Poluarea aerului cu pulberi n suspensie si sedimentabile

n zona localitii de domniciliu

1. Stabilirea perioadei de monitorizare

2. Recoltarea probelor de aer n vederea determinrii pulberilor sedimentabile
3. Determinarea pulberilor sedimentabile din aer
4. Interpretarea rezultatelor determinrilor folosind standardele n vigoare privind calitatea
aerului
5. Reprezentri grafice ale variaiei coninutului de pulberi sedimentabile din aer pe parcursul
monitorizrii
6. Prezentarea unor soluii posibile pentru reducerea coninutului de pulberi sedimentabile din
aer (n cazul semnalrii unor depiri majore ale limitelor maxim admise)

1.Stabilirea intervalului de monitorizare:

Sistemul de monitorizare a calitii aerului este un subsistem al sistemului general de
monitorizare a mediului. Monitorizarea calitii aerului presupune o serie de aciuni de observare i
msurare cantitativ i calitativ a unor indicatori ai strii aerului (cum ar fi concentraii ale unor
componente din aer). Sistemul de monitorizare permite obinerea de date utile pentru identificarea rapid
a zonelor poluate i pentru luarea de decizii strategice i tactice de combatere a polurii i de prevenire a
acesteia.
n procesul de proiectare a unui sistem de monitorizare a calitii aerului se parcurg mai multe
etape, unul din primii pai fiind stabilirea obiectivelor. Printre obiectivele principale ale unui sistem de
monitorizare pot fi enumerate:
supravegherea calitii aerului n raport cu norme i standarde prestabilite i declanarea
alarmei n cazul depirii accidentale/ sistematice a normelor
identificarea surselor de poluare
stabilirea polurii de fond i a tendinelor de poluare
predicii pe termen scurt pentru prevenirea polurilor cu efecte catastrofale
evaluarea impactului de mediu a diferiilor poluani
evaluarea schimbrii microclimatului sub influena polurii
validarea modelelor analitice i empirice ale dispersiei poluanilor n aer
Poluarea de fond reprezint poluarea existent n zonele n care nu se manifest direct influena
surselor de poluare antropice. Monitorizarea polurii de fond este o problem global, important pentru a
putea aprecia efectele ptrunderii poluanilor n aerul curat al ecosferei (prin aer curat se poate nelege
actualmente doar aerul de la foarte mare altitudine sau cel de la nivelul solului dar situat la o foarte mare
distan de centrele urbane sau industriale). Monitorizarea polurii regionale corespunde supravegherii
aerului situat relativ departe de centrele urbane sau industriale, adic ntre poluarea de fond i aerul poluat
antropic. Poluarea de impact reprezint poluarea produs n zonele directe de impact al surselor de
poluare antropice. Monitorizarea continu a polurii de impact (locale) este necesar deoarece poluarea de
impact afecteaz direct i imediat lanurile trofice i sntatea uman.

Monitorizarea polurii de fond, intermediare sau de impact se realizeaz prin reele de

supraveghere la nivel internaional, naional, regional sau local, care sunt interconectate sau se vor
interconecta pentru schimbul de date i pentru luarea de decizii la nivel global.
Dup stabilirea obiectivelor de monitorizare, n funcie de nivelul reelei de supraveghere,
proiectarea presupune parcurgerea mai multor etape:
- stabilirea zonei de monitorizare
- selectarea variabilelor (componentelor) care vor fi msurate
- stabilirea numrului de puncte de msurare, a tipului acestor puncte (fix sau mobil) precum i
localizarea punctelor de msurare
- alegerea i instalarea instrumentaiei (senzori, aparate) necesare - determinarea frecvenei de
msurare
- stabilirea metodelor de analiz on-line sau off-line a probelor de aer
- dezvoltarea subsistemelor de achiziie, memorare, transmitere i de
introducere/ stocare a datelor
- stabilirea unui sistem de analiz, prelucrare i raportare a datelor
Pentru implementarea corect a tuturor acestor etape, sunt necesare o serie de informaii
referitoare la zona de monitorizare i condiiile de funcionare a sistemului:
- localizarea geografic a zonei i relieful
- precizarea condiiilor meteorologice ale zonei (vnt, umiditate, regim de
precipitaii etc.)
- numrul i tipul surselor de poluare cunoscute din zon (surse fixe, mobile, punctiforme, de
suprafa, permanente, accidentale posibile)
- resurse umane i financiare pentru implementarea sistemului
n funcie de obiectivele monitorizrii, de resurse i de integrarea ntr-un sistem global,
sistemele de monitorizare pot fi dezvoltate folosind mai multe metode:
- metoda mpririi pe zone: aria supus monitorizrii este mprit pe zone relativ omogene
(din punct de vedere al emisiilor poluante, topografiei, densitii populaiei); n aceste zone se msoar

variabilele specifice i pe baza unui model de dispersie se evalueaz impactul global. Pentru
implementarea metodei sunt necesare staii de msurare n apropierea surselor industriale, lng rutele cu
trafic intens i n zonele urbane din zonele respective
- metoda statistic: se analizeaz corelaiile n timp i spaiu ale datelor msurate de ctre un
numr minim de staii de msurare existente, care furnizeaz ns date precise
- metoda grilei: se implementeaz un numr mare de puncte de msurare, repartizate relativ
uniform n aria supus monitorizrii
- metoda analitic: staiile de msurare se amplaseaz n funcie de localizarea punctelor de
intensitate maxim a polurii, localizare furnizat de un model matematic al dispersiei poluanilor n zona
supus monitorizrii; aceast metod se aplic n vecintatea surselor de poluare, unde modelul are un
grad mai mare de veridicitate
- metoda empiric: se realizeaz msurtori pe un anumit traseu, stabilit de exemplu n funcie
de rutele de trafic auto intens dintr-o anumit zon
Pentru a putea monitoriza am ales un interval de patru saptamani, adica din 11 ianuarie pana in
11 februarie.

2. Recoltarea
sedimentabile:

probelor de aer n vederea determinrii pulberilor

Determinarea pulberilor sedimentabile

Recoltarea pulberilor din aer se face prin sedimentare libera in vase sau pe zapada, dupa legea
gravitatiei. In cazul metodei sedimentarii in vase, recoltarea se face in vase de sedimentare, amplasate in
cutii de protectie confectionate din lemn, cu inaltimea de 2.5m. Daca se urmareste recoltarea pulberilor de
la o anumita sursa, vasele se amplaseaza in locuri ferite de impurificari suplimentare. Pentru recoltare se
inlatura hartia cu care au fost acoperite vasele si se introduce in fiecare vas cate 150-200 ml apa distilata.
In timpul iernii se foloseste o solutie alcoolica de 25-35% in locul apei distilate. Timpul de expunere este
de 30 zile, perioada in care vasele se controleaza periodic si se completeaza lichidul din vas daca este
nevoie.
Determinarea pulberilor in suspensie

Recoltarea probelor in acest caz se face cu un sistem de aspiratie, in care retinerea pulberilor se
face pe un filtru cu membrana sau pe un alt filtru. Ulterior se face o cantarire a pulberilor depuse pe filtru.
Aparatura. Materiale. Substante
Vase de sedimentare din sticla sau material plastic de forma cilindrica cu diametrul de cca 20cm
si inaltimea de 40-50 cm, spalate bine cu amestec sulfocromic, detergenti si clatite cu apa de la robinet si
apa distilata. Uscarea se face la loc ferit de prafuire. Vasele se transporta in teren acoperite cu hartie legate
cu sfoara pentru a evita prafuirea.
Dispozitiv de aspiratie ;
Contor de gaze ;
Portfiltru pentru sustinerea filtrului.
Mod de lucru
Vasele care contin pulberi se sterg la exterior cu un tifon umed si apoi cu unul uscat, dupa care se
indeparteaza frunzele, insectele si alte corpuri grosiere spalandu-se deasupra vasului cu un jet de apa
distilata. Continutul vasului se trece cantitativ intr-o capsula tarata cu ajutorul unei baghete de sticla si se
evapora pe baia de apa, la sec. Dupa evaporare, capsula se tine la etuva la 105oC timp de 2 ore, apoi se
raceste cca ora in exicator si se cantareste la balanta analitica, efectuandu-se astfel determinarea dupa
metoda gravimetrica.Operatiile de uscare si cantarire se repeta pana la greutate constanta (diferenta dintre
doua cantariri sa nu fie mai mare de doua unitati la a patra zecimala). In cazul pulberilor recoltate pe
zapada procedura este identica si se face dupa ce s-a topit zapada.Aceasta metoda este simpla, dar este o
metoda relativa de apreciere a concentratiei pulberilor din aer deoarece se refera numai la particulele de
dimensiuni mari, sedimentabile.Modul de lucru in cazul pulberilor in suspensie presupune prelucrarea
filtrelor pe care s-au retinut pulberi folosind un sistem de aspiratie ; debitul de aspiratie fiind de 15-40
litri/minut.Inainte de recoltare filtrele se tin timp de 24 ore intr-un exicator cu perclorat de magneziu sau
clorura de calciu, apoi se cantaresc la greutate constanta. Dupa ce s-a facut recoltarea, filtrele se usuca ca
mai sus si se cantaresc cu aceasi precizie, asa cum s-a procedat si inainte de recoltare.

3. Determinarea suspensiilor sedimentabile din aer:

Pentru a determina suspensiile sedimenatbile din aer am folosit un vas cu diametrul de 50 cm pe
care l-am lasat afaea timp de patru saptamani. Inainte l-am cantarit si cantarea in jur de 500 de grame, iar
dupa trecerea celor patru saptamani acesta cantarea 14 grame/cm 2.

4. Interpretare rezultate determinrilor folosind standardele n vigoare privind

calitatea aerului:
I. Calculul pulberilor sedimentabile :
g/m2 x luna =[ (A-B) .1000*30] /S*T
A = greutatea capsulei cu pulberi, in g ;
B = greutatea capsulei fara pulberi, in g ;
S = suprafata vasului de sedimentare sau a vasului in care s-a recoltat zapada, in cm2 ;
T = timpul de expunere, in zile.
II. Calculul pulberilor in suspensie se face utilizand formula :
mg / m3 = [ (G1-G2)*1000] / V ;
G1 =greutatea filtrului dupa recoltare, in mg ;
G2 =greutatea filtrului inainte de recoltare, in mg ;
V =volumul de aer aspirat, in litri.

Calculand am obtinut o valoare de 56 de grame/m2

5. Reprezentri grafice ale variaiei coninutului de pulberi sedimentabile

din aer pe parcursul monitorizrii
In prima saptamana s-au adunat estimativ cu tot cu greutatea vasului aproximativ 504 grame. In a
doua saptamana s-au depus aproape 507 grame, in a treia saptamana s-au sedimentat 511 grame, iar in
ultima saptamana suspensiile in sedimentare s-a ajuns la 514 grame.

Sedimente/4 saptamani
516
514
512
510
sedimente

508
506
504
502
500
498
Saptamana 1

Saptamana 2

Saptamana 3

Saptamana 4

6. Prezentarea unor soluii posibile pentru reducerea coninutului de

pulberi sedimentabile din aer (n cazul semnalrii unor depiri majore ale
limitelor maxim admise)
Solutii posibile pentru reducerea continutului de pulberi sedimentabile din aer in cazul unor
depasiri majore ar fi stropirea cu apa a suprafetelor carosabile si monitorizarea continua a suspensiilor
sedimentabile si in suspensie din aer