Universitatea “Al. I.

Cuza” Facultatea de Biologie Specializarea Bioprocedee in domeniul agroalimentar Tehnici de analiza calitativa si cantitativa a aerului si a apei Aerul – semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre.Aerul reprezinta un amestec gazos, avandastfel proprietatile starii gazoase. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. Aerul atmosferic, alaturi de alte componente ale mediului ambiant, are o insemnatate vitala foarte importanta pentru natura. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii circa 70% din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer curat, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii. Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant(ISO 6107/3-85). Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a dioxidului de carbon, protoxidului de azot si a metanului. -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in: -naturale (eruptii vulcanice,furtuni de praf,s.a); -de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.Aceste surse elimina cantitatii mari de substante toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, carese elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, dioxidul de sulf, praf, s.a.

1

aportul de aer din exterior . s. In tara noastra. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat. nu trebuie de neglijat aceste întreprinderi. se dezvoltă în zonele uscate. în contact cu produsele alimentare. Mucegaiurile sunt totdeauna prezente.446 mii tone. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori. s. se utilizeaza aditivi contra fumului la motoare diesel.materii prime alimentare brute Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară. ● oxid de carbon – 5. deoarece numărul lor este mare şi creşte stabil. unde situatia economica este dificila.a.005 mii tone.sistemele de evacuare a apelor uzate . 2 . Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare. cantitatea totală a poluanţilor emişi de sursele fixe pe parcursul anului 2004 a constituit 17. Cu toate că impactul lor asupra aerului este redus. se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice.389 mii tone. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3. ● dioxid de sulf – 2. ● oxizi de azot – 3.Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferice de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode.majorarea numarului unitatilor de transport influenteaza negativ asupra bazinului aerian. se construiesc diferite instalatii de purificare. cel mai mult polueaza aerul atmosferic transportul auto: suma poluantilor emisi de autotransport este mult mai mare decat suma poluantilor de la sursele stationare. cum ar fi. şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian. Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru.praful depozitat. în special acolo unde umiditatea este ridicată. antrenat în suspensie de curenţii de aer . Surse producătoare de particule sunt: . de exmplu: se perfectioneaza procesele tehnologice. Din acest motiv poluatori a aerului la momentul actual devin sursele staţionare – întreprinderi particulare cu volum de producere mai mic. inclusiv: ● particule solide – 3.345 mii tone.a. În ultimii 10 ani se observă o tendinţă de scădere a nivelului poluării aerului de către sursele staţionare de poluare a întreprinderilor industriale mari. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m3. Datele prezentate nu sunt depline din motivul că nu toţi agenţii economici au prezentat rapoartele statistice.îmbrăcămintea .ambalaje şi materiale nealimentare . ● altele – 3.184 mii tone.369 mii tone. Potrivit datelor rapoartelor statistice (forma 1-aer). care este condiţionată de scăderea volumului producţiei.

deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o orientaţie clar definită (diferiţi experţi se documentează din diferite surse).Implementarea unui Program de monitoring a surselor de poluare aerului la nivel naţional ar trebui să înceapă odată cu rezolvarea unor probleme şi anume: • Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi standardele europene.Metoda filtrării prin membrane . -echipamentul si personalul disponibil. Spre regret insa.Toţi agenţii economici care poluează bazinul aerian în rezultatul activităţii lor trebuie să dispună de laboratoare sau mini-laboratoare pentru efectuarea controlului permanent al emisiilor în aer.Metoda sedimentării Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării. performante. Fixarea punctelor de recoltare a probelor de aer pentru analiza depinde de: -caracteristicile surselor de poluare. Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare: . inclusiv şi reciclarea cadrelor peste hotare. micro-organismele vor creşte formând colonii caracteristice pe suprafaţa membranei.Metoda aspiraţiei . -natura poluantilor. 3 . volumul se exprima in mg m-3 si sunt stabilite ca medii pe scurta durata (30 de minute) si durata lunga : zilnice. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membrană filtrantă. Pregătirea profesională a cadrelor laboratoarelor ecologice. lunare sau anuale (cele mai frecvente sunt cele zilnice). Se disting puncte de recoltare fixa (statii fixe) si puncte sau statii mobile. • Metoda filtrării prin membrane. întreprinderile investesc foarte puţine mijloace financiare pentru procurarea instalaţiilor noi. • Concentratile maxime admisibile ale poluantilor iritanti prezenti in atmosfera au fost stabilite prin STAS 12174/1987. putând fi evaluate calitativ şi cantitativ. după care membrana se depune pe suprafaţa unui mediu de cultură cu geloză. într-o placă Petri. Monitoringul calitatii aerului se face in flux informational rapid si lent. Intreprinderile sunt nevoite să investească mijloace financiare în protecţia aerului pentru menţinerea instalaţiilor de purificareexistente în stare de funcţionare. -aria de raspandire a acestora. • Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare să ducă la instalarea în laboratoarele ecologice ale IES şi ale întreprinderilor a unui utilaj de măsurare şi prelevare a probelor performante care ar corespunde cerinţelor actuale. Prin termostatare optima. Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa ofere situatia reala a poluarii aerului. -procentul de populatie expusa.

Statiile de fond fac determinari asupra urmelor de poluanti care au patruns in asa zisul “aer curat”. ceea ce corespunde calitatii aerului de deasupra stratului limita planetar (peste 22000 m). în plăci Petri. Timpul de sedimentare variază invers proporţional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5. τ = timp de expunere. [min]. Pentru determinarea numărului de drojdii si mucegaiuri din aer. După terminarea perioadei de termostatare. se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) si se evaluează contaminarea biologica a aerului. Sistemul national de supraveghere a calitatii aerului In domeniul supravegherii continue a calitatii aerului.• • • • • • • Metoda sedimentării (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultură specific.numărul de unităţi formatoare de colonii. După termostatare corespunzătoare. S . Analiza calitativă a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obţinute pe plăcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii. 10. K . pot rezulta consecinte grave pentru intreaga biosfera. n . 30 minute). pentru sedimentarea microorganismelor din aerul corespunzător punctului de control. 15. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA). aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu PCA.suprafaţa plăcii Petri. timp de 3-5 zile. Metoda aspiraţiei Aerul care trebuie prelevat este aspirat. timp de 2-3 zile. de preferinta in munti. [cm2]. 20. prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. s-a recomandat de catre organismele specializate ale Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (GEMS-SC MNI) oraganizarea a 3 tipuri de statii: pentru supravegherea poluarii de fond (baza). se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaţa unei placi Petri in care se găseşte depus mediu de cultura. Supravegherea poluarii de fond a aerului intereseaza umanitatea in ansamblu pentru ca producerea unor incarcari aduce modificari ireversibile in compozitia chimica a unor straturi de aer si ca urmare. regionale si locale (impact). iar termostatarea se va realiza la 30°C.coeficient ce depinde de timpul de expunere: K=τ/5. se apreciază cantitativ numărul de microorganisme din aerul analizat cu formula: ufc/m3 aer=100x100xn/SxK în care: ufc .numărul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaţa mediului. Pentru determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile. iar termostatarea se va realiza la 25°C. La sfârşitul perioadei de prelevare. Exista statii de 4 . solidificat. La momentul actual laboratoarele ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat cât şi cele departamentale nu dispun de un echipament complet adecvat pentru a asigura efectuarea sistematică şi completă a monitoringului surselor de poluare a aerului. La nivelul solului se poate gasi o asemenea calitate a aerului numai la distante foarte mari de sursele industriale. cu o viteza constanta si pentru o anumita perioada de timp. pe baza volumului de aer prelevat. drojdii şi mucegaiuri.

Studiile facute asupra evolutiei nivelului de poluare conduc la gasirea de solutii practice. fiind automatizata doar schimbarea probelor. sezoniere. De un interes egal apare si influenta noxelor asupra ecilibrului ecosistemelor si deci asupra folosirii optime a resurselor naturale.fond la: Bran. Este foarte important sa se stabileasca aria de raspandire a poluantilor. datorita surselor de poluare industriala din interiorul tarii. in zonele puternic poluate. etnic si ecologic. optime din punct de vedere sanitar. iar cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor. Supravegherea continua a poluarii la nivel local (de impact. constructiilor ca si a eficacitatii sistemelor de retinere si de protectie. impune de asemenea supravegherea continua a poluarii locale. Statiile regionale permit supravegherea gradului de poluare a zonei respective. Cunoasterea nivelului poluarii locale. anuale si multianuale. Poluarea de impact afecteaza direct si indirect in special lantul alimentar si sanatatea umana. Parang. In urma masuratorilor se calculeaza media pe 24 de ore. cand recoltarea probelor se face prin metode clasice de aspiratie sau sedimentare a suspensiilor. a volumului lor. a efectelor produse asupra materialelor. dar se pot calcula si medii lunare.Se pot folosi si metode semiautomate. analizele facandu-se in laborator. 5 . In practica se calculeaza avand ca baza de referinta concentratiile maxime admisibile. urban. industriala) prezinta in primul rand un interes national. depasirile de substante poluante (in %. de regula. manuale. dar sesizeaza si aparitia de noxe de la statele vecine. Stana de Vale. Semenic. fiind necesare doar reglarea periodica a aparatelor si schimbarea reactivilor.) Observatoarele de supraveghere a poluarii locale se organizeaza. reprezentate de dispozitive care inregistreaza in mod automat concentratiile substantelor poluante gasite. aceasta se poate face prin calcule si/sau prin observare directa. incluse in reteaua Global Atmospheric Watch (GAW). iar pe ordonata concentratiile. Pentru determinarea concentratiilor de aer pentru un teritoriu expus poluarii. Fundata si Bucuresti. variante ale metodei manuale. mai rar folosindu-se cele raportate la 30 de minute. Emisiile poluante pot proveni de la surse diferite.utilizandu-se current valori integrate raportate la 24 de ore. Rezultatele obtinute se pot inscrie sub forma unei diagrame avand pe abcisa timpul. Metodele de determinare folosite in activitatea de supraveghere a calitatii aerului pot fi: • automate. • Pentru interpretarea datelor se folosesc metode matematice. Predeal. Rarau. trebuie sa se cunoasca toti factorii care concura la realizarea lui. Pe linia supravegherii continue a calitatii aerului. in tara noastra este in curs de extindere Sistemul National de Supraveghere a calitatii aerului. precum si a evolutiei in timp a fenomenului de poluare.

Resursele carre creeaza bogatia noastra sunt epuizate cu o viteza crescanda. ceea ce ii confera calitati superioare statiilor asemanatoare din Europa. fum. Barierele de aer. Pe langa aceasta. NUMAI prezenta unei bariere de aer la intrarea in spatii precum: carmangerii. Din acest punct de vedere. frecventa deschidere a usilor intr-un spatiu in care conditiile de curatenie si igiena trebuie mentinute la un inalt standard profesional. poluanti. mai pretios decat aurul si decat jocurile olimpice” (gr. mirosuri neplacute. Problemele create de aceste emisii au fost semnalate mai intai local. fara precedent. Astazi se pare ca multe probleme au loc la o scara globala sau cel putin continentala. localuri destinate alimentatiei publice poate garanta stoparea aportului de microorganisme si infestanti in general prin caile de acces ale persoanelor. actioneaza de fapt ca o usa “virtuala” intre exterior si interior. este insotit de o gama de emisii nocive in mediul natural. reprezinta o mare problema. etc. spre exemplu. dar si de a impiedica fluxul de aer din exterior. etc. ca factor de mediu. Apa. aer care contine praf. unitati de productie a produselor alimentare in general. este afectata puternic de poluare. in ultimele decade s-a intarit convingerea ca omenirea a atins o noua limita conditionata de o bariera la care nun e-am gandit inainte: planeta Pamant si resursele ei sunt limitate. Controlul incarcarii microbiologice ale aerului. De aceea. in care reducerea cantitatii de praf. Barierele de aer sunt deasemenea foarte importante in locuri in care este necesar controlul riguros al calitatii aerului. creand multe probleme in legatura cu pastrarea si imbunatatirea calitatii ei. 6 . Acest lucru este posibil datorita unui fascicul lamelar de aer produs de un ventilator centrifugal foarte puternic. cum ar fi: carmangerii. microorganisme. Statia Fundata. cunoscute si ca “perdele de aer”.Totusi. a accesului insectelor este o conditie a functionarii acestora. barierele de aer reprezinta o solutie ideala. agenti poluanti. • Apa – semnificatii. conditiile de igiena si curatenie sunt extrem de importante. Concluzii Este bine cunoscut faptul ca intr-un spatiu destinat prepararii sau vanzarii produselor alimentare. are o pozitie avantajoasa prin departarea de zonele industriale.Statiile de observatie participa efectiv la studiul schimburilor poluarii de fond a atmosferei terestre. hale de productie din industria alimentara. echipat cu o turbina de constructie speciala. suprafetelor de lucru si utilajelor reprezinta o prioritate majora intrucat prezenta in cantitate mai mare decat cea prevazuta in standardele sanitare poate periclita sanatatea oamenilor. insecte. insectele reprezinta un pericol major in domeniul alimentar datorita riscului mare de infectare pe care il presupun.importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa “Apa este un dar foarte pretios. Nivelul nostru de consum.) Stiinta a permis oamenilor sa traiasca pe planeta in numar nemaiintalnit si intr-o bunastare fara precedent. fiind practic recomandata sau chiar impusa prin legislatie. ceea ce a insemnat ca au putut fi rezolvate prin masuri locale. Scopul unei bariere de aer este nu numai de a reduce substantial schimbul de caldura cu exteriorul (mentinand constanta temperatura din interiorul incaperii).

Exploatarea neraţională a resurselor de apă (subterane şi de suprafaţă) şi modificările artificiale ale fluxurilor naturale (devierea cursurilor. dar nu se poate lipsi de apa lichidă. fizico-chimici. pentru a asigura sănătatea populaţiei. pe comunităţile umane perturbând alimentarea cu apă. modificarea nivelului normal al oglinzii apei ) se repercutează. 1. după 48 ore de termostatare la 37C. rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. CO2. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. sub raportul unor indici organoleptici. Supraexploatarea sistemelor naturale ar trebui eliminate inainte ca aceste sisteme sa se prabuseasca. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat factor de mediu. ale căror valori limita sunt prevăzute de normative sanitare in standardul de stat. lanţuri de acumulări. mai rar din alte surse.Analiza microbiologica Apa folosita trebuie sa îndeplinească condiţiile de potabilitate. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost. in timp de 48 ore la 35C. bazate in primul rând pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic. direct sau indirect. dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună. H2. Rezistă timp destul de îndelungat fără mâncare. deoarece diminuarea lor ar însemna creşteri catastrofale de nivel a mărilor şi oceanelor. excrementele umane si animale. care pot conţine germeni patogeni.  Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă. asigurarea hranei sau ducând chiar la dispariţia în timp a comunităţii respective. a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor. mai devreme sau mai târziu. • SURSE DE APĂ POTABILĂ  Omul se poate lipsi in extremis de apă pentru alte folosinţe. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar şi poluarea s-a intensificat şi diversificat. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prinsă în calotele glaciare. metodelor de analiză şi control. de confirmare. deoarece sunt factori obiectivi. bacteriologici. dar foarte puţin fără apă. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura. 2. Aprecierea stării de igiena a apei presupune: determinarea numărului total de germeni si a bacteriilor coliforme. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate. dar nu şi de apa de băut. Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. Şi găseşte apă în diverse alimente. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive. biologici. Această situaţie se va menţine. În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar 7 . este şi va fi APA POTABILĂ. de aceea in analiza apei se urmăreşte detectarea poluării fecale-folosind indicatorii coliformii.

boli parazitare. în principal prin îmbunătăţirea generală a igienei. !!! Diversele substanţe chimice dizolvate în apă pot avea importante efecte asupra sănătăţii organismelor vii . Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă. Substanţe genotoxice : Sunt substanţe toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer). sub aceasta nu se observă efecte asupra sănătăţii.organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau cel puţin orientative. schistostomiază. boli virale.contaminarea apei cu elemente radioactive. . Se preconizează că securitatea microbiologică a apei va fi o mare problemă a secolului viitor. 8 . Substanţe cum sunt cianurile sau nitraţii. dar este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere (leptospiroză. Sunt substanţe care pot să fie dăunătoare peste o anumită concentraţie. în general. Altele crează probleme la concentraţii prea mici. sau diverse metale care sunt toxice peste concentraţia-prag. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apă şi de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redusă afectează sănătatea respectivului organism viu.Pe primul plan al acţiunii apei asupra sănătăţii omului stă patologia hidrică infecţioasă (relaţia apă . • La baza patologiei hidrice neinfecţioase stau trei mecanisme: . a produs o creştere a susceptibilităţii la boli hidrice.modificarea conţinutului de micro şi macroelemente chimice în apă. sau a alimentelor contaminate prin apă). Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidrică sunt: boli microbiene. INFLUENŢA APEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman . iar germenii sunt tot mai rezistenţi la dezinfectante. Scăderea imunităţii populaţiei. aceasta putând fi atinsă şi treptat prin fenomenul de bioacumulare.epidemii ). mutagene (produc mutaţii genetice) sau teratogene (produc malformaţii) posibil la orice concentraţie. . !!!Calitatea microbiologică a apei este în scădere în majoritatea ţărilor.contaminarea apei cu substanţe chimice toxice. cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman. devin toxice peste o anumită concentraţie şi pentru care e nevoie de doză crescută deoarece nu se acumulează. şi asupra omului în particular. tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella). Pe această bază putem grupa efectele biologice ale substanţelor din apă în trei categorii: Substanţe toxice cu efect de prag : Sunt toxice numai peste o anumită concentraţie (prag). deci pentru care nu s-a putut stabili existenţa unui prag sub care să nu fie nocive • Elemente esenţiale: Sunt substanţe care trebuie să facă parte obligatoriu din dieta organismului.

cu clor gazos care se transformă întâi în soluţie. virusuri şi paraziţi. Cl2O are avantaje importante faţă de clorul gazos: pH-ul apei nu influenţează utilizarea lui. unde apa prizată se injectează în sol superficial şi la mică distanţă se extrage şi se introduce deja prepurificată în staţia de tratare propriu-zisă. şi anume evitării corodării conductelor sau precipitării / depunerilor în conducte. care pot precipita în conducte sau crea probleme la consumatori. nu reacţionează cu fenolii şi deci nu alterează organoleptic apa prin clorfenoli • • • • • • 9 . are gust şi miros propriu mai puţin deranjant ca şi Cl2. Dezinfecţia apei se practică la apele de suprafaţă. plancton şi alte suspensii grosiere. Ideal contra corodării este să se depună un fin strat de carbonat de calciu sau magneziu pe interior. Oxidarea este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor poluante. Filtrarea este următoarea etapă. Adsorbţia este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu. prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite. Asigură şi oxidarea diverselor substanţe organice şi anorganice. Se face prin aerare mecanică sau adăugare de reactiv sau trecere peste substanţe alcaline. Apa se prizează de regulă din lacuri de acumulare. clor sau Cl2O. care folosesc nisip respectiv cărbune activ. Există mai multe tipuri de filtre. Deferizarea sa demanganizarea se face în scopul îndepărtării acestor metale. din zonă de protecţie sanitară. fapt practicat în multe ţări. se îndepărtează corpuri plutitoare. bicarbonat etc. pe răşini adsorbante sau pe cărbune activ (impropriu numită filtrare pe cărbune activ).Staţiile de tratare a apei au structuri destul de diferite în funcţie de dimensiuni. azotaţii şi clorurile de calciu şi magneziu). oxigen. Dezacidifierea se aplică apelor acide. peşti. Duritatea apei este carbonatică (dată de carbonaţii de calciu şi magneziu) şi necarbonatică (dată de sulfaţii. Dedurizare / decarbonatare. incluzând chistele. Oxidarea se face cu reactivi precum ozon. Cel mai frecvent se folosesc schimbătorii de ioni. sau ce filtrează slab din alt motiv. apele subterane din soluri fisurate. Ideal este ca înainte de tratare să o preepurezi prin trecerea printr-o porţiune de sol. care pot fi liniare sau circulare. carstice. Scopul este distrugerea agenţilor patogeni bacterii. Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificărilor apei între preparare şi utilizarea de către consumator. tehnologii folosite etc. care se derulează în staţia de filtre. Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleaşi şi principiile la fel. Totuşi. mai rar din râuri. filtratul de mal. care nu se aplică la orice staţie de tratare. complexitate. pentru a nu fi corozive. dar asta depinde practic mult de pH. De asemenea există şi ministaţii de tratare sau chiar dispozitive individuale. Iată pe scurt procesele la care este supusă apa brută în continuare pentru a deveni apă potabilă: • • • • • • Sitarea este prima etapă a preparării apei. Sedimentarea se produce în decantoare. Clorinare gazoasă indirectă. În staţia de site.

cele deordinal II efectueaza controlul surselor de poluare pe sub-bazine hidrografice (afluentii raurilorprincipale) si sunt amplasate in toate centrele 10 .Apa este incadrata calitativ in clasele: I. printre care condensarea. Se folosesc mai rar pentru dezinfecţie. Apele meteorice Se experimentează şi provocarea de ploi artificiale în scopul obţinerii de apă potabilă din surse atmosferice.M – RO.S. Multe ţări din zone aride folosesc pentru oraşele de coastă apa mării ca sursă de apă potabilă. Alte surse se poate obţine şi din seva sau transpiraţia plantelor. din umorile unor animale şi peşti şi din alte asemenea surse.G. ionizate. deoarece depind de transparenţa apei.B. In Romania.M. Tratare cu argint: Necesită apă foarte curată şi contact de mai multe ore a apei cu plăcile de argint. Nu exista statii pentru monitoringul de fond.III si D (degradata). Alte surse de apă potabilă Desalinizarea. Si in I. mai rar. Sunt rar folosite. La nivel national. electrodializa. fapt ce face metoda aplicabilă numai pentru volume relativ mici de apă. În mai multe ţări se experimentează utilizarea ca sursă de apă potabilă chiar a apelor uzate orăşeneşti. Ajuta la luarea unor masuri corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si combaterea poluarii apelor. Exista 318 centre de control/sectiuni de supraveghere de ordinal I (parte integranta din Consiliul National al Apelor) si de ordinul II: o statie la 1000 km2 de bazin. Centrele de control de ordin I sunt bazinale.II. Reciclarea apei uzate. schimbătorii de ioni etc. Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei. după un proces avansat de epurare şi tratare. unde nu există apă lichidă Apă din ceaţă. Subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor Datele continute in Sistemul National Global de Monitoring al mediului G.• • • • Ultravioletele sunt o metodă de dezinfecţie aplicabilă apelor foarte curate.E. determinarea calitatii fizico-chimice si bacteriologice a apei a inceput in anul 1954. Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă care pot ucide microorganismele. aceasta activitate (controale. Se folosesc curent metode manuale de analiza si. automate. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrabă pentru a menţine o apă sterilă după ce a fost deja dezinfectată. Apă din gheţari. s-au putut amenaja panouri de condensare ce furnizează apă lichidă. supunând-o la costisitoare procese de desalinizare. extracţia. În anumite zone de "deşert umed" unde există ceaţă dar nu se ajunge la precipitaţii. Apa din topirea zăpezii este folosită de alpinişti dar şi de cabane şi alte rezidenţe umane iarna sau în zone polare sau la mare altitudine. insa numai dupa anul 1965 s-au elaborate primele date specifice. conform recomandarilor retelei europene EUROWATERNET. Razele gamma sunt radiaţii electromagnetice. congelarea. analize de laborator) este organizata pe bazine hidrografice mari. Trebuie aplicate în strat subţire şi timp relativ îndelungat. – RO. dar impactul ecologic potenţial este şi în acest caz foarte ridicat şi prin urmare trebuie extremă precauţie. osmoza inversă.

solventi. cu accent pe tehnologia de dezinfecţie. “Monitoring acologic”.pdf Nicoara Mircea. 150-155. în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege. impuritati.htm http://www.ecomagazin. prelucrarea datelor.ro/parametri. -controlul surselor de impurificare. a irigatiilor.mediu. prelevarea probelor de apa. Supravegherea calitatii resurselor naturale de apa este o activitate foarte importanta pentru Romania. despre eficienţa tehnologiilor de tratare. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 1. dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor. la evacuarea apelor uzate. conform Normelor de supraveghere. Iasi. 2.gov. inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. 2009.google.rowater. 11 .md/file/publicati/mediu%20amb/05/3_39-44. pesticide. • Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană. Monitorizarea de control • Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile.greenagenda. perfectionarea supravegherii calitatii apei prin introducerea si exploatarea sistemelor automate de control. cloruri si peste 180 de alte substante.administrative din bazinele hidrografice. noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor Bibliografie: • • • • • • • http://www. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste.Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor si-a popus ca obiective: -prevenirea pagubelor cauzate de poluarea accidentala asupra alimentarii cu apa potabila. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet. a apei industriale.Activitatea retelei sistemului national este coordonata de un centru cae elaboreaza metodologia de stabilire a sectiilor de control.ro/bucuresti-singura-capitala-din-europa-fara-statie-de-epurare/ http://www.org/ecoaqua/potabil.aspx http://www.php http://www.nu noi. Ed. spori.ro/daprut/default. transportator de calcar. -furnizarea unui sistem eficient de informare asupra schimbarilor continue a calitatii apelor. metodele de analiza.calitateaer.ro/imghp?hl=ro&tab=wi http://www. Monitorizarea de audit • Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme. Concluzii: Apa este indispensabila vietii. bacteriilor. Tehnopress. produsă şi distribuită.alergeni. pentru ca ei . ei stapanesc planeta.

Masteranzi: Ciubotariu Liliana Grecu Isabela Halibei Loredana Turcan Vladimir 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful