Universitatea “Al. I.

Cuza” Facultatea de Biologie Specializarea Bioprocedee in domeniul agroalimentar Tehnici de analiza calitativa si cantitativa a aerului si a apei Aerul – semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre.Aerul reprezinta un amestec gazos, avandastfel proprietatile starii gazoase. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. Aerul atmosferic, alaturi de alte componente ale mediului ambiant, are o insemnatate vitala foarte importanta pentru natura. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii circa 70% din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer curat, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii. Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant(ISO 6107/3-85). Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a dioxidului de carbon, protoxidului de azot si a metanului. -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in: -naturale (eruptii vulcanice,furtuni de praf,s.a); -de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.Aceste surse elimina cantitatii mari de substante toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, carese elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, dioxidul de sulf, praf, s.a.

1

Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferice de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode. s. nu trebuie de neglijat aceste întreprinderi. se utilizeaza aditivi contra fumului la motoare diesel. Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3. se dezvoltă în zonele uscate. s. inclusiv: ● particule solide – 3.majorarea numarului unitatilor de transport influenteaza negativ asupra bazinului aerian.aportul de aer din exterior . în contact cu produsele alimentare. care este condiţionată de scăderea volumului producţiei. antrenat în suspensie de curenţii de aer . În ultimii 10 ani se observă o tendinţă de scădere a nivelului poluării aerului de către sursele staţionare de poluare a întreprinderilor industriale mari. Din acest motiv poluatori a aerului la momentul actual devin sursele staţionare – întreprinderi particulare cu volum de producere mai mic.materii prime alimentare brute Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară.praful depozitat. deoarece numărul lor este mare şi creşte stabil. In tara noastra.389 mii tone.345 mii tone. Cu toate că impactul lor asupra aerului este redus. Datele prezentate nu sunt depline din motivul că nu toţi agenţii economici au prezentat rapoartele statistice.184 mii tone. 2 .a. Mucegaiurile sunt totdeauna prezente. de exmplu: se perfectioneaza procesele tehnologice. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori.a. cum ar fi. în special acolo unde umiditatea este ridicată. ● oxid de carbon – 5. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m3. Surse producătoare de particule sunt: . se construiesc diferite instalatii de purificare. Potrivit datelor rapoartelor statistice (forma 1-aer). ● altele – 3.sistemele de evacuare a apelor uzate . unde situatia economica este dificila. cantitatea totală a poluanţilor emişi de sursele fixe pe parcursul anului 2004 a constituit 17. Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru. se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat.446 mii tone.005 mii tone. ● dioxid de sulf – 2. ● oxizi de azot – 3. şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian.369 mii tone.ambalaje şi materiale nealimentare .îmbrăcămintea . cel mai mult polueaza aerul atmosferic transportul auto: suma poluantilor emisi de autotransport este mult mai mare decat suma poluantilor de la sursele stationare.

Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa ofere situatia reala a poluarii aerului. -procentul de populatie expusa.Implementarea unui Program de monitoring a surselor de poluare aerului la nivel naţional ar trebui să înceapă odată cu rezolvarea unor probleme şi anume: • Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi standardele europene.Toţi agenţii economici care poluează bazinul aerian în rezultatul activităţii lor trebuie să dispună de laboratoare sau mini-laboratoare pentru efectuarea controlului permanent al emisiilor în aer. -echipamentul si personalul disponibil. Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare: . • Concentratile maxime admisibile ale poluantilor iritanti prezenti in atmosfera au fost stabilite prin STAS 12174/1987. Intreprinderile sunt nevoite să investească mijloace financiare în protecţia aerului pentru menţinerea instalaţiilor de purificareexistente în stare de funcţionare. Se disting puncte de recoltare fixa (statii fixe) si puncte sau statii mobile. Monitoringul calitatii aerului se face in flux informational rapid si lent. volumul se exprima in mg m-3 si sunt stabilite ca medii pe scurta durata (30 de minute) si durata lunga : zilnice. Fixarea punctelor de recoltare a probelor de aer pentru analiza depinde de: -caracteristicile surselor de poluare. putând fi evaluate calitativ şi cantitativ. după care membrana se depune pe suprafaţa unui mediu de cultură cu geloză. • Metoda filtrării prin membrane. într-o placă Petri. Pregătirea profesională a cadrelor laboratoarelor ecologice. lunare sau anuale (cele mai frecvente sunt cele zilnice). • Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare să ducă la instalarea în laboratoarele ecologice ale IES şi ale întreprinderilor a unui utilaj de măsurare şi prelevare a probelor performante care ar corespunde cerinţelor actuale. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membrană filtrantă. -aria de raspandire a acestora.Metoda sedimentării Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării. micro-organismele vor creşte formând colonii caracteristice pe suprafaţa membranei. Prin termostatare optima.Metoda aspiraţiei . inclusiv şi reciclarea cadrelor peste hotare. 3 . deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o orientaţie clar definită (diferiţi experţi se documentează din diferite surse). Spre regret insa.Metoda filtrării prin membrane . -natura poluantilor. întreprinderile investesc foarte puţine mijloace financiare pentru procurarea instalaţiilor noi. performante.

τ = timp de expunere. K . S . [min]. După termostatare corespunzătoare. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA). 20. solidificat. Supravegherea poluarii de fond a aerului intereseaza umanitatea in ansamblu pentru ca producerea unor incarcari aduce modificari ireversibile in compozitia chimica a unor straturi de aer si ca urmare. Timpul de sedimentare variază invers proporţional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5. iar termostatarea se va realiza la 25°C. [cm2]. 15. Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaţa unei placi Petri in care se găseşte depus mediu de cultura. se apreciază cantitativ numărul de microorganisme din aerul analizat cu formula: ufc/m3 aer=100x100xn/SxK în care: ufc .coeficient ce depinde de timpul de expunere: K=τ/5. ceea ce corespunde calitatii aerului de deasupra stratului limita planetar (peste 22000 m). La momentul actual laboratoarele ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat cât şi cele departamentale nu dispun de un echipament complet adecvat pentru a asigura efectuarea sistematică şi completă a monitoringului surselor de poluare a aerului. iar termostatarea se va realiza la 30°C. în plăci Petri.suprafaţa plăcii Petri. n .numărul de unităţi formatoare de colonii. se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. timp de 2-3 zile. de preferinta in munti. Pentru determinarea numărului de drojdii si mucegaiuri din aer. se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) si se evaluează contaminarea biologica a aerului. După terminarea perioadei de termostatare. La sfârşitul perioadei de prelevare. Analiza calitativă a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obţinute pe plăcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii. Exista statii de 4 . Pentru determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile. pentru sedimentarea microorganismelor din aerul corespunzător punctului de control.numărul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaţa mediului. pot rezulta consecinte grave pentru intreaga biosfera. regionale si locale (impact). aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu PCA. La nivelul solului se poate gasi o asemenea calitate a aerului numai la distante foarte mari de sursele industriale. Metoda aspiraţiei Aerul care trebuie prelevat este aspirat. prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. drojdii şi mucegaiuri. 10. cu o viteza constanta si pentru o anumita perioada de timp. s-a recomandat de catre organismele specializate ale Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (GEMS-SC MNI) oraganizarea a 3 tipuri de statii: pentru supravegherea poluarii de fond (baza). pe baza volumului de aer prelevat.• • • • • • • Metoda sedimentării (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultură specific. Statiile de fond fac determinari asupra urmelor de poluanti care au patruns in asa zisul “aer curat”. 30 minute). timp de 3-5 zile. Sistemul national de supraveghere a calitatii aerului In domeniul supravegherii continue a calitatii aerului.

constructiilor ca si a eficacitatii sistemelor de retinere si de protectie. iar cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor. in tara noastra este in curs de extindere Sistemul National de Supraveghere a calitatii aerului. variante ale metodei manuale. In practica se calculeaza avand ca baza de referinta concentratiile maxime admisibile. Poluarea de impact afecteaza direct si indirect in special lantul alimentar si sanatatea umana. impune de asemenea supravegherea continua a poluarii locale. Metodele de determinare folosite in activitatea de supraveghere a calitatii aerului pot fi: • automate. fiind automatizata doar schimbarea probelor.utilizandu-se current valori integrate raportate la 24 de ore. mai rar folosindu-se cele raportate la 30 de minute. incluse in reteaua Global Atmospheric Watch (GAW). in zonele puternic poluate. dar se pot calcula si medii lunare. Este foarte important sa se stabileasca aria de raspandire a poluantilor. Predeal. optime din punct de vedere sanitar. depasirile de substante poluante (in %. Rarau. Stana de Vale. Fundata si Bucuresti.Se pot folosi si metode semiautomate. anuale si multianuale.) Observatoarele de supraveghere a poluarii locale se organizeaza. industriala) prezinta in primul rand un interes national. Rezultatele obtinute se pot inscrie sub forma unei diagrame avand pe abcisa timpul. Statiile regionale permit supravegherea gradului de poluare a zonei respective. Pe linia supravegherii continue a calitatii aerului. • Pentru interpretarea datelor se folosesc metode matematice. urban.Studiile facute asupra evolutiei nivelului de poluare conduc la gasirea de solutii practice. In urma masuratorilor se calculeaza media pe 24 de ore. Emisiile poluante pot proveni de la surse diferite. Semenic. manuale. reprezentate de dispozitive care inregistreaza in mod automat concentratiile substantelor poluante gasite. sezoniere. Cunoasterea nivelului poluarii locale. De un interes egal apare si influenta noxelor asupra ecilibrului ecosistemelor si deci asupra folosirii optime a resurselor naturale. a efectelor produse asupra materialelor. 5 . fiind necesare doar reglarea periodica a aparatelor si schimbarea reactivilor.fond la: Bran. trebuie sa se cunoasca toti factorii care concura la realizarea lui. de regula. dar sesizeaza si aparitia de noxe de la statele vecine. datorita surselor de poluare industriala din interiorul tarii. Supravegherea continua a poluarii la nivel local (de impact. analizele facandu-se in laborator. iar pe ordonata concentratiile. precum si a evolutiei in timp a fenomenului de poluare. Parang. cand recoltarea probelor se face prin metode clasice de aspiratie sau sedimentare a suspensiilor. aceasta se poate face prin calcule si/sau prin observare directa. Pentru determinarea concentratiilor de aer pentru un teritoriu expus poluarii. a volumului lor. etnic si ecologic.

echipat cu o turbina de constructie speciala. barierele de aer reprezinta o solutie ideala. fara precedent. ceea ce ii confera calitati superioare statiilor asemanatoare din Europa. poluanti. localuri destinate alimentatiei publice poate garanta stoparea aportului de microorganisme si infestanti in general prin caile de acces ale persoanelor. Din acest punct de vedere. conditiile de igiena si curatenie sunt extrem de importante. Astazi se pare ca multe probleme au loc la o scara globala sau cel putin continentala. fiind practic recomandata sau chiar impusa prin legislatie. frecventa deschidere a usilor intr-un spatiu in care conditiile de curatenie si igiena trebuie mentinute la un inalt standard profesional. agenti poluanti.) Stiinta a permis oamenilor sa traiasca pe planeta in numar nemaiintalnit si intr-o bunastare fara precedent. Barierele de aer. etc. Pe langa aceasta. reprezinta o mare problema. Resursele carre creeaza bogatia noastra sunt epuizate cu o viteza crescanda. Statia Fundata. este insotit de o gama de emisii nocive in mediul natural. insectele reprezinta un pericol major in domeniul alimentar datorita riscului mare de infectare pe care il presupun. aer care contine praf. Concluzii Este bine cunoscut faptul ca intr-un spatiu destinat prepararii sau vanzarii produselor alimentare. Controlul incarcarii microbiologice ale aerului. microorganisme. fum. Apa. cunoscute si ca “perdele de aer”. in care reducerea cantitatii de praf. Nivelul nostru de consum. suprafetelor de lucru si utilajelor reprezinta o prioritate majora intrucat prezenta in cantitate mai mare decat cea prevazuta in standardele sanitare poate periclita sanatatea oamenilor. are o pozitie avantajoasa prin departarea de zonele industriale. mai pretios decat aurul si decat jocurile olimpice” (gr. dar si de a impiedica fluxul de aer din exterior. actioneaza de fapt ca o usa “virtuala” intre exterior si interior. hale de productie din industria alimentara. a accesului insectelor este o conditie a functionarii acestora. De aceea.Totusi. unitati de productie a produselor alimentare in general. ca factor de mediu.Statiile de observatie participa efectiv la studiul schimburilor poluarii de fond a atmosferei terestre. etc. Acest lucru este posibil datorita unui fascicul lamelar de aer produs de un ventilator centrifugal foarte puternic.importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa “Apa este un dar foarte pretios. este afectata puternic de poluare. 6 . Problemele create de aceste emisii au fost semnalate mai intai local. ceea ce a insemnat ca au putut fi rezolvate prin masuri locale. cum ar fi: carmangerii. spre exemplu. Scopul unei bariere de aer este nu numai de a reduce substantial schimbul de caldura cu exteriorul (mentinand constanta temperatura din interiorul incaperii). insecte. mirosuri neplacute. in ultimele decade s-a intarit convingerea ca omenirea a atins o noua limita conditionata de o bariera la care nun e-am gandit inainte: planeta Pamant si resursele ei sunt limitate. creand multe probleme in legatura cu pastrarea si imbunatatirea calitatii ei. Barierele de aer sunt deasemenea foarte importante in locuri in care este necesar controlul riguros al calitatii aerului. NUMAI prezenta unei bariere de aer la intrarea in spatii precum: carmangerii. • Apa – semnificatii.

in timp de 48 ore la 35C. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate. deoarece sunt factori obiectivi. Şi găseşte apă în diverse alimente. CO2. Aprecierea stării de igiena a apei presupune: determinarea numărului total de germeni si a bacteriilor coliforme. dar foarte puţin fără apă. Exploatarea neraţională a resurselor de apă (subterane şi de suprafaţă) şi modificările artificiale ale fluxurilor naturale (devierea cursurilor. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive. Rezistă timp destul de îndelungat fără mâncare.Analiza microbiologica Apa folosita trebuie sa îndeplinească condiţiile de potabilitate. pentru a asigura sănătatea populaţiei.  Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă. 1. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. H2. 2. care pot conţine germeni patogeni. bazate in primul rând pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic. după 48 ore de termostatare la 37C. lanţuri de acumulări. de confirmare. pe comunităţile umane perturbând alimentarea cu apă. rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar 7 . deoarece diminuarea lor ar însemna creşteri catastrofale de nivel a mărilor şi oceanelor. excrementele umane si animale. a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor. mai rar din alte surse. bacteriologici. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat factor de mediu. Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. biologici. este şi va fi APA POTABILĂ. dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele. sub raportul unor indici organoleptici. Această situaţie se va menţine. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar şi poluarea s-a intensificat şi diversificat. dar nu şi de apa de băut. de aceea in analiza apei se urmăreşte detectarea poluării fecale-folosind indicatorii coliformii. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile. ale căror valori limita sunt prevăzute de normative sanitare in standardul de stat. dar nu se poate lipsi de apa lichidă. Supraexploatarea sistemelor naturale ar trebui eliminate inainte ca aceste sisteme sa se prabuseasca. metodelor de analiză şi control. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prinsă în calotele glaciare. direct sau indirect. fizico-chimici. mai devreme sau mai târziu. • SURSE DE APĂ POTABILĂ  Omul se poate lipsi in extremis de apă pentru alte folosinţe. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura. modificarea nivelului normal al oglinzii apei ) se repercutează. asigurarea hranei sau ducând chiar la dispariţia în timp a comunităţii respective. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună.

Substanţe cum sunt cianurile sau nitraţii. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apă şi de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redusă afectează sănătatea respectivului organism viu. Pe această bază putem grupa efectele biologice ale substanţelor din apă în trei categorii: Substanţe toxice cu efect de prag : Sunt toxice numai peste o anumită concentraţie (prag). boli parazitare. .contaminarea apei cu elemente radioactive. Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă. sau diverse metale care sunt toxice peste concentraţia-prag. Altele crează probleme la concentraţii prea mici.epidemii ). Sunt substanţe care pot să fie dăunătoare peste o anumită concentraţie. şi asupra omului în particular. INFLUENŢA APEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman . • La baza patologiei hidrice neinfecţioase stau trei mecanisme: . în general. !!! Diversele substanţe chimice dizolvate în apă pot avea importante efecte asupra sănătăţii organismelor vii .Pe primul plan al acţiunii apei asupra sănătăţii omului stă patologia hidrică infecţioasă (relaţia apă . mutagene (produc mutaţii genetice) sau teratogene (produc malformaţii) posibil la orice concentraţie. iar germenii sunt tot mai rezistenţi la dezinfectante. dar este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere (leptospiroză. aceasta putând fi atinsă şi treptat prin fenomenul de bioacumulare. devin toxice peste o anumită concentraţie şi pentru care e nevoie de doză crescută deoarece nu se acumulează. sub aceasta nu se observă efecte asupra sănătăţii. a produs o creştere a susceptibilităţii la boli hidrice. schistostomiază. Scăderea imunităţii populaţiei.organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau cel puţin orientative. cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman. deci pentru care nu s-a putut stabili existenţa unui prag sub care să nu fie nocive • Elemente esenţiale: Sunt substanţe care trebuie să facă parte obligatoriu din dieta organismului. Se preconizează că securitatea microbiologică a apei va fi o mare problemă a secolului viitor.modificarea conţinutului de micro şi macroelemente chimice în apă. Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidrică sunt: boli microbiene. 8 . . în principal prin îmbunătăţirea generală a igienei. sau a alimentelor contaminate prin apă).contaminarea apei cu substanţe chimice toxice. boli virale. !!!Calitatea microbiologică a apei este în scădere în majoritatea ţărilor. Substanţe genotoxice : Sunt substanţe toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer). tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella).

Dedurizare / decarbonatare. Ideal contra corodării este să se depună un fin strat de carbonat de calciu sau magneziu pe interior. care pot precipita în conducte sau crea probleme la consumatori. Totuşi. sau ce filtrează slab din alt motiv. Ideal este ca înainte de tratare să o preepurezi prin trecerea printr-o porţiune de sol. care se derulează în staţia de filtre. cu clor gazos care se transformă întâi în soluţie. Deferizarea sa demanganizarea se face în scopul îndepărtării acestor metale. clor sau Cl2O. azotaţii şi clorurile de calciu şi magneziu). Sedimentarea se produce în decantoare. se îndepărtează corpuri plutitoare. Scopul este distrugerea agenţilor patogeni bacterii. Se face prin aerare mecanică sau adăugare de reactiv sau trecere peste substanţe alcaline. pe răşini adsorbante sau pe cărbune activ (impropriu numită filtrare pe cărbune activ). În staţia de site. Cl2O are avantaje importante faţă de clorul gazos: pH-ul apei nu influenţează utilizarea lui. Există mai multe tipuri de filtre.Staţiile de tratare a apei au structuri destul de diferite în funcţie de dimensiuni. Clorinare gazoasă indirectă. complexitate. are gust şi miros propriu mai puţin deranjant ca şi Cl2. Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. Dezacidifierea se aplică apelor acide. filtratul de mal. Iată pe scurt procesele la care este supusă apa brută în continuare pentru a deveni apă potabilă: • • • • • • Sitarea este prima etapă a preparării apei. Filtrarea este următoarea etapă. tehnologii folosite etc. apele subterane din soluri fisurate. Oxidarea este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor poluante. unde apa prizată se injectează în sol superficial şi la mică distanţă se extrage şi se introduce deja prepurificată în staţia de tratare propriu-zisă. Dezinfecţia apei se practică la apele de suprafaţă. incluzând chistele. şi anume evitării corodării conductelor sau precipitării / depunerilor în conducte. etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleaşi şi principiile la fel. mai rar din râuri. care pot fi liniare sau circulare. peşti. din zonă de protecţie sanitară. nu reacţionează cu fenolii şi deci nu alterează organoleptic apa prin clorfenoli • • • • • • 9 . care nu se aplică la orice staţie de tratare. Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificărilor apei între preparare şi utilizarea de către consumator. Cel mai frecvent se folosesc schimbătorii de ioni. carstice. Asigură şi oxidarea diverselor substanţe organice şi anorganice. fapt practicat în multe ţări. dar asta depinde practic mult de pH. pentru a nu fi corozive. plancton şi alte suspensii grosiere. prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite. bicarbonat etc. care folosesc nisip respectiv cărbune activ. Adsorbţia este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu. virusuri şi paraziţi. Oxidarea se face cu reactivi precum ozon. Apa se prizează de regulă din lacuri de acumulare. De asemenea există şi ministaţii de tratare sau chiar dispozitive individuale. Duritatea apei este carbonatică (dată de carbonaţii de calciu şi magneziu) şi necarbonatică (dată de sulfaţii. oxigen.

Apele meteorice Se experimentează şi provocarea de ploi artificiale în scopul obţinerii de apă potabilă din surse atmosferice.• • • • Ultravioletele sunt o metodă de dezinfecţie aplicabilă apelor foarte curate.B. mai rar. osmoza inversă.S.III si D (degradata). Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă care pot ucide microorganismele. Apă din gheţari. conform recomandarilor retelei europene EUROWATERNET. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrabă pentru a menţine o apă sterilă după ce a fost deja dezinfectată. unde nu există apă lichidă Apă din ceaţă. printre care condensarea. Alte surse de apă potabilă Desalinizarea. Centrele de control de ordin I sunt bazinale. supunând-o la costisitoare procese de desalinizare. aceasta activitate (controale.M – RO. extracţia. după un proces avansat de epurare şi tratare. s-au putut amenaja panouri de condensare ce furnizează apă lichidă. cele deordinal II efectueaza controlul surselor de poluare pe sub-bazine hidrografice (afluentii raurilorprincipale) si sunt amplasate in toate centrele 10 . Alte surse se poate obţine şi din seva sau transpiraţia plantelor. electrodializa. insa numai dupa anul 1965 s-au elaborate primele date specifice. La nivel national. automate. – RO. Ajuta la luarea unor masuri corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si combaterea poluarii apelor. dar impactul ecologic potenţial este şi în acest caz foarte ridicat şi prin urmare trebuie extremă precauţie. În anumite zone de "deşert umed" unde există ceaţă dar nu se ajunge la precipitaţii. Se folosesc mai rar pentru dezinfecţie.G. Subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor Datele continute in Sistemul National Global de Monitoring al mediului G. Nu exista statii pentru monitoringul de fond. Multe ţări din zone aride folosesc pentru oraşele de coastă apa mării ca sursă de apă potabilă. congelarea. Trebuie aplicate în strat subţire şi timp relativ îndelungat. fapt ce face metoda aplicabilă numai pentru volume relativ mici de apă. deoarece depind de transparenţa apei. Razele gamma sunt radiaţii electromagnetice. Exista 318 centre de control/sectiuni de supraveghere de ordinal I (parte integranta din Consiliul National al Apelor) si de ordinul II: o statie la 1000 km2 de bazin.Apa este incadrata calitativ in clasele: I. Se folosesc curent metode manuale de analiza si.II. In Romania.M. Apa din topirea zăpezii este folosită de alpinişti dar şi de cabane şi alte rezidenţe umane iarna sau în zone polare sau la mare altitudine. din umorile unor animale şi peşti şi din alte asemenea surse. În mai multe ţări se experimentează utilizarea ca sursă de apă potabilă chiar a apelor uzate orăşeneşti. Si in I.E. Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei. ionizate. Sunt rar folosite. schimbătorii de ioni etc. Tratare cu argint: Necesită apă foarte curată şi contact de mai multe ore a apei cu plăcile de argint. determinarea calitatii fizico-chimice si bacteriologice a apei a inceput in anul 1954. analize de laborator) este organizata pe bazine hidrografice mari. Reciclarea apei uzate.

impuritati. Tehnopress. Concluzii: Apa este indispensabila vietii.Activitatea retelei sistemului national este coordonata de un centru cae elaboreaza metodologia de stabilire a sectiilor de control.ro/bucuresti-singura-capitala-din-europa-fara-statie-de-epurare/ http://www. a apei industriale.php http://www. spori. perfectionarea supravegherii calitatii apei prin introducerea si exploatarea sistemelor automate de control. 11 .ro/daprut/default. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet. bacteriilor. cloruri si peste 180 de alte substante. solventi. noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor Bibliografie: • • • • • • • http://www.nu noi.calitateaer. despre eficienţa tehnologiilor de tratare.ecomagazin. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 1.ro/imghp?hl=ro&tab=wi http://www. conform Normelor de supraveghere. -furnizarea unui sistem eficient de informare asupra schimbarilor continue a calitatii apelor.google. Monitorizarea de audit • Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.aspx http://www. la evacuarea apelor uzate. -controlul surselor de impurificare. “Monitoring acologic”. ei stapanesc planeta.org/ecoaqua/potabil.md/file/publicati/mediu%20amb/05/3_39-44. cu accent pe tehnologia de dezinfecţie. 2. • Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană.htm http://www. a irigatiilor. pesticide. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste.Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor si-a popus ca obiective: -prevenirea pagubelor cauzate de poluarea accidentala asupra alimentarii cu apa potabila. pentru ca ei . Iasi.mediu. Monitorizarea de control • Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile.rowater.greenagenda. prelevarea probelor de apa. Ed. dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor.alergeni. 2009.administrative din bazinele hidrografice. 150-155. în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege. inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. transportator de calcar.pdf Nicoara Mircea. prelucrarea datelor. metodele de analiza. produsă şi distribuită. Supravegherea calitatii resurselor naturale de apa este o activitate foarte importanta pentru Romania.gov.ro/parametri.

Masteranzi: Ciubotariu Liliana Grecu Isabela Halibei Loredana Turcan Vladimir 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful