Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Al. I.

Cuza Facultatea de Biologie Specializarea Bioprocedee in domeniul agroalimentar Tehnici de analiza calitativa si cantitativa a aerului si a apei Aerul semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre.Aerul reprezinta un amestec gazos, avandastfel proprietatile starii gazoase. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. Aerul atmosferic, alaturi de alte componente ale mediului ambiant, are o insemnatate vitala foarte importanta pentru natura. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii circa 70% din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer curat, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii. Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant(ISO 6107/3-85). Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a dioxidului de carbon, protoxidului de azot si a metanului. -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in: -naturale (eruptii vulcanice,furtuni de praf,s.a); -de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.Aceste surse elimina cantitatii mari de substante toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, carese elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, dioxidul de sulf, praf, s.a.

Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferice de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode, cum ar fi, de exmplu: se perfectioneaza procesele tehnologice, se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se construiesc diferite instalatii de purificare, s.a. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori, se utilizeaza aditivi contra fumului la motoare diesel, s.a. In tara noastra, unde situatia economica este dificila, cel mai mult polueaza aerul atmosferic transportul auto: suma poluantilor emisi de autotransport este mult mai mare decat suma poluantilor de la sursele stationare.majorarea numarului unitatilor de transport influenteaza negativ asupra bazinului aerian. Potrivit datelor rapoartelor statistice (forma 1-aer), cantitatea total a poluanilor emii de sursele fixe pe parcursul anului 2004 a constituit 17,369 mii tone, inclusiv: particule solide 3,345 mii tone; dioxid de sulf 2,005 mii tone; oxizi de azot 3,184 mii tone; oxid de carbon 5,389 mii tone; altele 3,446 mii tone. Datele prezentate nu sunt depline din motivul c nu toi agenii economici au prezentat rapoartele statistice. Activitatea uman/industrial i aportul de aer exterior genereaz o cantitate mare de praf n spaiul de lucru. Numrul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3. Particulele de praf reprezint o sursa de contaminare a produselor alimentare. Numrul de uniti formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic i se exprim m3. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activitilor desfurate n spaiul dat. Surse productoare de particule sunt: - mbrcmintea - praful depozitat, antrenat n suspensie de curenii de aer - aportul de aer din exterior - sistemele de evacuare a apelor uzate - ambalaje i materiale nealimentare - materii prime alimentare brute Bacteriile i/sau drojdiile predomin cel mai mult n industria alimentar, n special acolo unde umiditatea este ridicat. Mucegaiurile sunt totdeauna prezente, i pentru c sunt bine adaptate prin spori mediului aerian, se dezvolt n zonele uscate, n contact cu produsele alimentare. n ultimii 10 ani se observ o tendin de scdere a nivelului polurii aerului de ctre sursele staionare de poluare a ntreprinderilor industriale mari, care este condiionat de scderea volumului produciei. Din acest motiv poluatori a aerului la momentul actual devin sursele staionare ntreprinderi particulare cu volum de producere mai mic. Cu toate c impactul lor asupra aerului este redus, nu trebuie de neglijat aceste ntreprinderi, deoarece numrul lor este mare i crete stabil.

Toi agenii economici care polueaz bazinul aerian n rezultatul activitii lor trebuie s dispun de laboratoare sau mini-laboratoare pentru efectuarea controlului permanent al emisiilor n aer. Intreprinderile sunt nevoite s investeasc mijloace financiare n protecia aerului pentru meninerea instalaiilor de purificareexistente n stare de funcionare. Spre regret insa, ntreprinderile investesc foarte puine mijloace financiare pentru procurarea instalaiilor noi, performante.Implementarea unui Program de monitoring a surselor de poluare aerului la nivel naional ar trebui s nceap odat cu rezolvarea unor probleme i anume: Ajustarea legislaiei ecologice privind protecia aerului atmosferic la normele i standardele europene, deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o orientaie clar definit (diferii experi se documenteaz din diferite surse). Elaborarea i implementarea unui program de investiii necesare s duc la instalarea n laboratoarele ecologice ale IES i ale ntreprinderilor a unui utilaj de msurare i prelevare a probelor performante care ar corespunde cerinelor actuale. Pregtirea profesional a cadrelor laboratoarelor ecologice, inclusiv i reciclarea cadrelor peste hotare.

Concentratile maxime admisibile ale poluantilor iritanti prezenti in atmosfera au fost stabilite prin STAS 12174/1987, volumul se exprima in mg m-3 si sunt stabilite ca medii pe scurta durata (30 de minute) si durata lunga : zilnice, lunare sau anuale (cele mai frecvente sunt cele zilnice). Fixarea punctelor de recoltare a probelor de aer pentru analiza depinde de: -caracteristicile surselor de poluare; -natura poluantilor; -aria de raspandire a acestora; -procentul de populatie expusa; -echipamentul si personalul disponibil. Se disting puncte de recoltare fixa (statii fixe) si puncte sau statii mobile. Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa ofere situatia reala a poluarii aerului. Monitoringul calitatii aerului se face in flux informational rapid si lent. Pentru evidenierea microorganismelor prezente n aer se aplic mai multe tehnici de recoltare: - Metoda filtrrii prin membrane - Metoda aspiraiei - Metoda sedimentrii Cea mai frecvent folosit metod pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentrii. Metoda filtrrii prin membrane. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membran filtrant, dup care membrana se depune pe suprafaa unui mediu de cultur cu geloz, ntr-o plac Petri. Prin termostatare optima, micro-organismele vor crete formnd colonii caracteristice pe suprafaa membranei, putnd fi evaluate calitativ i cantitativ.

Metoda sedimentrii (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultur specific, solidificat, n plci Petri, pentru sedimentarea microorganismelor din aerul corespunztor punctului de control. Timpul de sedimentare variaz invers proporional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5, 10, 15, 20, 30 minute). Dup termostatare corespunztoare, se apreciaz cantitativ numrul de microorganisme din aerul analizat cu formula: ufc/m3 aer=100x100xn/SxK n care: ufc - numrul de uniti formatoare de colonii; n - numrul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaa mediului; S - suprafaa plcii Petri, [cm2]; K - coeficient ce depinde de timpul de expunere: K=/5; = timp de expunere, [min].

Analiza calitativ a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obinute pe plcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii, drojdii i mucegaiuri. Metoda aspiraiei Aerul care trebuie prelevat este aspirat, cu o viteza constanta si pentru o anumita perioada de timp, prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaa unei placi Petri in care se gsete depus mediu de cultura. La sfritul perioadei de prelevare, se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. Dup terminarea perioadei de termostatare, se numra unitile formatoare de colonii (ufc) si se evalueaz contaminarea biologica a aerului, pe baza volumului de aer prelevat. Pentru determinarea numrului de drojdii si mucegaiuri din aer, aparatului Microflow 90 i se vor ataa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA), iar termostatarea se va realiza la 25C, timp de 3-5 zile. Pentru determinarea numrului de bacterii aerobe mezofile, aparatului Microflow 90 i se vor ataa placi cu mediu PCA, iar termostatarea se va realiza la 30C, timp de 2-3 zile. La momentul actual laboratoarele ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat ct i cele departamentale nu dispun de un echipament complet adecvat pentru a asigura efectuarea sistematic i complet a monitoringului surselor de poluare a aerului. Sistemul national de supraveghere a calitatii aerului In domeniul supravegherii continue a calitatii aerului, s-a recomandat de catre organismele specializate ale Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (GEMS-SC MNI) oraganizarea a 3 tipuri de statii: pentru supravegherea poluarii de fond (baza), regionale si locale (impact). Supravegherea poluarii de fond a aerului intereseaza umanitatea in ansamblu pentru ca producerea unor incarcari aduce modificari ireversibile in compozitia chimica a unor straturi de aer si ca urmare, pot rezulta consecinte grave pentru intreaga biosfera. Statiile de fond fac determinari asupra urmelor de poluanti care au patruns in asa zisul aer curat, ceea ce corespunde calitatii aerului de deasupra stratului limita planetar (peste 22000 m). La nivelul solului se poate gasi o asemenea calitate a aerului numai la distante foarte mari de sursele industriale, de preferinta in munti. Exista statii de

fond la: Bran, Rarau, Predeal, Parang, Semenic, Stana de Vale, Fundata si Bucuresti, incluse in reteaua Global Atmospheric Watch (GAW). Statiile regionale permit supravegherea gradului de poluare a zonei respective, datorita surselor de poluare industriala din interiorul tarii, dar sesizeaza si aparitia de noxe de la statele vecine. Supravegherea continua a poluarii la nivel local (de impact, industriala) prezinta in primul rand un interes national. Poluarea de impact afecteaza direct si indirect in special lantul alimentar si sanatatea umana. De un interes egal apare si influenta noxelor asupra ecilibrului ecosistemelor si deci asupra folosirii optime a resurselor naturale. Cunoasterea nivelului poluarii locale, a efectelor produse asupra materialelor, constructiilor ca si a eficacitatii sistemelor de retinere si de protectie, impune de asemenea supravegherea continua a poluarii locale. Pentru determinarea concentratiilor de aer pentru un teritoriu expus poluarii, precum si a evolutiei in timp a fenomenului de poluare, trebuie sa se cunoasca toti factorii care concura la realizarea lui. Emisiile poluante pot proveni de la surse diferite, iar cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor, a volumului lor. Este foarte important sa se stabileasca aria de raspandire a poluantilor; aceasta se poate face prin calcule si/sau prin observare directa. Metodele de determinare folosite in activitatea de supraveghere a calitatii aerului pot fi: automate, reprezentate de dispozitive care inregistreaza in mod automat concentratiile substantelor poluante gasite, fiind necesare doar reglarea periodica a aparatelor si schimbarea reactivilor. Rezultatele obtinute se pot inscrie sub forma unei diagrame avand pe abcisa timpul, iar pe ordonata concentratiile. manuale, cand recoltarea probelor se face prin metode clasice de aspiratie sau sedimentare a suspensiilor, analizele facandu-se in laborator.Se pot folosi si metode semiautomate, variante ale metodei manuale, fiind automatizata doar schimbarea probelor.

Pentru interpretarea datelor se folosesc metode matematice,utilizandu-se current valori integrate raportate la 24 de ore, mai rar folosindu-se cele raportate la 30 de minute. In urma masuratorilor se calculeaza media pe 24 de ore, dar se pot calcula si medii lunare, sezoniere, anuale si multianuale. In practica se calculeaza avand ca baza de referinta concentratiile maxime admisibile, depasirile de substante poluante (in %.) Observatoarele de supraveghere a poluarii locale se organizeaza, de regula, in zonele puternic poluate.Studiile facute asupra evolutiei nivelului de poluare conduc la gasirea de solutii practice, optime din punct de vedere sanitar, urban, etnic si ecologic. Pe linia supravegherii continue a calitatii aerului, in tara noastra este in curs de extindere Sistemul National de Supraveghere a calitatii aerului.

Statiile de observatie participa efectiv la studiul schimburilor poluarii de fond a atmosferei terestre. Statia Fundata, spre exemplu, are o pozitie avantajoasa prin departarea de zonele industriale, ceea ce ii confera calitati superioare statiilor asemanatoare din Europa. Concluzii Este bine cunoscut faptul ca intr-un spatiu destinat prepararii sau vanzarii produselor alimentare, conditiile de igiena si curatenie sunt extrem de importante. Controlul incarcarii microbiologice ale aerului, suprafetelor de lucru si utilajelor reprezinta o prioritate majora intrucat prezenta in cantitate mai mare decat cea prevazuta in standardele sanitare poate periclita sanatatea oamenilor. Pe langa aceasta, insectele reprezinta un pericol major in domeniul alimentar datorita riscului mare de infectare pe care il presupun. Din acest punct de vedere, frecventa deschidere a usilor intr-un spatiu in care conditiile de curatenie si igiena trebuie mentinute la un inalt standard profesional, reprezinta o mare problema. De aceea, barierele de aer reprezinta o solutie ideala, fiind practic recomandata sau chiar impusa prin legislatie. NUMAI prezenta unei bariere de aer la intrarea in spatii precum: carmangerii, unitati de productie a produselor alimentare in general, localuri destinate alimentatiei publice poate garanta stoparea aportului de microorganisme si infestanti in general prin caile de acces ale persoanelor. Barierele de aer, cunoscute si ca perdele de aer, actioneaza de fapt ca o usa virtuala intre exterior si interior. Acest lucru este posibil datorita unui fascicul lamelar de aer produs de un ventilator centrifugal foarte puternic, echipat cu o turbina de constructie speciala. Scopul unei bariere de aer este nu numai de a reduce substantial schimbul de caldura cu exteriorul (mentinand constanta temperatura din interiorul incaperii), dar si de a impiedica fluxul de aer din exterior, aer care contine praf, microorganisme, agenti poluanti, insecte, etc. Barierele de aer sunt deasemenea foarte importante in locuri in care este necesar controlul riguros al calitatii aerului, cum ar fi: carmangerii, hale de productie din industria alimentara, etc. in care reducerea cantitatii de praf, fum, mirosuri neplacute, poluanti, a accesului insectelor este o conditie a functionarii acestora.

Apa semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa


Apa este un dar foarte pretios; mai pretios decat aurul si decat jocurile olimpice (gr.) Stiinta a permis oamenilor sa traiasca pe planeta in numar nemaiintalnit si intr-o bunastare fara precedent.Totusi, in ultimele decade s-a intarit convingerea ca omenirea a atins o noua limita conditionata de o bariera la care nun e-am gandit inainte: planeta Pamant si resursele ei sunt limitate. Resursele carre creeaza bogatia noastra sunt epuizate cu o viteza crescanda. Nivelul nostru de consum, fara precedent, este insotit de o gama de emisii nocive in mediul natural. Problemele create de aceste emisii au fost semnalate mai intai local, ceea ce a insemnat ca au putut fi rezolvate prin masuri locale. Astazi se pare ca multe probleme au loc la o scara globala sau cel putin continentala. Apa, ca factor de mediu, este afectata puternic de poluare, creand multe probleme in legatura cu pastrarea si imbunatatirea calitatii ei.

Analiza microbiologica Apa folosita trebuie sa ndeplineasc condiiile de potabilitate, sub raportul unor indici organoleptici, fizico-chimici, bacteriologici, biologici, ale cror valori limita sunt prevzute de normative sanitare in standardul de stat. Aprecierea strii de igiena a apei presupune: determinarea numrului total de germeni si a bacteriilor coliforme. 1. Determinarea numrului total de germeni Numrul total de germeni reprezint numrul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura, dup 48 ore de termostatare la 37C. 2. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile, excrementele umane si animale, care pot conine germeni patogeni, de aceea in analiza apei se urmrete detectarea polurii fecale-folosind indicatorii coliformii. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive, de confirmare, bazate in primul rnd pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic, CO2, H2, in timp de 48 ore la 35C. Exploatarea neraional a resurselor de ap (subterane i de suprafa) i modificrile artificiale ale fluxurilor naturale (devierea cursurilor, lanuri de acumulri, modificarea nivelului normal al oglinzii apei ) se repercuteaz, mai devreme sau mai trziu, direct sau indirect, pe comunitile umane perturbnd alimentarea cu ap, asigurarea hranei sau ducnd chiar la dispariia n timp a comunitii respective. Supraexploatarea sistemelor naturale ar trebui eliminate inainte ca aceste sisteme sa se prabuseasca. SURSE DE AP POTABIL Omul se poate lipsi in extremis de ap pentru alte folosine, dar nu i de apa de but. Rezist timp destul de ndelungat fr mncare, dar foarte puin fr ap. i gsete ap n diverse alimente, dar nu se poate lipsi de apa lichid. De aceea pentru om cea mai important ap a fost, este i va fi APA POTABIL. Apa potabil provine de regul din ape subterane sau din ape de suprafa, mai rar din alte surse. Aceast situaie se va menine, deoarece sunt factori obiectivi. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prins n calotele glaciare, dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele, deoarece diminuarea lor ar nsemna creteri catastrofale de nivel a mrilor i oceanelor. STANDARDE I REGLEMENTRI Norme calitative pentru apa potabil exist de mult timp. Pe msur ce a progresat tiina dar i poluarea s-a intensificat i diversificat, a crescut exigena i complexitatea standardelor, metodelor de analiz i control. Se afirm astzi c de regul apa este cel mai bine cunoscut i monitorizat factor de mediu. Dar chiar n rile dezvoltate s-a dovedit c nu s-a fcut nc destul i c standardele i reglementrile trebuie periodic reconsiderate i actualizate, pentru a asigura sntatea populaiei. Fiecare ar sau regiune dintr-o ar are propriile norme de calitate. Totui pe plan mondial se tinde spre o baz comun, rezultat din experiena i necesitile tuturor. n acest sens Organizaia Mondial a Sntii a emis i reediteaz periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar

organisme internaionale precum Uniunea European promoveaz i ele norme comune detaliat sau cel puin orientative, cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman. INFLUENA APEI ASUPRA STRII DE SNTATE A POPULAIEI Apa poate avea o mare influen asupra strii de sntate a organismului uman .Pe primul plan al aciunii apei asupra sntii omului st patologia hidric infecioas (relaia ap - epidemii ). Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (direct, sau a alimentelor contaminate prin ap), dar este posibil infectarea i prin splare i mbiere (leptospiroz, schistostomiaz, tularemie) i prin inhalare (aerosoli cu Legionella). Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidric sunt: boli microbiene; boli virale; boli parazitare.

!!!Calitatea microbiologic a apei este n scdere n majoritatea rilor, iar germenii sunt tot mai rezisteni la dezinfectante. Scderea imunitii populaiei, n principal prin mbuntirea general a igienei, a produs o cretere a susceptibilitii la boli hidrice. Se preconizeaz c securitatea microbiologic a apei va fi o mare problem a secolului viitor. !!! Diversele substane chimice dizolvate n ap pot avea importante efecte asupra sntii organismelor vii , n general, i asupra omului n particular. Sunt substane care pot s fie duntoare peste o anumit concentraie. Altele creaz probleme la concentraii prea mici. Pe aceast baz putem grupa efectele biologice ale substanelor din ap n trei categorii: Substane toxice cu efect de prag : Sunt toxice numai peste o anumit concentraie (prag); sub aceasta nu se observ efecte asupra sntii. Substane cum sunt cianurile sau nitraii, devin toxice peste o anumit concentraie i pentru care e nevoie de doz crescut deoarece nu se acumuleaz, sau diverse metale care sunt toxice peste concentraia-prag, aceasta putnd fi atins i treptat prin fenomenul de bioacumulare. Substane genotoxice : Sunt substane toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer), mutagene (produc mutaii genetice) sau teratogene (produc malformaii) posibil la orice concentraie, deci pentru care nu s-a putut stabili existena unui prag sub care s nu fie nocive Elemente eseniale: Sunt substane care trebuie s fac parte obligatoriu din dieta organismului. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin ap i de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redus afecteaz sntatea respectivului organism viu.

La baza patologiei hidrice neinfecioase stau trei mecanisme: - modificarea coninutului de micro i macroelemente chimice n ap; - contaminarea apei cu substane chimice toxice; - contaminarea apei cu elemente radioactive.

Staiile de tratare a apei au structuri destul de diferite n funcie de dimensiuni, complexitate, tehnologii folosite etc. De asemenea exist i ministaii de tratare sau chiar dispozitive individuale. Totui, etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleai i principiile la fel. Apa se prizeaz de regul din lacuri de acumulare, mai rar din ruri, din zon de protecie sanitar. Ideal este ca nainte de tratare s o preepurezi prin trecerea printr-o poriune de sol, fapt practicat n multe ri, unde apa prizat se injecteaz n sol superficial i la mic distan se extrage i se introduce deja prepurificat n staia de tratare propriu-zis. Iat pe scurt procesele la care este supus apa brut n continuare pentru a deveni ap potabil: Sitarea este prima etap a preparrii apei. n staia de site, prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici i ulterior prin microsite, se ndeprteaz corpuri plutitoare, peti, plancton i alte suspensii grosiere. Sedimentarea se produce n decantoare, care pot fi liniare sau circulare. Filtrarea este urmtoarea etap, care se deruleaz n staia de filtre. Exist mai multe tipuri de filtre, care folosesc nisip respectiv crbune activ. Oxidarea este un procedeu suplimentar de ndeprtare a substanelor poluante, care nu se aplic la orice staie de tratare. Oxidarea se face cu reactivi precum ozon, clor sau Cl2O. Adsorbia este o metod folosit la unele staii i se face pe oxid de aluminiu, pe rini adsorbante sau pe crbune activ (impropriu numit filtrare pe crbune activ). Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificrilor apei ntre preparare i utilizarea de ctre consumator, i anume evitrii corodrii conductelor sau precipitrii / depunerilor n conducte. Ideal contra corodrii este s se depun un fin strat de carbonat de calciu sau magneziu pe interior, dar asta depinde practic mult de pH, oxigen, bicarbonat etc. Dezacidifierea se aplic apelor acide, pentru a nu fi corozive. Se face prin aerare mecanic sau adugare de reactiv sau trecere peste substane alcaline. Deferizarea sa demanganizarea se face n scopul ndeprtrii acestor metale, care pot precipita n conducte sau crea probleme la consumatori. Dedurizare / decarbonatare. Duritatea apei este carbonatic (dat de carbonaii de calciu i magneziu) i necarbonatic (dat de sulfaii, azotaii i clorurile de calciu i magneziu). Dezactivarea apei se face n scopul ndeprtrii compuilor radioactivi. Cel mai frecvent se folosesc schimbtorii de ioni. Dezinfecia apei se practic la apele de suprafa, filtratul de mal, apele subterane din soluri fisurate, carstice, sau ce filtreaz slab din alt motiv. Scopul este distrugerea agenilor patogeni bacterii, virusuri i parazii, incluznd chistele. Clorinare gazoas indirect, cu clor gazos care se transform nti n soluie. Asigur i oxidarea diverselor substane organice i anorganice. Cl2O are avantaje importante fa de clorul gazos: pH-ul apei nu influeneaz utilizarea lui; are gust i miros propriu mai puin deranjant ca i Cl2; nu reacioneaz cu fenolii i deci nu altereaz organoleptic apa prin clorfenoli

Ultravioletele sunt o metod de dezinfecie aplicabil apelor foarte curate, deoarece depind de transparena apei. Trebuie aplicate n strat subire i timp relativ ndelungat, fapt ce face metoda aplicabil numai pentru volume relativ mici de ap. Tratare cu argint: Necesit ap foarte curat i contact de mai multe ore a apei cu plcile de argint. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrab pentru a menine o ap steril dup ce a fost deja dezinfectat. Razele gamma sunt radiaii electromagnetice, ionizate. Se folosesc mai rar pentru dezinfecie. Ultrasunetele sunt vibraii mecanice de nalt frecven care pot ucide microorganismele. Sunt rar folosite.

Alte surse de ap potabil Desalinizarea. Multe ri din zone aride folosesc pentru oraele de coast apa mrii ca surs de ap potabil, supunnd-o la costisitoare procese de desalinizare. Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei, printre care condensarea, congelarea, extracia, electrodializa, osmoza invers, schimbtorii de ioni etc. Reciclarea apei uzate. n mai multe ri se experimenteaz utilizarea ca surs de ap potabil chiar a apelor uzate oreneti, dup un proces avansat de epurare i tratare. Ap din gheari. Apele meteorice Se experimenteaz i provocarea de ploi artificiale n scopul obinerii de ap potabil din surse atmosferice, dar impactul ecologic potenial este i n acest caz foarte ridicat i prin urmare trebuie extrem precauie. Apa din topirea zpezii este folosit de alpiniti dar i de cabane i alte rezidene umane iarna sau n zone polare sau la mare altitudine, unde nu exist ap lichid Ap din cea. n anumite zone de "deert umed" unde exist cea dar nu se ajunge la precipitaii, s-au putut amenaja panouri de condensare ce furnizeaz ap lichid. Alte surse se poate obine i din seva sau transpiraia plantelor, din umorile unor animale i peti i din alte asemenea surse. Subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor Datele continute in Sistemul National Global de Monitoring al mediului G.E.M.S. RO. Si in I.G.B.M RO. Ajuta la luarea unor masuri corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si combaterea poluarii apelor.Apa este incadrata calitativ in clasele: I,II,III si D (degradata). In Romania, determinarea calitatii fizico-chimice si bacteriologice a apei a inceput in anul 1954, insa numai dupa anul 1965 s-au elaborate primele date specifice. Se folosesc curent metode manuale de analiza si, mai rar, automate. Nu exista statii pentru monitoringul de fond. La nivel national, aceasta activitate (controale, analize de laborator) este organizata pe bazine hidrografice mari. Exista 318 centre de control/sectiuni de supraveghere de ordinal I (parte integranta din Consiliul National al Apelor) si de ordinul II: o statie la 1000 km2 de bazin, conform recomandarilor retelei europene EUROWATERNET. Centrele de control de ordin I sunt bazinale, cele deordinal II efectueaza controlul surselor de poluare pe sub-bazine hidrografice (afluentii raurilorprincipale) si sunt amplasate in toate centrele

10

administrative din bazinele hidrografice, la evacuarea apelor uzate.Activitatea retelei sistemului national este coordonata de un centru cae elaboreaza metodologia de stabilire a sectiilor de control, prelevarea probelor de apa, metodele de analiza, prelucrarea datelor, perfectionarea supravegherii calitatii apei prin introducerea si exploatarea sistemelor automate de control. Supravegherea calitatii resurselor naturale de apa este o activitate foarte importanta pentru Romania.Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor si-a popus ca obiective: -prevenirea pagubelor cauzate de poluarea accidentala asupra alimentarii cu apa potabila, a apei industriale, a irigatiilor; -furnizarea unui sistem eficient de informare asupra schimbarilor continue a calitatii apelor; -controlul surselor de impurificare. MONITORIZAREA DE CONTROL I DE AUDIT 1. Monitorizarea de control Scopul acestei monitorizri este de a produce periodic informaii despre calitatea organoleptic i microbiologic a apei potabile, produs i distribuit, despre eficiena tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecie, n scopul determinrii dac apa potabil este corespunztoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevani stabilii prin lege. 2. Monitorizarea de audit Scopul monitorizrii de audit este de a oferi informaia necesar pentru a se determina dac pentru toi parametrii stabilii prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme. Monitorizarea de audit se va efectua de ctre autoritatea de sntate public judeean, conform Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a calitii apei potabile. Concluzii: Apa este indispensabila vietii, dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor, bacteriilor, transportator de calcar, pesticide, solventi, spori,alergeni, impuritati, cloruri si peste 180 de alte substante. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste, pentru ca ei - nu noi, ei stapanesc planeta, noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor

Bibliografie:
http://www.greenagenda.org/ecoaqua/potabil.htm http://www.rowater.ro/daprut/default.aspx http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi http://www.ecomagazin.ro/bucuresti-singura-capitala-din-europa-fara-statie-de-epurare/ http://www.calitateaer.ro/parametri.php http://www.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/05/3_39-44.pdf Nicoara Mircea, 2009, Monitoring acologic, Ed. Tehnopress, Iasi, 150-155.

11

Masteranzi: Ciubotariu Liliana Grecu Isabela Halibei Loredana Turcan Vladimir

12