P. 1
Tehnici de Analiza Calitativa Si Cantitativa a Aerului Si a Apei

Tehnici de Analiza Calitativa Si Cantitativa a Aerului Si a Apei

|Views: 1,052|Likes:
Published by Isabela Scurtu

More info:

Published by: Isabela Scurtu on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2013

pdf

text

original

Universitatea “Al. I.

Cuza” Facultatea de Biologie Specializarea Bioprocedee in domeniul agroalimentar Tehnici de analiza calitativa si cantitativa a aerului si a apei Aerul – semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre.Aerul reprezinta un amestec gazos, avandastfel proprietatile starii gazoase. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. Aerul atmosferic, alaturi de alte componente ale mediului ambiant, are o insemnatate vitala foarte importanta pentru natura. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii circa 70% din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer curat, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii. Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant(ISO 6107/3-85). Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a dioxidului de carbon, protoxidului de azot si a metanului. -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in: -naturale (eruptii vulcanice,furtuni de praf,s.a); -de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.Aceste surse elimina cantitatii mari de substante toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, carese elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, dioxidul de sulf, praf, s.a.

1

aportul de aer din exterior .praful depozitat.369 mii tone. cel mai mult polueaza aerul atmosferic transportul auto: suma poluantilor emisi de autotransport este mult mai mare decat suma poluantilor de la sursele stationare. deoarece numărul lor este mare şi creşte stabil.Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferice de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode. In tara noastra. şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian.a. ● dioxid de sulf – 2. se construiesc diferite instalatii de purificare. Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare. se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice. Surse producătoare de particule sunt: . Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat.005 mii tone. Datele prezentate nu sunt depline din motivul că nu toţi agenţii economici au prezentat rapoartele statistice. s. se dezvoltă în zonele uscate.389 mii tone. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3. inclusiv: ● particule solide – 3. care este condiţionată de scăderea volumului producţiei. Potrivit datelor rapoartelor statistice (forma 1-aer).îmbrăcămintea . ● oxid de carbon – 5. în special acolo unde umiditatea este ridicată. cum ar fi.ambalaje şi materiale nealimentare .184 mii tone. 2 . În ultimii 10 ani se observă o tendinţă de scădere a nivelului poluării aerului de către sursele staţionare de poluare a întreprinderilor industriale mari. nu trebuie de neglijat aceste întreprinderi. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori. ● altele – 3. în contact cu produsele alimentare. de exmplu: se perfectioneaza procesele tehnologice. Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru. Din acest motiv poluatori a aerului la momentul actual devin sursele staţionare – întreprinderi particulare cu volum de producere mai mic.sistemele de evacuare a apelor uzate . cantitatea totală a poluanţilor emişi de sursele fixe pe parcursul anului 2004 a constituit 17. Mucegaiurile sunt totdeauna prezente.majorarea numarului unitatilor de transport influenteaza negativ asupra bazinului aerian. s. ● oxizi de azot – 3.345 mii tone. Cu toate că impactul lor asupra aerului este redus. se utilizeaza aditivi contra fumului la motoare diesel. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m3.446 mii tone.a. antrenat în suspensie de curenţii de aer .materii prime alimentare brute Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară. unde situatia economica este dificila.

într-o placă Petri. inclusiv şi reciclarea cadrelor peste hotare. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membrană filtrantă. -natura poluantilor. micro-organismele vor creşte formând colonii caracteristice pe suprafaţa membranei.Metoda aspiraţiei .Toţi agenţii economici care poluează bazinul aerian în rezultatul activităţii lor trebuie să dispună de laboratoare sau mini-laboratoare pentru efectuarea controlului permanent al emisiilor în aer. • Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare să ducă la instalarea în laboratoarele ecologice ale IES şi ale întreprinderilor a unui utilaj de măsurare şi prelevare a probelor performante care ar corespunde cerinţelor actuale. putând fi evaluate calitativ şi cantitativ.Metoda sedimentării Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării. • Concentratile maxime admisibile ale poluantilor iritanti prezenti in atmosfera au fost stabilite prin STAS 12174/1987. performante. -aria de raspandire a acestora. Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare: . Se disting puncte de recoltare fixa (statii fixe) si puncte sau statii mobile. • Metoda filtrării prin membrane. Prin termostatare optima. deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o orientaţie clar definită (diferiţi experţi se documentează din diferite surse). Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa ofere situatia reala a poluarii aerului. Spre regret insa. Pregătirea profesională a cadrelor laboratoarelor ecologice.Metoda filtrării prin membrane .Implementarea unui Program de monitoring a surselor de poluare aerului la nivel naţional ar trebui să înceapă odată cu rezolvarea unor probleme şi anume: • Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi standardele europene. 3 . volumul se exprima in mg m-3 si sunt stabilite ca medii pe scurta durata (30 de minute) si durata lunga : zilnice. după care membrana se depune pe suprafaţa unui mediu de cultură cu geloză. Fixarea punctelor de recoltare a probelor de aer pentru analiza depinde de: -caracteristicile surselor de poluare. -procentul de populatie expusa. lunare sau anuale (cele mai frecvente sunt cele zilnice). Monitoringul calitatii aerului se face in flux informational rapid si lent. Intreprinderile sunt nevoite să investească mijloace financiare în protecţia aerului pentru menţinerea instalaţiilor de purificareexistente în stare de funcţionare. -echipamentul si personalul disponibil. întreprinderile investesc foarte puţine mijloace financiare pentru procurarea instalaţiilor noi.

n .coeficient ce depinde de timpul de expunere: K=τ/5. iar termostatarea se va realiza la 30°C. Statiile de fond fac determinari asupra urmelor de poluanti care au patruns in asa zisul “aer curat”. se apreciază cantitativ numărul de microorganisme din aerul analizat cu formula: ufc/m3 aer=100x100xn/SxK în care: ufc . [min]. 15. La sfârşitul perioadei de prelevare. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu PCA. timp de 2-3 zile. 30 minute). cu o viteza constanta si pentru o anumita perioada de timp. 10. La momentul actual laboratoarele ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat cât şi cele departamentale nu dispun de un echipament complet adecvat pentru a asigura efectuarea sistematică şi completă a monitoringului surselor de poluare a aerului. Timpul de sedimentare variază invers proporţional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5.numărul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaţa mediului. de preferinta in munti. τ = timp de expunere. După terminarea perioadei de termostatare. s-a recomandat de catre organismele specializate ale Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (GEMS-SC MNI) oraganizarea a 3 tipuri de statii: pentru supravegherea poluarii de fond (baza). solidificat. regionale si locale (impact). ceea ce corespunde calitatii aerului de deasupra stratului limita planetar (peste 22000 m). Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaţa unei placi Petri in care se găseşte depus mediu de cultura. pe baza volumului de aer prelevat. Supravegherea poluarii de fond a aerului intereseaza umanitatea in ansamblu pentru ca producerea unor incarcari aduce modificari ireversibile in compozitia chimica a unor straturi de aer si ca urmare. pentru sedimentarea microorganismelor din aerul corespunzător punctului de control.suprafaţa plăcii Petri. După termostatare corespunzătoare. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA). 20. pot rezulta consecinte grave pentru intreaga biosfera. K . S . Pentru determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile. Analiza calitativă a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obţinute pe plăcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii. prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. drojdii şi mucegaiuri. [cm2]. iar termostatarea se va realiza la 25°C. La nivelul solului se poate gasi o asemenea calitate a aerului numai la distante foarte mari de sursele industriale. Sistemul national de supraveghere a calitatii aerului In domeniul supravegherii continue a calitatii aerului. Exista statii de 4 . timp de 3-5 zile. se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. Metoda aspiraţiei Aerul care trebuie prelevat este aspirat.• • • • • • • Metoda sedimentării (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultură specific. Pentru determinarea numărului de drojdii si mucegaiuri din aer. se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) si se evaluează contaminarea biologica a aerului. în plăci Petri.numărul de unităţi formatoare de colonii.

Emisiile poluante pot proveni de la surse diferite. in tara noastra este in curs de extindere Sistemul National de Supraveghere a calitatii aerului. sezoniere.Studiile facute asupra evolutiei nivelului de poluare conduc la gasirea de solutii practice. constructiilor ca si a eficacitatii sistemelor de retinere si de protectie. anuale si multianuale. optime din punct de vedere sanitar. variante ale metodei manuale. Semenic. Poluarea de impact afecteaza direct si indirect in special lantul alimentar si sanatatea umana.fond la: Bran. incluse in reteaua Global Atmospheric Watch (GAW). urban. Parang. depasirile de substante poluante (in %. datorita surselor de poluare industriala din interiorul tarii. iar cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor. impune de asemenea supravegherea continua a poluarii locale. Statiile regionale permit supravegherea gradului de poluare a zonei respective.) Observatoarele de supraveghere a poluarii locale se organizeaza. cand recoltarea probelor se face prin metode clasice de aspiratie sau sedimentare a suspensiilor. de regula. reprezentate de dispozitive care inregistreaza in mod automat concentratiile substantelor poluante gasite. In practica se calculeaza avand ca baza de referinta concentratiile maxime admisibile. Este foarte important sa se stabileasca aria de raspandire a poluantilor. Pe linia supravegherii continue a calitatii aerului. In urma masuratorilor se calculeaza media pe 24 de ore. 5 . Rezultatele obtinute se pot inscrie sub forma unei diagrame avand pe abcisa timpul. etnic si ecologic. Metodele de determinare folosite in activitatea de supraveghere a calitatii aerului pot fi: • automate. precum si a evolutiei in timp a fenomenului de poluare. a efectelor produse asupra materialelor. industriala) prezinta in primul rand un interes national. in zonele puternic poluate. aceasta se poate face prin calcule si/sau prin observare directa. Cunoasterea nivelului poluarii locale. Supravegherea continua a poluarii la nivel local (de impact. fiind automatizata doar schimbarea probelor. a volumului lor. dar sesizeaza si aparitia de noxe de la statele vecine. Pentru determinarea concentratiilor de aer pentru un teritoriu expus poluarii. dar se pot calcula si medii lunare. trebuie sa se cunoasca toti factorii care concura la realizarea lui. Stana de Vale. manuale. Rarau.utilizandu-se current valori integrate raportate la 24 de ore. Predeal.Se pot folosi si metode semiautomate. iar pe ordonata concentratiile. De un interes egal apare si influenta noxelor asupra ecilibrului ecosistemelor si deci asupra folosirii optime a resurselor naturale. Fundata si Bucuresti. mai rar folosindu-se cele raportate la 30 de minute. fiind necesare doar reglarea periodica a aparatelor si schimbarea reactivilor. analizele facandu-se in laborator. • Pentru interpretarea datelor se folosesc metode matematice.

Totusi. fum. unitati de productie a produselor alimentare in general. actioneaza de fapt ca o usa “virtuala” intre exterior si interior. etc. localuri destinate alimentatiei publice poate garanta stoparea aportului de microorganisme si infestanti in general prin caile de acces ale persoanelor. Problemele create de aceste emisii au fost semnalate mai intai local. este afectata puternic de poluare. Astazi se pare ca multe probleme au loc la o scara globala sau cel putin continentala. in ultimele decade s-a intarit convingerea ca omenirea a atins o noua limita conditionata de o bariera la care nun e-am gandit inainte: planeta Pamant si resursele ei sunt limitate. creand multe probleme in legatura cu pastrarea si imbunatatirea calitatii ei. Statia Fundata. insecte. Resursele carre creeaza bogatia noastra sunt epuizate cu o viteza crescanda. Nivelul nostru de consum. echipat cu o turbina de constructie speciala. conditiile de igiena si curatenie sunt extrem de importante. are o pozitie avantajoasa prin departarea de zonele industriale. barierele de aer reprezinta o solutie ideala. ceea ce ii confera calitati superioare statiilor asemanatoare din Europa. cum ar fi: carmangerii. Apa. microorganisme. frecventa deschidere a usilor intr-un spatiu in care conditiile de curatenie si igiena trebuie mentinute la un inalt standard profesional. agenti poluanti. Pe langa aceasta. Scopul unei bariere de aer este nu numai de a reduce substantial schimbul de caldura cu exteriorul (mentinand constanta temperatura din interiorul incaperii).importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa “Apa este un dar foarte pretios. NUMAI prezenta unei bariere de aer la intrarea in spatii precum: carmangerii. Concluzii Este bine cunoscut faptul ca intr-un spatiu destinat prepararii sau vanzarii produselor alimentare. aer care contine praf. mirosuri neplacute. fara precedent. suprafetelor de lucru si utilajelor reprezinta o prioritate majora intrucat prezenta in cantitate mai mare decat cea prevazuta in standardele sanitare poate periclita sanatatea oamenilor. ca factor de mediu. Acest lucru este posibil datorita unui fascicul lamelar de aer produs de un ventilator centrifugal foarte puternic. dar si de a impiedica fluxul de aer din exterior. mai pretios decat aurul si decat jocurile olimpice” (gr. cunoscute si ca “perdele de aer”. 6 . in care reducerea cantitatii de praf. hale de productie din industria alimentara. poluanti.) Stiinta a permis oamenilor sa traiasca pe planeta in numar nemaiintalnit si intr-o bunastare fara precedent. spre exemplu. Controlul incarcarii microbiologice ale aerului. De aceea. ceea ce a insemnat ca au putut fi rezolvate prin masuri locale. insectele reprezinta un pericol major in domeniul alimentar datorita riscului mare de infectare pe care il presupun. Barierele de aer. reprezinta o mare problema. • Apa – semnificatii. Din acest punct de vedere. etc. fiind practic recomandata sau chiar impusa prin legislatie. este insotit de o gama de emisii nocive in mediul natural.Statiile de observatie participa efectiv la studiul schimburilor poluarii de fond a atmosferei terestre. a accesului insectelor este o conditie a functionarii acestora. Barierele de aer sunt deasemenea foarte importante in locuri in care este necesar controlul riguros al calitatii aerului.

este şi va fi APA POTABILĂ. metodelor de analiză şi control. excrementele umane si animale. dar nu se poate lipsi de apa lichidă. dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele. in timp de 48 ore la 35C. rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. mai rar din alte surse. de aceea in analiza apei se urmăreşte detectarea poluării fecale-folosind indicatorii coliformii. dar nu şi de apa de băut. mai devreme sau mai târziu. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. lanţuri de acumulări. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar şi poluarea s-a intensificat şi diversificat. Supraexploatarea sistemelor naturale ar trebui eliminate inainte ca aceste sisteme sa se prabuseasca. Exploatarea neraţională a resurselor de apă (subterane şi de suprafaţă) şi modificările artificiale ale fluxurilor naturale (devierea cursurilor. bacteriologici. sub raportul unor indici organoleptici. după 48 ore de termostatare la 37C. În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar 7 . dar foarte puţin fără apă. Şi găseşte apă în diverse alimente.Analiza microbiologica Apa folosita trebuie sa îndeplinească condiţiile de potabilitate. Această situaţie se va menţine. fizico-chimici. Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. 2. pentru a asigura sănătatea populaţiei. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună. ale căror valori limita sunt prevăzute de normative sanitare in standardul de stat. • SURSE DE APĂ POTABILĂ  Omul se poate lipsi in extremis de apă pentru alte folosinţe. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate.  Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă. Aprecierea stării de igiena a apei presupune: determinarea numărului total de germeni si a bacteriilor coliforme. CO2. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive. 1. a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor. H2. asigurarea hranei sau ducând chiar la dispariţia în timp a comunităţii respective. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile. biologici. deoarece sunt factori obiectivi. deoarece diminuarea lor ar însemna creşteri catastrofale de nivel a mărilor şi oceanelor. Rezistă timp destul de îndelungat fără mâncare. direct sau indirect. pe comunităţile umane perturbând alimentarea cu apă. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura. de confirmare. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat factor de mediu. bazate in primul rând pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost. modificarea nivelului normal al oglinzii apei ) se repercutează. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prinsă în calotele glaciare. care pot conţine germeni patogeni.

sau a alimentelor contaminate prin apă). !!!Calitatea microbiologică a apei este în scădere în majoritatea ţărilor.Pe primul plan al acţiunii apei asupra sănătăţii omului stă patologia hidrică infecţioasă (relaţia apă . Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă. a produs o creştere a susceptibilităţii la boli hidrice. şi asupra omului în particular. !!! Diversele substanţe chimice dizolvate în apă pot avea importante efecte asupra sănătăţii organismelor vii .contaminarea apei cu elemente radioactive. boli virale. deci pentru care nu s-a putut stabili existenţa unui prag sub care să nu fie nocive • Elemente esenţiale: Sunt substanţe care trebuie să facă parte obligatoriu din dieta organismului.contaminarea apei cu substanţe chimice toxice. • La baza patologiei hidrice neinfecţioase stau trei mecanisme: . schistostomiază. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apă şi de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redusă afectează sănătatea respectivului organism viu. devin toxice peste o anumită concentraţie şi pentru care e nevoie de doză crescută deoarece nu se acumulează. boli parazitare.organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau cel puţin orientative. aceasta putând fi atinsă şi treptat prin fenomenul de bioacumulare. Scăderea imunităţii populaţiei. sub aceasta nu se observă efecte asupra sănătăţii. în principal prin îmbunătăţirea generală a igienei. Se preconizează că securitatea microbiologică a apei va fi o mare problemă a secolului viitor. iar germenii sunt tot mai rezistenţi la dezinfectante. Altele crează probleme la concentraţii prea mici. . Pe această bază putem grupa efectele biologice ale substanţelor din apă în trei categorii: Substanţe toxice cu efect de prag : Sunt toxice numai peste o anumită concentraţie (prag). dar este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere (leptospiroză. mutagene (produc mutaţii genetice) sau teratogene (produc malformaţii) posibil la orice concentraţie.epidemii ). sau diverse metale care sunt toxice peste concentraţia-prag. Sunt substanţe care pot să fie dăunătoare peste o anumită concentraţie. Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidrică sunt: boli microbiene. 8 . în general. Substanţe cum sunt cianurile sau nitraţii. tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella). INFLUENŢA APEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman . .modificarea conţinutului de micro şi macroelemente chimice în apă. Substanţe genotoxice : Sunt substanţe toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer). cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman.

Totuşi. etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleaşi şi principiile la fel. Dezacidifierea se aplică apelor acide. Asigură şi oxidarea diverselor substanţe organice şi anorganice. pentru a nu fi corozive. clor sau Cl2O. Ideal este ca înainte de tratare să o preepurezi prin trecerea printr-o porţiune de sol. pe răşini adsorbante sau pe cărbune activ (impropriu numită filtrare pe cărbune activ). are gust şi miros propriu mai puţin deranjant ca şi Cl2. Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificărilor apei între preparare şi utilizarea de către consumator. unde apa prizată se injectează în sol superficial şi la mică distanţă se extrage şi se introduce deja prepurificată în staţia de tratare propriu-zisă. Oxidarea este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor poluante. filtratul de mal. Oxidarea se face cu reactivi precum ozon. Apa se prizează de regulă din lacuri de acumulare. plancton şi alte suspensii grosiere. Scopul este distrugerea agenţilor patogeni bacterii. cu clor gazos care se transformă întâi în soluţie. peşti. nu reacţionează cu fenolii şi deci nu alterează organoleptic apa prin clorfenoli • • • • • • 9 . sau ce filtrează slab din alt motiv. fapt practicat în multe ţări. Sedimentarea se produce în decantoare. Dezinfecţia apei se practică la apele de suprafaţă. care folosesc nisip respectiv cărbune activ. incluzând chistele. carstice. Duritatea apei este carbonatică (dată de carbonaţii de calciu şi magneziu) şi necarbonatică (dată de sulfaţii. Dedurizare / decarbonatare. care se derulează în staţia de filtre. dar asta depinde practic mult de pH.Staţiile de tratare a apei au structuri destul de diferite în funcţie de dimensiuni. se îndepărtează corpuri plutitoare. Cl2O are avantaje importante faţă de clorul gazos: pH-ul apei nu influenţează utilizarea lui. prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite. şi anume evitării corodării conductelor sau precipitării / depunerilor în conducte. Clorinare gazoasă indirectă. Filtrarea este următoarea etapă. complexitate. oxigen. care pot fi liniare sau circulare. bicarbonat etc. din zonă de protecţie sanitară. Se face prin aerare mecanică sau adăugare de reactiv sau trecere peste substanţe alcaline. De asemenea există şi ministaţii de tratare sau chiar dispozitive individuale. virusuri şi paraziţi. Cel mai frecvent se folosesc schimbătorii de ioni. apele subterane din soluri fisurate. azotaţii şi clorurile de calciu şi magneziu). Deferizarea sa demanganizarea se face în scopul îndepărtării acestor metale. Adsorbţia este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu. Iată pe scurt procesele la care este supusă apa brută în continuare pentru a deveni apă potabilă: • • • • • • Sitarea este prima etapă a preparării apei. În staţia de site. care pot precipita în conducte sau crea probleme la consumatori. tehnologii folosite etc. mai rar din râuri. Există mai multe tipuri de filtre. Ideal contra corodării este să se depună un fin strat de carbonat de calciu sau magneziu pe interior. Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. care nu se aplică la orice staţie de tratare.

B.E. aceasta activitate (controale. conform recomandarilor retelei europene EUROWATERNET. determinarea calitatii fizico-chimice si bacteriologice a apei a inceput in anul 1954. Ajuta la luarea unor masuri corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si combaterea poluarii apelor. electrodializa.M – RO. Nu exista statii pentru monitoringul de fond. Subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor Datele continute in Sistemul National Global de Monitoring al mediului G. Sunt rar folosite. Alte surse se poate obţine şi din seva sau transpiraţia plantelor. Si in I. analize de laborator) este organizata pe bazine hidrografice mari. ionizate. Alte surse de apă potabilă Desalinizarea. În anumite zone de "deşert umed" unde există ceaţă dar nu se ajunge la precipitaţii. mai rar. osmoza inversă. În mai multe ţări se experimentează utilizarea ca sursă de apă potabilă chiar a apelor uzate orăşeneşti. schimbătorii de ioni etc. din umorile unor animale şi peşti şi din alte asemenea surse. Tratare cu argint: Necesită apă foarte curată şi contact de mai multe ore a apei cu plăcile de argint. La nivel national. unde nu există apă lichidă Apă din ceaţă. cele deordinal II efectueaza controlul surselor de poluare pe sub-bazine hidrografice (afluentii raurilorprincipale) si sunt amplasate in toate centrele 10 . Se folosesc mai rar pentru dezinfecţie. In Romania. fapt ce face metoda aplicabilă numai pentru volume relativ mici de apă. Razele gamma sunt radiaţii electromagnetice. Se folosesc curent metode manuale de analiza si. supunând-o la costisitoare procese de desalinizare.II. Multe ţări din zone aride folosesc pentru oraşele de coastă apa mării ca sursă de apă potabilă.III si D (degradata). Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei. Apa din topirea zăpezii este folosită de alpinişti dar şi de cabane şi alte rezidenţe umane iarna sau în zone polare sau la mare altitudine. dar impactul ecologic potenţial este şi în acest caz foarte ridicat şi prin urmare trebuie extremă precauţie. Apele meteorice Se experimentează şi provocarea de ploi artificiale în scopul obţinerii de apă potabilă din surse atmosferice. Centrele de control de ordin I sunt bazinale. Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă care pot ucide microorganismele. Reciclarea apei uzate. congelarea. după un proces avansat de epurare şi tratare.Apa este incadrata calitativ in clasele: I. insa numai dupa anul 1965 s-au elaborate primele date specifice. Trebuie aplicate în strat subţire şi timp relativ îndelungat. – RO. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrabă pentru a menţine o apă sterilă după ce a fost deja dezinfectată.S.M. Apă din gheţari. s-au putut amenaja panouri de condensare ce furnizează apă lichidă. extracţia.G.• • • • Ultravioletele sunt o metodă de dezinfecţie aplicabilă apelor foarte curate. deoarece depind de transparenţa apei. printre care condensarea. automate. Exista 318 centre de control/sectiuni de supraveghere de ordinal I (parte integranta din Consiliul National al Apelor) si de ordinul II: o statie la 1000 km2 de bazin.

gov. în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege. perfectionarea supravegherii calitatii apei prin introducerea si exploatarea sistemelor automate de control.ro/daprut/default.calitateaer.ro/imghp?hl=ro&tab=wi http://www. Concluzii: Apa este indispensabila vietii. bacteriilor. -furnizarea unui sistem eficient de informare asupra schimbarilor continue a calitatii apelor. Supravegherea calitatii resurselor naturale de apa este o activitate foarte importanta pentru Romania. a apei industriale. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste. metodele de analiza. produsă şi distribuită. spori.administrative din bazinele hidrografice. la evacuarea apelor uzate.google.mediu. pesticide. Ed.ro/bucuresti-singura-capitala-din-europa-fara-statie-de-epurare/ http://www. impuritati.pdf Nicoara Mircea. • Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană. Tehnopress. Iasi.md/file/publicati/mediu%20amb/05/3_39-44.nu noi. 11 . cloruri si peste 180 de alte substante.Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor si-a popus ca obiective: -prevenirea pagubelor cauzate de poluarea accidentala asupra alimentarii cu apa potabila. dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet.htm http://www. prelucrarea datelor. conform Normelor de supraveghere. ei stapanesc planeta. solventi.greenagenda. 2. “Monitoring acologic”.ecomagazin. transportator de calcar.org/ecoaqua/potabil. prelevarea probelor de apa. 2009. a irigatiilor. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 1. despre eficienţa tehnologiilor de tratare. inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.ro/parametri. -controlul surselor de impurificare. Monitorizarea de control • Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile.php http://www.aspx http://www. cu accent pe tehnologia de dezinfecţie.alergeni. pentru ca ei . 150-155. Monitorizarea de audit • Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.rowater. noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor Bibliografie: • • • • • • • http://www.Activitatea retelei sistemului national este coordonata de un centru cae elaboreaza metodologia de stabilire a sectiilor de control.

Masteranzi: Ciubotariu Liliana Grecu Isabela Halibei Loredana Turcan Vladimir 12 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->