Universitatea “Al. I.

Cuza” Facultatea de Biologie Specializarea Bioprocedee in domeniul agroalimentar Tehnici de analiza calitativa si cantitativa a aerului si a apei Aerul – semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre.Aerul reprezinta un amestec gazos, avandastfel proprietatile starii gazoase. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. Aerul atmosferic, alaturi de alte componente ale mediului ambiant, are o insemnatate vitala foarte importanta pentru natura. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii circa 70% din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer curat, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii. Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant(ISO 6107/3-85). Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a dioxidului de carbon, protoxidului de azot si a metanului. -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in: -naturale (eruptii vulcanice,furtuni de praf,s.a); -de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.Aceste surse elimina cantitatii mari de substante toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, carese elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, dioxidul de sulf, praf, s.a.

1

antrenat în suspensie de curenţii de aer . unde situatia economica este dificila. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m3. s.aportul de aer din exterior . se dezvoltă în zonele uscate. Din acest motiv poluatori a aerului la momentul actual devin sursele staţionare – întreprinderi particulare cu volum de producere mai mic. în special acolo unde umiditatea este ridicată. ● oxid de carbon – 5.446 mii tone. ● dioxid de sulf – 2. 2 . ● oxizi de azot – 3. cantitatea totală a poluanţilor emişi de sursele fixe pe parcursul anului 2004 a constituit 17.materii prime alimentare brute Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară. Datele prezentate nu sunt depline din motivul că nu toţi agenţii economici au prezentat rapoartele statistice. În ultimii 10 ani se observă o tendinţă de scădere a nivelului poluării aerului de către sursele staţionare de poluare a întreprinderilor industriale mari. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat. deoarece numărul lor este mare şi creşte stabil. se utilizeaza aditivi contra fumului la motoare diesel. Surse producătoare de particule sunt: . şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian. Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru. inclusiv: ● particule solide – 3.Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferice de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode. Mucegaiurile sunt totdeauna prezente. Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare.îmbrăcămintea . în contact cu produsele alimentare. Potrivit datelor rapoartelor statistice (forma 1-aer).majorarea numarului unitatilor de transport influenteaza negativ asupra bazinului aerian. se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice.345 mii tone. ● altele – 3. care este condiţionată de scăderea volumului producţiei. de exmplu: se perfectioneaza procesele tehnologice. In tara noastra.369 mii tone. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3.389 mii tone. Cu toate că impactul lor asupra aerului este redus. s.184 mii tone. nu trebuie de neglijat aceste întreprinderi.ambalaje şi materiale nealimentare . cel mai mult polueaza aerul atmosferic transportul auto: suma poluantilor emisi de autotransport este mult mai mare decat suma poluantilor de la sursele stationare. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori.sistemele de evacuare a apelor uzate . se construiesc diferite instalatii de purificare.005 mii tone.praful depozitat. cum ar fi.a.a.

Spre regret insa. inclusiv şi reciclarea cadrelor peste hotare.Implementarea unui Program de monitoring a surselor de poluare aerului la nivel naţional ar trebui să înceapă odată cu rezolvarea unor probleme şi anume: • Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi standardele europene. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membrană filtrantă. lunare sau anuale (cele mai frecvente sunt cele zilnice). Intreprinderile sunt nevoite să investească mijloace financiare în protecţia aerului pentru menţinerea instalaţiilor de purificareexistente în stare de funcţionare. 3 . • Concentratile maxime admisibile ale poluantilor iritanti prezenti in atmosfera au fost stabilite prin STAS 12174/1987. într-o placă Petri. Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare: .Metoda filtrării prin membrane . Fixarea punctelor de recoltare a probelor de aer pentru analiza depinde de: -caracteristicile surselor de poluare. după care membrana se depune pe suprafaţa unui mediu de cultură cu geloză. • Metoda filtrării prin membrane. micro-organismele vor creşte formând colonii caracteristice pe suprafaţa membranei. Se disting puncte de recoltare fixa (statii fixe) si puncte sau statii mobile. performante. -procentul de populatie expusa.Toţi agenţii economici care poluează bazinul aerian în rezultatul activităţii lor trebuie să dispună de laboratoare sau mini-laboratoare pentru efectuarea controlului permanent al emisiilor în aer. Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa ofere situatia reala a poluarii aerului. -echipamentul si personalul disponibil. putând fi evaluate calitativ şi cantitativ. întreprinderile investesc foarte puţine mijloace financiare pentru procurarea instalaţiilor noi. • Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare să ducă la instalarea în laboratoarele ecologice ale IES şi ale întreprinderilor a unui utilaj de măsurare şi prelevare a probelor performante care ar corespunde cerinţelor actuale. Pregătirea profesională a cadrelor laboratoarelor ecologice. volumul se exprima in mg m-3 si sunt stabilite ca medii pe scurta durata (30 de minute) si durata lunga : zilnice. deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o orientaţie clar definită (diferiţi experţi se documentează din diferite surse). -aria de raspandire a acestora. Monitoringul calitatii aerului se face in flux informational rapid si lent. -natura poluantilor. Prin termostatare optima.Metoda aspiraţiei .Metoda sedimentării Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării.

solidificat. iar termostatarea se va realiza la 25°C.coeficient ce depinde de timpul de expunere: K=τ/5.• • • • • • • Metoda sedimentării (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultură specific. S .numărul de unităţi formatoare de colonii. τ = timp de expunere. ceea ce corespunde calitatii aerului de deasupra stratului limita planetar (peste 22000 m). [min]. La nivelul solului se poate gasi o asemenea calitate a aerului numai la distante foarte mari de sursele industriale. timp de 2-3 zile. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA). s-a recomandat de catre organismele specializate ale Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (GEMS-SC MNI) oraganizarea a 3 tipuri de statii: pentru supravegherea poluarii de fond (baza). Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaţa unei placi Petri in care se găseşte depus mediu de cultura. se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) si se evaluează contaminarea biologica a aerului. se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. 20. Statiile de fond fac determinari asupra urmelor de poluanti care au patruns in asa zisul “aer curat”. La momentul actual laboratoarele ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat cât şi cele departamentale nu dispun de un echipament complet adecvat pentru a asigura efectuarea sistematică şi completă a monitoringului surselor de poluare a aerului. Analiza calitativă a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obţinute pe plăcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii. La sfârşitul perioadei de prelevare. drojdii şi mucegaiuri.numărul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaţa mediului. Timpul de sedimentare variază invers proporţional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5. [cm2]. 15. Pentru determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile. pot rezulta consecinte grave pentru intreaga biosfera. cu o viteza constanta si pentru o anumita perioada de timp. pe baza volumului de aer prelevat. în plăci Petri. prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. K . de preferinta in munti. 10. Pentru determinarea numărului de drojdii si mucegaiuri din aer. timp de 3-5 zile. Exista statii de 4 . După terminarea perioadei de termostatare. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu PCA. 30 minute). se apreciază cantitativ numărul de microorganisme din aerul analizat cu formula: ufc/m3 aer=100x100xn/SxK în care: ufc . Sistemul national de supraveghere a calitatii aerului In domeniul supravegherii continue a calitatii aerului. După termostatare corespunzătoare. pentru sedimentarea microorganismelor din aerul corespunzător punctului de control.suprafaţa plăcii Petri. n . regionale si locale (impact). iar termostatarea se va realiza la 30°C. Metoda aspiraţiei Aerul care trebuie prelevat este aspirat. Supravegherea poluarii de fond a aerului intereseaza umanitatea in ansamblu pentru ca producerea unor incarcari aduce modificari ireversibile in compozitia chimica a unor straturi de aer si ca urmare.

datorita surselor de poluare industriala din interiorul tarii.Studiile facute asupra evolutiei nivelului de poluare conduc la gasirea de solutii practice. dar se pot calcula si medii lunare.fond la: Bran. mai rar folosindu-se cele raportate la 30 de minute. iar cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor. Este foarte important sa se stabileasca aria de raspandire a poluantilor. de regula. Pentru determinarea concentratiilor de aer pentru un teritoriu expus poluarii. In urma masuratorilor se calculeaza media pe 24 de ore. impune de asemenea supravegherea continua a poluarii locale. incluse in reteaua Global Atmospheric Watch (GAW). analizele facandu-se in laborator. etnic si ecologic. • Pentru interpretarea datelor se folosesc metode matematice. manuale. Parang. aceasta se poate face prin calcule si/sau prin observare directa. Rarau.Se pot folosi si metode semiautomate. precum si a evolutiei in timp a fenomenului de poluare. iar pe ordonata concentratiile. urban. Predeal. depasirile de substante poluante (in %. variante ale metodei manuale. industriala) prezinta in primul rand un interes national. Supravegherea continua a poluarii la nivel local (de impact. in zonele puternic poluate. Semenic. Statiile regionale permit supravegherea gradului de poluare a zonei respective. Rezultatele obtinute se pot inscrie sub forma unei diagrame avand pe abcisa timpul. in tara noastra este in curs de extindere Sistemul National de Supraveghere a calitatii aerului. anuale si multianuale. a volumului lor. sezoniere. Poluarea de impact afecteaza direct si indirect in special lantul alimentar si sanatatea umana. cand recoltarea probelor se face prin metode clasice de aspiratie sau sedimentare a suspensiilor. De un interes egal apare si influenta noxelor asupra ecilibrului ecosistemelor si deci asupra folosirii optime a resurselor naturale. reprezentate de dispozitive care inregistreaza in mod automat concentratiile substantelor poluante gasite. optime din punct de vedere sanitar.) Observatoarele de supraveghere a poluarii locale se organizeaza. Emisiile poluante pot proveni de la surse diferite. Pe linia supravegherii continue a calitatii aerului. a efectelor produse asupra materialelor. 5 . Cunoasterea nivelului poluarii locale.utilizandu-se current valori integrate raportate la 24 de ore. Stana de Vale. fiind automatizata doar schimbarea probelor. Metodele de determinare folosite in activitatea de supraveghere a calitatii aerului pot fi: • automate. dar sesizeaza si aparitia de noxe de la statele vecine. fiind necesare doar reglarea periodica a aparatelor si schimbarea reactivilor. In practica se calculeaza avand ca baza de referinta concentratiile maxime admisibile. Fundata si Bucuresti. constructiilor ca si a eficacitatii sistemelor de retinere si de protectie. trebuie sa se cunoasca toti factorii care concura la realizarea lui.

insectele reprezinta un pericol major in domeniul alimentar datorita riscului mare de infectare pe care il presupun. • Apa – semnificatii. Apa.Statiile de observatie participa efectiv la studiul schimburilor poluarii de fond a atmosferei terestre. Controlul incarcarii microbiologice ale aerului. cunoscute si ca “perdele de aer”. ceea ce a insemnat ca au putut fi rezolvate prin masuri locale. echipat cu o turbina de constructie speciala.Totusi. hale de productie din industria alimentara. barierele de aer reprezinta o solutie ideala. mai pretios decat aurul si decat jocurile olimpice” (gr. cum ar fi: carmangerii. in care reducerea cantitatii de praf. Acest lucru este posibil datorita unui fascicul lamelar de aer produs de un ventilator centrifugal foarte puternic. Concluzii Este bine cunoscut faptul ca intr-un spatiu destinat prepararii sau vanzarii produselor alimentare. mirosuri neplacute. aer care contine praf. fiind practic recomandata sau chiar impusa prin legislatie. dar si de a impiedica fluxul de aer din exterior. ca factor de mediu. NUMAI prezenta unei bariere de aer la intrarea in spatii precum: carmangerii. fum. etc. Nivelul nostru de consum. Barierele de aer. unitati de productie a produselor alimentare in general. frecventa deschidere a usilor intr-un spatiu in care conditiile de curatenie si igiena trebuie mentinute la un inalt standard profesional. spre exemplu. Pe langa aceasta. a accesului insectelor este o conditie a functionarii acestora. Scopul unei bariere de aer este nu numai de a reduce substantial schimbul de caldura cu exteriorul (mentinand constanta temperatura din interiorul incaperii). microorganisme. creand multe probleme in legatura cu pastrarea si imbunatatirea calitatii ei. De aceea. fara precedent. actioneaza de fapt ca o usa “virtuala” intre exterior si interior. Problemele create de aceste emisii au fost semnalate mai intai local. agenti poluanti. ceea ce ii confera calitati superioare statiilor asemanatoare din Europa. etc. insecte.importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa “Apa este un dar foarte pretios. are o pozitie avantajoasa prin departarea de zonele industriale.) Stiinta a permis oamenilor sa traiasca pe planeta in numar nemaiintalnit si intr-o bunastare fara precedent. este insotit de o gama de emisii nocive in mediul natural. conditiile de igiena si curatenie sunt extrem de importante. suprafetelor de lucru si utilajelor reprezinta o prioritate majora intrucat prezenta in cantitate mai mare decat cea prevazuta in standardele sanitare poate periclita sanatatea oamenilor. Statia Fundata. poluanti. este afectata puternic de poluare. Din acest punct de vedere. localuri destinate alimentatiei publice poate garanta stoparea aportului de microorganisme si infestanti in general prin caile de acces ale persoanelor. in ultimele decade s-a intarit convingerea ca omenirea a atins o noua limita conditionata de o bariera la care nun e-am gandit inainte: planeta Pamant si resursele ei sunt limitate. 6 . Barierele de aer sunt deasemenea foarte importante in locuri in care este necesar controlul riguros al calitatii aerului. reprezinta o mare problema. Resursele carre creeaza bogatia noastra sunt epuizate cu o viteza crescanda. Astazi se pare ca multe probleme au loc la o scara globala sau cel putin continentala.

metodelor de analiză şi control. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. după 48 ore de termostatare la 37C. sub raportul unor indici organoleptici. pe comunităţile umane perturbând alimentarea cu apă. direct sau indirect. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prinsă în calotele glaciare. H2. În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar 7 . Aprecierea stării de igiena a apei presupune: determinarea numărului total de germeni si a bacteriilor coliforme. a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor. mai devreme sau mai târziu. dar nu şi de apa de băut. deoarece sunt factori obiectivi. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive. este şi va fi APA POTABILĂ. Rezistă timp destul de îndelungat fără mâncare. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile. modificarea nivelului normal al oglinzii apei ) se repercutează. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat factor de mediu. 1. Şi găseşte apă în diverse alimente. bazate in primul rând pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic. in timp de 48 ore la 35C. excrementele umane si animale. Această situaţie se va menţine. dar foarte puţin fără apă. CO2. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura. dar nu se poate lipsi de apa lichidă. lanţuri de acumulări. care pot conţine germeni patogeni. Exploatarea neraţională a resurselor de apă (subterane şi de suprafaţă) şi modificările artificiale ale fluxurilor naturale (devierea cursurilor. mai rar din alte surse. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost. pentru a asigura sănătatea populaţiei. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună.  Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă. de aceea in analiza apei se urmăreşte detectarea poluării fecale-folosind indicatorii coliformii. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar şi poluarea s-a intensificat şi diversificat.Analiza microbiologica Apa folosita trebuie sa îndeplinească condiţiile de potabilitate. asigurarea hranei sau ducând chiar la dispariţia în timp a comunităţii respective. dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele. biologici. ale căror valori limita sunt prevăzute de normative sanitare in standardul de stat. Supraexploatarea sistemelor naturale ar trebui eliminate inainte ca aceste sisteme sa se prabuseasca. Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. • SURSE DE APĂ POTABILĂ  Omul se poate lipsi in extremis de apă pentru alte folosinţe. fizico-chimici. bacteriologici. 2. rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate. de confirmare. deoarece diminuarea lor ar însemna creşteri catastrofale de nivel a mărilor şi oceanelor.

sau a alimentelor contaminate prin apă).organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau cel puţin orientative. 8 . Scăderea imunităţii populaţiei. şi asupra omului în particular. Altele crează probleme la concentraţii prea mici. aceasta putând fi atinsă şi treptat prin fenomenul de bioacumulare. !!!Calitatea microbiologică a apei este în scădere în majoritatea ţărilor. Substanţe genotoxice : Sunt substanţe toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer). sau diverse metale care sunt toxice peste concentraţia-prag. schistostomiază. Sunt substanţe care pot să fie dăunătoare peste o anumită concentraţie. a produs o creştere a susceptibilităţii la boli hidrice. • La baza patologiei hidrice neinfecţioase stau trei mecanisme: . dar este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere (leptospiroză. boli parazitare. iar germenii sunt tot mai rezistenţi la dezinfectante. cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman. boli virale.contaminarea apei cu elemente radioactive. INFLUENŢA APEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman .modificarea conţinutului de micro şi macroelemente chimice în apă. în general.contaminarea apei cu substanţe chimice toxice. tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella). devin toxice peste o anumită concentraţie şi pentru care e nevoie de doză crescută deoarece nu se acumulează. !!! Diversele substanţe chimice dizolvate în apă pot avea importante efecte asupra sănătăţii organismelor vii . Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă. Substanţe cum sunt cianurile sau nitraţii.epidemii ). Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apă şi de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redusă afectează sănătatea respectivului organism viu. Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidrică sunt: boli microbiene. sub aceasta nu se observă efecte asupra sănătăţii. . deci pentru care nu s-a putut stabili existenţa unui prag sub care să nu fie nocive • Elemente esenţiale: Sunt substanţe care trebuie să facă parte obligatoriu din dieta organismului. . în principal prin îmbunătăţirea generală a igienei. mutagene (produc mutaţii genetice) sau teratogene (produc malformaţii) posibil la orice concentraţie. Pe această bază putem grupa efectele biologice ale substanţelor din apă în trei categorii: Substanţe toxice cu efect de prag : Sunt toxice numai peste o anumită concentraţie (prag).Pe primul plan al acţiunii apei asupra sănătăţii omului stă patologia hidrică infecţioasă (relaţia apă . Se preconizează că securitatea microbiologică a apei va fi o mare problemă a secolului viitor.

Asigură şi oxidarea diverselor substanţe organice şi anorganice. azotaţii şi clorurile de calciu şi magneziu). Adsorbţia este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu. care folosesc nisip respectiv cărbune activ. din zonă de protecţie sanitară. pe răşini adsorbante sau pe cărbune activ (impropriu numită filtrare pe cărbune activ). care nu se aplică la orice staţie de tratare. plancton şi alte suspensii grosiere. clor sau Cl2O. Sedimentarea se produce în decantoare. prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite. tehnologii folosite etc. Ideal este ca înainte de tratare să o preepurezi prin trecerea printr-o porţiune de sol. De asemenea există şi ministaţii de tratare sau chiar dispozitive individuale. Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. Ideal contra corodării este să se depună un fin strat de carbonat de calciu sau magneziu pe interior. complexitate. Dezinfecţia apei se practică la apele de suprafaţă. virusuri şi paraziţi. care pot fi liniare sau circulare. Totuşi. oxigen. apele subterane din soluri fisurate. Iată pe scurt procesele la care este supusă apa brută în continuare pentru a deveni apă potabilă: • • • • • • Sitarea este prima etapă a preparării apei. nu reacţionează cu fenolii şi deci nu alterează organoleptic apa prin clorfenoli • • • • • • 9 . incluzând chistele. Cl2O are avantaje importante faţă de clorul gazos: pH-ul apei nu influenţează utilizarea lui. pentru a nu fi corozive. Duritatea apei este carbonatică (dată de carbonaţii de calciu şi magneziu) şi necarbonatică (dată de sulfaţii. Se face prin aerare mecanică sau adăugare de reactiv sau trecere peste substanţe alcaline. etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleaşi şi principiile la fel. are gust şi miros propriu mai puţin deranjant ca şi Cl2. filtratul de mal. se îndepărtează corpuri plutitoare. mai rar din râuri. fapt practicat în multe ţări. Există mai multe tipuri de filtre. cu clor gazos care se transformă întâi în soluţie. Filtrarea este următoarea etapă. care se derulează în staţia de filtre. unde apa prizată se injectează în sol superficial şi la mică distanţă se extrage şi se introduce deja prepurificată în staţia de tratare propriu-zisă. sau ce filtrează slab din alt motiv. Dezacidifierea se aplică apelor acide. Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificărilor apei între preparare şi utilizarea de către consumator. şi anume evitării corodării conductelor sau precipitării / depunerilor în conducte. Dedurizare / decarbonatare. Scopul este distrugerea agenţilor patogeni bacterii. Apa se prizează de regulă din lacuri de acumulare.Staţiile de tratare a apei au structuri destul de diferite în funcţie de dimensiuni. bicarbonat etc. Cel mai frecvent se folosesc schimbătorii de ioni. Clorinare gazoasă indirectă. Deferizarea sa demanganizarea se face în scopul îndepărtării acestor metale. carstice. În staţia de site. peşti. Oxidarea se face cu reactivi precum ozon. dar asta depinde practic mult de pH. care pot precipita în conducte sau crea probleme la consumatori. Oxidarea este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor poluante.

E.III si D (degradata). unde nu există apă lichidă Apă din ceaţă. automate. Se folosesc curent metode manuale de analiza si. electrodializa. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrabă pentru a menţine o apă sterilă după ce a fost deja dezinfectată. Trebuie aplicate în strat subţire şi timp relativ îndelungat. În anumite zone de "deşert umed" unde există ceaţă dar nu se ajunge la precipitaţii. dar impactul ecologic potenţial este şi în acest caz foarte ridicat şi prin urmare trebuie extremă precauţie. Ajuta la luarea unor masuri corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si combaterea poluarii apelor. Razele gamma sunt radiaţii electromagnetice. extracţia. mai rar. Sunt rar folosite. s-au putut amenaja panouri de condensare ce furnizează apă lichidă. printre care condensarea. schimbătorii de ioni etc. osmoza inversă. insa numai dupa anul 1965 s-au elaborate primele date specifice. deoarece depind de transparenţa apei.II. după un proces avansat de epurare şi tratare. Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă care pot ucide microorganismele.S.M – RO.B. Si in I. congelarea. din umorile unor animale şi peşti şi din alte asemenea surse.• • • • Ultravioletele sunt o metodă de dezinfecţie aplicabilă apelor foarte curate. fapt ce face metoda aplicabilă numai pentru volume relativ mici de apă.G. determinarea calitatii fizico-chimice si bacteriologice a apei a inceput in anul 1954. Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei. cele deordinal II efectueaza controlul surselor de poluare pe sub-bazine hidrografice (afluentii raurilorprincipale) si sunt amplasate in toate centrele 10 . Apele meteorice Se experimentează şi provocarea de ploi artificiale în scopul obţinerii de apă potabilă din surse atmosferice. Multe ţări din zone aride folosesc pentru oraşele de coastă apa mării ca sursă de apă potabilă. aceasta activitate (controale. Centrele de control de ordin I sunt bazinale. Se folosesc mai rar pentru dezinfecţie. analize de laborator) este organizata pe bazine hidrografice mari. ionizate. Apă din gheţari. Alte surse se poate obţine şi din seva sau transpiraţia plantelor.M. Exista 318 centre de control/sectiuni de supraveghere de ordinal I (parte integranta din Consiliul National al Apelor) si de ordinul II: o statie la 1000 km2 de bazin. In Romania. La nivel national. conform recomandarilor retelei europene EUROWATERNET. Subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor Datele continute in Sistemul National Global de Monitoring al mediului G. Alte surse de apă potabilă Desalinizarea. Nu exista statii pentru monitoringul de fond. Reciclarea apei uzate. – RO. supunând-o la costisitoare procese de desalinizare. Tratare cu argint: Necesită apă foarte curată şi contact de mai multe ore a apei cu plăcile de argint.Apa este incadrata calitativ in clasele: I. În mai multe ţări se experimentează utilizarea ca sursă de apă potabilă chiar a apelor uzate orăşeneşti. Apa din topirea zăpezii este folosită de alpinişti dar şi de cabane şi alte rezidenţe umane iarna sau în zone polare sau la mare altitudine.

administrative din bazinele hidrografice. produsă şi distribuită. Tehnopress.Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor si-a popus ca obiective: -prevenirea pagubelor cauzate de poluarea accidentala asupra alimentarii cu apa potabila. pesticide.ro/daprut/default. 2.aspx http://www. “Monitoring acologic”. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 1. 150-155.ro/bucuresti-singura-capitala-din-europa-fara-statie-de-epurare/ http://www. pentru ca ei . conform Normelor de supraveghere. -controlul surselor de impurificare. dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor. solventi. Monitorizarea de audit • Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.pdf Nicoara Mircea.ro/parametri. inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet. a apei industriale. noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor Bibliografie: • • • • • • • http://www. Iasi. transportator de calcar.alergeni. perfectionarea supravegherii calitatii apei prin introducerea si exploatarea sistemelor automate de control.php http://www. 2009. ei stapanesc planeta.org/ecoaqua/potabil.mediu.greenagenda. metodele de analiza. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste. a irigatiilor. Supravegherea calitatii resurselor naturale de apa este o activitate foarte importanta pentru Romania. impuritati. 11 . bacteriilor. spori. despre eficienţa tehnologiilor de tratare. la evacuarea apelor uzate. Concluzii: Apa este indispensabila vietii. Monitorizarea de control • Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile. cu accent pe tehnologia de dezinfecţie.htm http://www.nu noi. • Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană.calitateaer.ro/imghp?hl=ro&tab=wi http://www. prelucrarea datelor.Activitatea retelei sistemului national este coordonata de un centru cae elaboreaza metodologia de stabilire a sectiilor de control.gov. Ed.ecomagazin. cloruri si peste 180 de alte substante.md/file/publicati/mediu%20amb/05/3_39-44. prelevarea probelor de apa.rowater. -furnizarea unui sistem eficient de informare asupra schimbarilor continue a calitatii apelor. în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege.google.

Masteranzi: Ciubotariu Liliana Grecu Isabela Halibei Loredana Turcan Vladimir 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful