Universitatea “Al. I.

Cuza” Facultatea de Biologie Specializarea Bioprocedee in domeniul agroalimentar Tehnici de analiza calitativa si cantitativa a aerului si a apei Aerul – semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre.Aerul reprezinta un amestec gazos, avandastfel proprietatile starii gazoase. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. Aerul atmosferic, alaturi de alte componente ale mediului ambiant, are o insemnatate vitala foarte importanta pentru natura. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii circa 70% din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer curat, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii. Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant(ISO 6107/3-85). Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a dioxidului de carbon, protoxidului de azot si a metanului. -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in: -naturale (eruptii vulcanice,furtuni de praf,s.a); -de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.Aceste surse elimina cantitatii mari de substante toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, carese elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, dioxidul de sulf, praf, s.a.

1

de exmplu: se perfectioneaza procesele tehnologice. In tara noastra.005 mii tone. Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru.184 mii tone.îmbrăcămintea . În ultimii 10 ani se observă o tendinţă de scădere a nivelului poluării aerului de către sursele staţionare de poluare a întreprinderilor industriale mari. deoarece numărul lor este mare şi creşte stabil.Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferice de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode.materii prime alimentare brute Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară. Cu toate că impactul lor asupra aerului este redus. cantitatea totală a poluanţilor emişi de sursele fixe pe parcursul anului 2004 a constituit 17. inclusiv: ● particule solide – 3.sistemele de evacuare a apelor uzate . Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m3. cum ar fi. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3. în special acolo unde umiditatea este ridicată.aportul de aer din exterior . care este condiţionată de scăderea volumului producţiei. Mucegaiurile sunt totdeauna prezente. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat. ● dioxid de sulf – 2. ● altele – 3. Potrivit datelor rapoartelor statistice (forma 1-aer). unde situatia economica este dificila.a. Din acest motiv poluatori a aerului la momentul actual devin sursele staţionare – întreprinderi particulare cu volum de producere mai mic. antrenat în suspensie de curenţii de aer . se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice.389 mii tone. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori. s.345 mii tone.369 mii tone. în contact cu produsele alimentare.majorarea numarului unitatilor de transport influenteaza negativ asupra bazinului aerian. se construiesc diferite instalatii de purificare. s. se dezvoltă în zonele uscate. nu trebuie de neglijat aceste întreprinderi.praful depozitat. Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare.ambalaje şi materiale nealimentare .a. se utilizeaza aditivi contra fumului la motoare diesel.446 mii tone. şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian. ● oxid de carbon – 5. ● oxizi de azot – 3. 2 . cel mai mult polueaza aerul atmosferic transportul auto: suma poluantilor emisi de autotransport este mult mai mare decat suma poluantilor de la sursele stationare. Datele prezentate nu sunt depline din motivul că nu toţi agenţii economici au prezentat rapoartele statistice. Surse producătoare de particule sunt: .

inclusiv şi reciclarea cadrelor peste hotare. 3 . Fixarea punctelor de recoltare a probelor de aer pentru analiza depinde de: -caracteristicile surselor de poluare. Se disting puncte de recoltare fixa (statii fixe) si puncte sau statii mobile.Metoda sedimentării Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării. -aria de raspandire a acestora. • Concentratile maxime admisibile ale poluantilor iritanti prezenti in atmosfera au fost stabilite prin STAS 12174/1987.Implementarea unui Program de monitoring a surselor de poluare aerului la nivel naţional ar trebui să înceapă odată cu rezolvarea unor probleme şi anume: • Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi standardele europene. într-o placă Petri. Intreprinderile sunt nevoite să investească mijloace financiare în protecţia aerului pentru menţinerea instalaţiilor de purificareexistente în stare de funcţionare. Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa ofere situatia reala a poluarii aerului. -echipamentul si personalul disponibil. Monitoringul calitatii aerului se face in flux informational rapid si lent. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membrană filtrantă. • Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare să ducă la instalarea în laboratoarele ecologice ale IES şi ale întreprinderilor a unui utilaj de măsurare şi prelevare a probelor performante care ar corespunde cerinţelor actuale. întreprinderile investesc foarte puţine mijloace financiare pentru procurarea instalaţiilor noi.Metoda aspiraţiei . • Metoda filtrării prin membrane. micro-organismele vor creşte formând colonii caracteristice pe suprafaţa membranei. -procentul de populatie expusa.Metoda filtrării prin membrane . deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o orientaţie clar definită (diferiţi experţi se documentează din diferite surse). Pregătirea profesională a cadrelor laboratoarelor ecologice.Toţi agenţii economici care poluează bazinul aerian în rezultatul activităţii lor trebuie să dispună de laboratoare sau mini-laboratoare pentru efectuarea controlului permanent al emisiilor în aer. -natura poluantilor. lunare sau anuale (cele mai frecvente sunt cele zilnice). după care membrana se depune pe suprafaţa unui mediu de cultură cu geloză. Prin termostatare optima. Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare: . volumul se exprima in mg m-3 si sunt stabilite ca medii pe scurta durata (30 de minute) si durata lunga : zilnice. performante. Spre regret insa. putând fi evaluate calitativ şi cantitativ.

s-a recomandat de catre organismele specializate ale Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (GEMS-SC MNI) oraganizarea a 3 tipuri de statii: pentru supravegherea poluarii de fond (baza). în plăci Petri. Supravegherea poluarii de fond a aerului intereseaza umanitatea in ansamblu pentru ca producerea unor incarcari aduce modificari ireversibile in compozitia chimica a unor straturi de aer si ca urmare. Analiza calitativă a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obţinute pe plăcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii.suprafaţa plăcii Petri.• • • • • • • Metoda sedimentării (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultură specific. pe baza volumului de aer prelevat. [min]. n .numărul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaţa mediului. se apreciază cantitativ numărul de microorganisme din aerul analizat cu formula: ufc/m3 aer=100x100xn/SxK în care: ufc . 20. prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. solidificat. de preferinta in munti. ceea ce corespunde calitatii aerului de deasupra stratului limita planetar (peste 22000 m).coeficient ce depinde de timpul de expunere: K=τ/5. S . τ = timp de expunere. timp de 2-3 zile. După termostatare corespunzătoare. 10. La nivelul solului se poate gasi o asemenea calitate a aerului numai la distante foarte mari de sursele industriale. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA). drojdii şi mucegaiuri. [cm2]. pentru sedimentarea microorganismelor din aerul corespunzător punctului de control. K . Sistemul national de supraveghere a calitatii aerului In domeniul supravegherii continue a calitatii aerului. Pentru determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu PCA. regionale si locale (impact). 15.numărul de unităţi formatoare de colonii. iar termostatarea se va realiza la 25°C. La momentul actual laboratoarele ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat cât şi cele departamentale nu dispun de un echipament complet adecvat pentru a asigura efectuarea sistematică şi completă a monitoringului surselor de poluare a aerului. Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaţa unei placi Petri in care se găseşte depus mediu de cultura. iar termostatarea se va realiza la 30°C. La sfârşitul perioadei de prelevare. se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. Timpul de sedimentare variază invers proporţional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5. Metoda aspiraţiei Aerul care trebuie prelevat este aspirat. timp de 3-5 zile. cu o viteza constanta si pentru o anumita perioada de timp. Statiile de fond fac determinari asupra urmelor de poluanti care au patruns in asa zisul “aer curat”. Exista statii de 4 . După terminarea perioadei de termostatare. Pentru determinarea numărului de drojdii si mucegaiuri din aer. pot rezulta consecinte grave pentru intreaga biosfera. se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) si se evaluează contaminarea biologica a aerului. 30 minute).

• Pentru interpretarea datelor se folosesc metode matematice. Emisiile poluante pot proveni de la surse diferite. variante ale metodei manuale. cand recoltarea probelor se face prin metode clasice de aspiratie sau sedimentare a suspensiilor. optime din punct de vedere sanitar. Stana de Vale. etnic si ecologic. de regula. mai rar folosindu-se cele raportate la 30 de minute. Supravegherea continua a poluarii la nivel local (de impact. constructiilor ca si a eficacitatii sistemelor de retinere si de protectie. 5 . De un interes egal apare si influenta noxelor asupra ecilibrului ecosistemelor si deci asupra folosirii optime a resurselor naturale. Semenic.) Observatoarele de supraveghere a poluarii locale se organizeaza. industriala) prezinta in primul rand un interes national. a volumului lor. manuale. Rezultatele obtinute se pot inscrie sub forma unei diagrame avand pe abcisa timpul. reprezentate de dispozitive care inregistreaza in mod automat concentratiile substantelor poluante gasite.Se pot folosi si metode semiautomate. Pe linia supravegherii continue a calitatii aerului. in tara noastra este in curs de extindere Sistemul National de Supraveghere a calitatii aerului. Statiile regionale permit supravegherea gradului de poluare a zonei respective. iar pe ordonata concentratiile. anuale si multianuale.fond la: Bran. fiind automatizata doar schimbarea probelor. incluse in reteaua Global Atmospheric Watch (GAW).utilizandu-se current valori integrate raportate la 24 de ore. Cunoasterea nivelului poluarii locale. Fundata si Bucuresti. in zonele puternic poluate. a efectelor produse asupra materialelor. In urma masuratorilor se calculeaza media pe 24 de ore. Pentru determinarea concentratiilor de aer pentru un teritoriu expus poluarii. precum si a evolutiei in timp a fenomenului de poluare. depasirile de substante poluante (in %. sezoniere. dar sesizeaza si aparitia de noxe de la statele vecine. dar se pot calcula si medii lunare. impune de asemenea supravegherea continua a poluarii locale. Poluarea de impact afecteaza direct si indirect in special lantul alimentar si sanatatea umana. datorita surselor de poluare industriala din interiorul tarii. In practica se calculeaza avand ca baza de referinta concentratiile maxime admisibile. Rarau. trebuie sa se cunoasca toti factorii care concura la realizarea lui.Studiile facute asupra evolutiei nivelului de poluare conduc la gasirea de solutii practice. analizele facandu-se in laborator. Metodele de determinare folosite in activitatea de supraveghere a calitatii aerului pot fi: • automate. Parang. aceasta se poate face prin calcule si/sau prin observare directa. Predeal. Este foarte important sa se stabileasca aria de raspandire a poluantilor. urban. iar cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor. fiind necesare doar reglarea periodica a aparatelor si schimbarea reactivilor.

cum ar fi: carmangerii. agenti poluanti. a accesului insectelor este o conditie a functionarii acestora. cunoscute si ca “perdele de aer”.Totusi. are o pozitie avantajoasa prin departarea de zonele industriale. ceea ce ii confera calitati superioare statiilor asemanatoare din Europa. creand multe probleme in legatura cu pastrarea si imbunatatirea calitatii ei. Astazi se pare ca multe probleme au loc la o scara globala sau cel putin continentala. aer care contine praf. fiind practic recomandata sau chiar impusa prin legislatie. Statia Fundata. dar si de a impiedica fluxul de aer din exterior. localuri destinate alimentatiei publice poate garanta stoparea aportului de microorganisme si infestanti in general prin caile de acces ale persoanelor. echipat cu o turbina de constructie speciala. mirosuri neplacute. • Apa – semnificatii. etc. ceea ce a insemnat ca au putut fi rezolvate prin masuri locale. este afectata puternic de poluare.Statiile de observatie participa efectiv la studiul schimburilor poluarii de fond a atmosferei terestre. este insotit de o gama de emisii nocive in mediul natural. fara precedent. mai pretios decat aurul si decat jocurile olimpice” (gr. reprezinta o mare problema.importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa “Apa este un dar foarte pretios. poluanti. Scopul unei bariere de aer este nu numai de a reduce substantial schimbul de caldura cu exteriorul (mentinand constanta temperatura din interiorul incaperii). insectele reprezinta un pericol major in domeniul alimentar datorita riscului mare de infectare pe care il presupun.) Stiinta a permis oamenilor sa traiasca pe planeta in numar nemaiintalnit si intr-o bunastare fara precedent. frecventa deschidere a usilor intr-un spatiu in care conditiile de curatenie si igiena trebuie mentinute la un inalt standard profesional. Nivelul nostru de consum. Problemele create de aceste emisii au fost semnalate mai intai local. Acest lucru este posibil datorita unui fascicul lamelar de aer produs de un ventilator centrifugal foarte puternic. ca factor de mediu. spre exemplu. in care reducerea cantitatii de praf. in ultimele decade s-a intarit convingerea ca omenirea a atins o noua limita conditionata de o bariera la care nun e-am gandit inainte: planeta Pamant si resursele ei sunt limitate. Resursele carre creeaza bogatia noastra sunt epuizate cu o viteza crescanda. etc. fum. 6 . insecte. actioneaza de fapt ca o usa “virtuala” intre exterior si interior. NUMAI prezenta unei bariere de aer la intrarea in spatii precum: carmangerii. Din acest punct de vedere. suprafetelor de lucru si utilajelor reprezinta o prioritate majora intrucat prezenta in cantitate mai mare decat cea prevazuta in standardele sanitare poate periclita sanatatea oamenilor. barierele de aer reprezinta o solutie ideala. microorganisme. Barierele de aer. Controlul incarcarii microbiologice ale aerului. conditiile de igiena si curatenie sunt extrem de importante. Apa. Pe langa aceasta. De aceea. Concluzii Este bine cunoscut faptul ca intr-un spatiu destinat prepararii sau vanzarii produselor alimentare. unitati de productie a produselor alimentare in general. hale de productie din industria alimentara. Barierele de aer sunt deasemenea foarte importante in locuri in care este necesar controlul riguros al calitatii aerului.

asigurarea hranei sau ducând chiar la dispariţia în timp a comunităţii respective. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura. ale căror valori limita sunt prevăzute de normative sanitare in standardul de stat. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună. Rezistă timp destul de îndelungat fără mâncare. În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar 7 . de aceea in analiza apei se urmăreşte detectarea poluării fecale-folosind indicatorii coliformii. Aprecierea stării de igiena a apei presupune: determinarea numărului total de germeni si a bacteriilor coliforme. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. excrementele umane si animale.Analiza microbiologica Apa folosita trebuie sa îndeplinească condiţiile de potabilitate. Supraexploatarea sistemelor naturale ar trebui eliminate inainte ca aceste sisteme sa se prabuseasca. mai devreme sau mai târziu. Şi găseşte apă în diverse alimente. după 48 ore de termostatare la 37C. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat factor de mediu. rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. deoarece sunt factori obiectivi. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prinsă în calotele glaciare. biologici. fizico-chimici. • SURSE DE APĂ POTABILĂ  Omul se poate lipsi in extremis de apă pentru alte folosinţe. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar şi poluarea s-a intensificat şi diversificat. a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor. dar foarte puţin fără apă. bazate in primul rând pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic. dar nu se poate lipsi de apa lichidă. in timp de 48 ore la 35C. Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. mai rar din alte surse. de confirmare. dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele. care pot conţine germeni patogeni. Exploatarea neraţională a resurselor de apă (subterane şi de suprafaţă) şi modificările artificiale ale fluxurilor naturale (devierea cursurilor. 2. sub raportul unor indici organoleptici. H2. este şi va fi APA POTABILĂ. deoarece diminuarea lor ar însemna creşteri catastrofale de nivel a mărilor şi oceanelor. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost. direct sau indirect. 1. bacteriologici. pe comunităţile umane perturbând alimentarea cu apă. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile. Această situaţie se va menţine. CO2. metodelor de analiză şi control. dar nu şi de apa de băut. lanţuri de acumulări. modificarea nivelului normal al oglinzii apei ) se repercutează.  Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă. pentru a asigura sănătatea populaţiei.

dar este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere (leptospiroză. boli virale. sub aceasta nu se observă efecte asupra sănătăţii. Altele crează probleme la concentraţii prea mici.contaminarea apei cu substanţe chimice toxice. Substanţe cum sunt cianurile sau nitraţii.contaminarea apei cu elemente radioactive. sau a alimentelor contaminate prin apă). Pe această bază putem grupa efectele biologice ale substanţelor din apă în trei categorii: Substanţe toxice cu efect de prag : Sunt toxice numai peste o anumită concentraţie (prag). deci pentru care nu s-a putut stabili existenţa unui prag sub care să nu fie nocive • Elemente esenţiale: Sunt substanţe care trebuie să facă parte obligatoriu din dieta organismului. Substanţe genotoxice : Sunt substanţe toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer). iar germenii sunt tot mai rezistenţi la dezinfectante. Se preconizează că securitatea microbiologică a apei va fi o mare problemă a secolului viitor. Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă. . !!! Diversele substanţe chimice dizolvate în apă pot avea importante efecte asupra sănătăţii organismelor vii . devin toxice peste o anumită concentraţie şi pentru care e nevoie de doză crescută deoarece nu se acumulează.modificarea conţinutului de micro şi macroelemente chimice în apă. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apă şi de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redusă afectează sănătatea respectivului organism viu. sau diverse metale care sunt toxice peste concentraţia-prag. a produs o creştere a susceptibilităţii la boli hidrice. !!!Calitatea microbiologică a apei este în scădere în majoritatea ţărilor. Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidrică sunt: boli microbiene. cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman. schistostomiază. în general. . tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella).epidemii ). Scăderea imunităţii populaţiei.organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau cel puţin orientative. • La baza patologiei hidrice neinfecţioase stau trei mecanisme: . aceasta putând fi atinsă şi treptat prin fenomenul de bioacumulare. INFLUENŢA APEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman . 8 . şi asupra omului în particular. Sunt substanţe care pot să fie dăunătoare peste o anumită concentraţie.Pe primul plan al acţiunii apei asupra sănătăţii omului stă patologia hidrică infecţioasă (relaţia apă . mutagene (produc mutaţii genetice) sau teratogene (produc malformaţii) posibil la orice concentraţie. boli parazitare. în principal prin îmbunătăţirea generală a igienei.

Oxidarea se face cu reactivi precum ozon. virusuri şi paraziţi. nu reacţionează cu fenolii şi deci nu alterează organoleptic apa prin clorfenoli • • • • • • 9 . care folosesc nisip respectiv cărbune activ. Scopul este distrugerea agenţilor patogeni bacterii. bicarbonat etc. prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite. carstice. azotaţii şi clorurile de calciu şi magneziu). se îndepărtează corpuri plutitoare. Iată pe scurt procesele la care este supusă apa brută în continuare pentru a deveni apă potabilă: • • • • • • Sitarea este prima etapă a preparării apei. Ideal contra corodării este să se depună un fin strat de carbonat de calciu sau magneziu pe interior. filtratul de mal. Ideal este ca înainte de tratare să o preepurezi prin trecerea printr-o porţiune de sol. Cl2O are avantaje importante faţă de clorul gazos: pH-ul apei nu influenţează utilizarea lui. pentru a nu fi corozive. unde apa prizată se injectează în sol superficial şi la mică distanţă se extrage şi se introduce deja prepurificată în staţia de tratare propriu-zisă. Dezacidifierea se aplică apelor acide. dar asta depinde practic mult de pH. Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificărilor apei între preparare şi utilizarea de către consumator. Totuşi. fapt practicat în multe ţări. care pot precipita în conducte sau crea probleme la consumatori. clor sau Cl2O. Adsorbţia este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu. peşti. tehnologii folosite etc. Dedurizare / decarbonatare. Există mai multe tipuri de filtre. cu clor gazos care se transformă întâi în soluţie. pe răşini adsorbante sau pe cărbune activ (impropriu numită filtrare pe cărbune activ). Asigură şi oxidarea diverselor substanţe organice şi anorganice. sau ce filtrează slab din alt motiv. are gust şi miros propriu mai puţin deranjant ca şi Cl2.Staţiile de tratare a apei au structuri destul de diferite în funcţie de dimensiuni. Clorinare gazoasă indirectă. Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. Sedimentarea se produce în decantoare. În staţia de site. Deferizarea sa demanganizarea se face în scopul îndepărtării acestor metale. De asemenea există şi ministaţii de tratare sau chiar dispozitive individuale. mai rar din râuri. incluzând chistele. care nu se aplică la orice staţie de tratare. etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleaşi şi principiile la fel. apele subterane din soluri fisurate. oxigen. şi anume evitării corodării conductelor sau precipitării / depunerilor în conducte. Apa se prizează de regulă din lacuri de acumulare. Cel mai frecvent se folosesc schimbătorii de ioni. care pot fi liniare sau circulare. Oxidarea este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor poluante. Dezinfecţia apei se practică la apele de suprafaţă. Se face prin aerare mecanică sau adăugare de reactiv sau trecere peste substanţe alcaline. complexitate. Filtrarea este următoarea etapă. care se derulează în staţia de filtre. plancton şi alte suspensii grosiere. din zonă de protecţie sanitară. Duritatea apei este carbonatică (dată de carbonaţii de calciu şi magneziu) şi necarbonatică (dată de sulfaţii.

mai rar. conform recomandarilor retelei europene EUROWATERNET.III si D (degradata). Tratare cu argint: Necesită apă foarte curată şi contact de mai multe ore a apei cu plăcile de argint. insa numai dupa anul 1965 s-au elaborate primele date specifice.E. aceasta activitate (controale.• • • • Ultravioletele sunt o metodă de dezinfecţie aplicabilă apelor foarte curate. deoarece depind de transparenţa apei. În mai multe ţări se experimentează utilizarea ca sursă de apă potabilă chiar a apelor uzate orăşeneşti. În anumite zone de "deşert umed" unde există ceaţă dar nu se ajunge la precipitaţii. cele deordinal II efectueaza controlul surselor de poluare pe sub-bazine hidrografice (afluentii raurilorprincipale) si sunt amplasate in toate centrele 10 . fapt ce face metoda aplicabilă numai pentru volume relativ mici de apă. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrabă pentru a menţine o apă sterilă după ce a fost deja dezinfectată. Ajuta la luarea unor masuri corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si combaterea poluarii apelor. extracţia. Subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor Datele continute in Sistemul National Global de Monitoring al mediului G. supunând-o la costisitoare procese de desalinizare. determinarea calitatii fizico-chimice si bacteriologice a apei a inceput in anul 1954. Trebuie aplicate în strat subţire şi timp relativ îndelungat.S. congelarea.G. Centrele de control de ordin I sunt bazinale. automate. In Romania. Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă care pot ucide microorganismele. electrodializa. La nivel national. Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei. schimbătorii de ioni etc. Alte surse de apă potabilă Desalinizarea. din umorile unor animale şi peşti şi din alte asemenea surse. – RO. Nu exista statii pentru monitoringul de fond. Apele meteorice Se experimentează şi provocarea de ploi artificiale în scopul obţinerii de apă potabilă din surse atmosferice. Sunt rar folosite. dar impactul ecologic potenţial este şi în acest caz foarte ridicat şi prin urmare trebuie extremă precauţie. Se folosesc curent metode manuale de analiza si. Alte surse se poate obţine şi din seva sau transpiraţia plantelor. unde nu există apă lichidă Apă din ceaţă.M – RO. ionizate. Se folosesc mai rar pentru dezinfecţie. Exista 318 centre de control/sectiuni de supraveghere de ordinal I (parte integranta din Consiliul National al Apelor) si de ordinul II: o statie la 1000 km2 de bazin. Reciclarea apei uzate. analize de laborator) este organizata pe bazine hidrografice mari. Multe ţări din zone aride folosesc pentru oraşele de coastă apa mării ca sursă de apă potabilă.Apa este incadrata calitativ in clasele: I.M. Apă din gheţari. după un proces avansat de epurare şi tratare. Si in I.II.B. osmoza inversă. printre care condensarea. Razele gamma sunt radiaţii electromagnetice. Apa din topirea zăpezii este folosită de alpinişti dar şi de cabane şi alte rezidenţe umane iarna sau în zone polare sau la mare altitudine. s-au putut amenaja panouri de condensare ce furnizează apă lichidă.

Tehnopress. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet. dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor. impuritati. în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege. spori. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 1. pentru ca ei . -controlul surselor de impurificare. “Monitoring acologic”.aspx http://www. 2009.md/file/publicati/mediu%20amb/05/3_39-44. produsă şi distribuită.org/ecoaqua/potabil.greenagenda.mediu.ro/daprut/default. 2.nu noi. bacteriilor.rowater. cu accent pe tehnologia de dezinfecţie.administrative din bazinele hidrografice. prelucrarea datelor.htm http://www. conform Normelor de supraveghere.php http://www. inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. metodele de analiza. a apei industriale. Concluzii: Apa este indispensabila vietii.gov.pdf Nicoara Mircea. pesticide.Activitatea retelei sistemului national este coordonata de un centru cae elaboreaza metodologia de stabilire a sectiilor de control. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste. perfectionarea supravegherii calitatii apei prin introducerea si exploatarea sistemelor automate de control. 150-155. Monitorizarea de control • Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile. 11 .ecomagazin.ro/imghp?hl=ro&tab=wi http://www. noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor Bibliografie: • • • • • • • http://www.ro/bucuresti-singura-capitala-din-europa-fara-statie-de-epurare/ http://www. Monitorizarea de audit • Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme. • Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană. despre eficienţa tehnologiilor de tratare. prelevarea probelor de apa. cloruri si peste 180 de alte substante.Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor si-a popus ca obiective: -prevenirea pagubelor cauzate de poluarea accidentala asupra alimentarii cu apa potabila.google. ei stapanesc planeta. Iasi. Supravegherea calitatii resurselor naturale de apa este o activitate foarte importanta pentru Romania. la evacuarea apelor uzate. Ed. solventi. -furnizarea unui sistem eficient de informare asupra schimbarilor continue a calitatii apelor.alergeni.calitateaer.ro/parametri. transportator de calcar. a irigatiilor.

Masteranzi: Ciubotariu Liliana Grecu Isabela Halibei Loredana Turcan Vladimir 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful