. Zgomotele din intreprinderi
influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii.
Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50
si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii
cu cote inalte ale zgomotului.

Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele

intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu
este mai liniste.
In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman.
cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si
linistea apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o anumita
intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.

Fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult

depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.

Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele

nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga

de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice
grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.

Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele

cu o frecventa joasa.

Durata zgomotului.

Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ
doar 2 minute.

Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului

neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.

Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea

functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii
sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de
teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele
provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului
Corti, etc

Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca

zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele
echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au
produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o
crestere a nivelului glucozei in singe.

Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos

central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al
organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca
diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar
asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee,
oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie.

Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe

nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre

maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

Poluarea Sonora
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in
viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne
ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.Ne
permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot
sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand
suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.

Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite

intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un
amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente
distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.

CARACTERISTICILE SUNETELOR
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore.
Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si
solide) ,dar nu se propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in
aer.Caracteristicile lui sunt:

1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;

2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate,
specificand trei caracteristici perceptive:

1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Caliitatea.

Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:

1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.

Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note

care nu sunt legate armonic.Sunetul de propaga din aproape in aproape sub forma
de unde sonorre. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de
aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.

Sunetul se mai caracterizwaza in functie de trei factori:

1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa
la un sunet.

2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.Gama

de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe
secunda.

3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .

NIVELUL APROXIMATIV DE DRECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE:

Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB

SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite
Acestea sunt:

-circulatia sau transporturile;

-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)

-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste

100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza
intentitati sonore de 7080 dB.

Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele

sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul
rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce
zgomotul cu circa 10 dB.

ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA

Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:

1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.

Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In
Ploiesti,cele mai afectate zone sunt:

1: Bariera Bucurestiului;
2: Piatra Hale;
3: Intersectia de la Maternitate;
4: Cioceanu;
5: Centrul civil.

Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in

oraselew afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone.In plus ar trebui
amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de
locuit.

Urechea este un mecanism fin,mic si minunat.Cu ajutorul ei putem auzi numeroane

sunete frumoase din lumea inconjuratoare.In mod sigur,merita sa fie ocrotita.

Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca
continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa
contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Poluarea sonora
________________________________________
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile
mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de
masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat
si intesitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore
de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de
catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea
de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al
intesitatii.
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o
intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.)
Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul
sonic normal.
Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de
durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de
moarte sub clopot)
In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de
scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul
apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc,
scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul
provocat de industrie si transport.
Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea
sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale sunt
eruptiile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etc?
Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient:
sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau
aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu
implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km.)
Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf
depaseste cu mult standartele si normele sanitare.
Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.
In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati
intre 90 si 110 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele
economice si efcienta producerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000
persoane cu virsta intre 50 si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita
activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului.
Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la
nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste.
In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetarile
au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce
reactii patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la
efectuarea diferitor calcule.
Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de
virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot
produce reactii dureroase si chiar socul.
Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte
incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar
traumatisme ale organului auditiv.
Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa
joasa.
Durata zgomotului
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2
minute.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care
se poate produce la intensitati de circa 60 db.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor
circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze
stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate,
diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele provocate de zgomot se refera la
ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc?
Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele
excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele
suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu
peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe.
Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite
categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau
formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra
urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica purenica
poate crea stari de depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot
mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu
afectarea sistemului nervos si auditiv.

Situatia poluarii sonore

Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor
urban.
Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de catre
Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, in colaborare cu compartimentele de
specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor
expunerii de la valori medii de 50 de dB(L) la inceputul anilor 80 la aproximativ
70 de dB(L) in 1999.
Mai grav, este faptul ca o dinamica ascendenta inregistreaza valorile din toate
punctele monitorizate, semnaland generalizarea fenomenului poluarii sonore care
cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel, nivelurile medii anuale ale zgomotului
diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens, bulevardele marilor
orase, depasesc frecvent 70 dB(L), maximele inregistrandu-se constant in
municipiile Brasov, Braila, Galati, Bucuresti, s.a. Climatul sonor al zonelor
rezidentiale obisnuite, din cartiere, in care locuiesc majoritatea populatiei urbane,
in conditiile actualei zonari tinde si el spre niveluri cuprinse intre 60 si 70 dB(L),
semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv. Indicatorii
psihofiziologici calculati, indicele de deranj si TNI (trafic noise index) marcheaza
si acestia o evolutie paralela, de la valori de zgomot moderat, in urma cu un
deceniu, la foarte zgomotos si chiar traumatizant pentru ultimii ani, confirmand
posibilitatea initierii proceselor patologice pentru populatia expusa.
Perceptia riscurilor, consemnata de studiile epidemiologice, confirma rezultatele
masuratorilor climatului sonor si il situeaza alaturi de poluarea atmosferica, lipsa
dotarilor edilitare si managementul inadecvat al deseurilor pe unul din primele
locuri privind ingrijorarea comunitatii in privinta riscurilor de mediu de viata.
Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al
vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale. In privinta gradului de deranj,
cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel
moderat este specific zonei rezidentiale.
Volumul populatiei expuse, estimat cu ajutorul unui studiu epidemiologic efectuat
la nivelul intregii tari, este de 45% din totalul rezidentilor din apartamentele tip
bloc care au acuzat niveluri de deranj moderat si sever datorate poluarii sonore,
semnaland necesitatea interventiei pentru reducerea nivelurilor expunerii.
Solicitarea continua a sistemului nervos de catre un stimul lipsit de informatie
utila, cum se intampla in cazul unui climat sonor zgomotos, duce la manifestari
nespecifice de tipul diminuarii atentiei, instalarii unei stari de oboseala, cefalee,
ameteli, tulburari de somn, irascibilitate, proportionale cu nivelurile si durata
expunerii. In anumite conditii, dependente atat de receptor cat si de caracteristicile
stimulului, persistenta expunerii duce la depasirea capacitatii functionale de
adaptare a organismului depasind sfera psihica si antrenand modificari afective si
comportamentale dar si raspunsuri generale adaptative care pot duce la initierea de
procese patologice de tipul: tulburarilor nevrotice, hipertensiunii arteriale,
infarctului acut de miocard, tulburarilor de secretie si motilitate digestiva,
confirmate de studiile epidemiologice de specialitate.
Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din
Inspectoratele de Sanatate Publica, finalizat in 2000, semnaleaza in general
manifestari superioare ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens,
pentru grupa de varsta de 15-64 de ani, pentru tulburarile de somn (maxim 49%),
cefalee (maxim 56%), ameteli (maxim 25%), pe un fond ridicat prezent si pentru
zona rezidentiala, care inregistreaza niveluri de zgomot superioare celor de confort
destul de frecvent. In privinta frecventei afectiunilor potential asociate expunerii
excesive la zgomot cea mai mare prevalenta o inregistreaza hipertensiunea arteriala
(maxim 16%).
Caracteristicile descrise ale expunerii, perceptia riscurilor, volumul populatiei
expuse, frecventa ridicata a efectelor sunt criterii care sustin necesitatea
interventiei conjugate, atat din partea autoritatilor locale cat si a specialistilor din
sanatatea publica si promovarea sanatatii pentru reducerea nivelurilor de zgomot,
dar si constientizarea efectelor si modificarea comportamentelor individuale care
influenteaza negativ nivelul poluarii sonore urbane

Feriti-va de zgomot!

Poluarea sonora a aparut relativ recent in cadrul ordinii juridice moderne, pe fondul
cresterii numarului factorilor ce aduc atingere aparatului auditiv (si nu numai) si
care ne-au invadat viata si linistea.
Intensificarea transporturilor de toate tipurile (rutier, feroviar, aerian), cresterea
numarului de unitati industriale, precum si dotarea locuintelor cu tot mai multe
aparate electrocasnice s-au rasfrant negativ asupra existentei noastre, producand
asa-numita poluare sonora (sau fonica).
Adesea ne auzim spunand ca este prea mult zgomot in jurul nostru, ca suntem
bruiati de ceva sau de cineva sau ca e prea mult zgomot pentru nimic.
Zgomotul reprezinta orice senzatie auditiva dezagreabila, jenanta si nociva, in
functie de durata, intensitate si repetabilitate.
Exista si nuante ale acceptiunii de zgomot, in sensul ca sunt situatii cand ceea ce
deranjeaza o persoana pentru alta este o adevarata placere auditiva. De pilda,
ascultarea unor melodii cu sonorul dat la maximum de catre un pasionat de muzica
rock este o relaxare pentru subiectul in cauza; in schimb, pentru un meloman, ceea
ce asculta rockerul e un zgomot care ii creeaza disconfort fonic.
In categoria zgomotelor intra o serie de fenomene, unele naturale, dar cele mai
multe produse de om, care afecteaza in special mediul urban. Este vorba de
trepidatii, sunete, infrasunete si vibratii care polueaza mediul de viata al oamenilor.
Pentru a evita momentele nedorite de genul "placerea unuia, necazul altuia", au
fost instituite o serie de obligatii si pentru persoanele fizic, si pentru cele juridice,
in sensul de a lua masuri speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor
generatoare de vibratii. De asemenea, au fost stabilite minimele si maximele
valorilor intensitatii zgomotelor, calculate in decibeli, dupa cum urmeaza: intre 55-
60 decibeli - prima treapta si peste 65 decibeli - ultima treapta admisibila, ce poate
avea ca efect chiar tulburari de comportament.
Existenta sanctiunilor cu aplicabilitate in caz de poluare sonora denota faptul ca
zgomotul de orice natura este un factor de stres al omului.
Cu toate acestea, poluarea sonora nu reprezinta capul de afis pe lista problemelor
de rezolvat a autoritatilor centrale, statul deplasand responsabilitatea la nivelul
administratiei locale.
Fie ca e muzica data la maximum, fie ca e claxon de masina sau scartait de tren,
sesizam imediat pentru ca urechea - parte a complexului anatomic uman - nu este
niciodata in vacanta. Ea lucreaza chiar si cand dormim, distingand aproape orice
tip de zgomot.
Privitor la "vigilenta" urechii, sa nu uitam ca ea ne ajuta sa auzim, sa distingem
sunete, dar tot ea poate suferi in caz de poluare fonica (sonora).
Oboseala auditiva, deficitul de auz, tulburarile sistemului cardiovascular, digestiv
sau psihic, randamentul scazut sau chiar pierderea definitiva a auzului sunt efectele
nedorite asupra corpului omenesc pe care le pot avea decibelii in plus.
Sa nu uitam ca buna vecinatate inseamna, printre altele, fara zgomot. Sa ne
respectam unii pe altii si sa ne facem auziti in liniste!

POLUAREA SONORA

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in
viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne
ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.Ne
permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot
sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand
suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite
intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un
amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente
distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.

CARACTERISTICILE SUNETELOR

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore.
Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si
solide) ,dar nu se propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in
aer.Caracteristicile lui sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate,
specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Caliitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note
care nu sunt legate armonic.
Sunetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre. Propagarea
sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala
cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizwaza in functie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa
la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.Gama
de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe
secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .

NIVELUL APROXIMATIV DE DRECIBELI AL UNOR SUNETE

OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB

SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite

Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste
100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza
intentitati sonore de 7080 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele
sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul
rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce
zgomotul cu circa 10 dB.

ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA

Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:

1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.
Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In
Ploiesti,cele mai afectate zone sunt:
1: Bariera Bucurestiului;
2: Piatra Hale;
3: Intersectia de la Maternitate;
4: Cioceanu;
5: Centrul civil.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in
orasele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone.In plus ar trebui amplasate
niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit.