Universitatea “Al. I.

Cuza” Facultatea de Biologie Specializarea Bioprocedee in domeniul agroalimentar Tehnici de analiza calitativa si cantitativa a aerului si a apei Aerul – semnificatii,importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre.Aerul reprezinta un amestec gazos, avandastfel proprietatile starii gazoase. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. Aerul atmosferic, alaturi de alte componente ale mediului ambiant, are o insemnatate vitala foarte importanta pentru natura. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Poluarea aerului este generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de de substante poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii circa 70% din populatia urbana a lumii respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer curat, calitatea caruia este in limitele acceptabilitatii. Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant(ISO 6107/3-85). Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a dioxidului de carbon, protoxidului de azot si a metanului. -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in: -naturale (eruptii vulcanice,furtuni de praf,s.a); -de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.Aceste surse elimina cantitatii mari de substante toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, carese elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, dioxidul de sulf, praf, s.a.

1

Potrivit datelor rapoartelor statistice (forma 1-aer).369 mii tone. în special acolo unde umiditatea este ridicată. se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice. ● dioxid de sulf – 2.005 mii tone. Surse producătoare de particule sunt: . Din acest motiv poluatori a aerului la momentul actual devin sursele staţionare – întreprinderi particulare cu volum de producere mai mic. cantitatea totală a poluanţilor emişi de sursele fixe pe parcursul anului 2004 a constituit 17.praful depozitat. Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare.446 mii tone.sistemele de evacuare a apelor uzate . antrenat în suspensie de curenţii de aer .389 mii tone. inclusiv: ● particule solide – 3. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3. ● altele – 3. Datele prezentate nu sunt depline din motivul că nu toţi agenţii economici au prezentat rapoartele statistice. în contact cu produsele alimentare. unde situatia economica este dificila. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m3.materii prime alimentare brute Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară. Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru.Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferice de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode. ● oxid de carbon – 5.184 mii tone. se dezvoltă în zonele uscate.aportul de aer din exterior . s. nu trebuie de neglijat aceste întreprinderi. şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian. se construiesc diferite instalatii de purificare. cum ar fi. Cu toate că impactul lor asupra aerului este redus. deoarece numărul lor este mare şi creşte stabil.ambalaje şi materiale nealimentare . s. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat.majorarea numarului unitatilor de transport influenteaza negativ asupra bazinului aerian.345 mii tone. de exmplu: se perfectioneaza procesele tehnologice. In tara noastra. care este condiţionată de scăderea volumului producţiei.a. ● oxizi de azot – 3. În ultimii 10 ani se observă o tendinţă de scădere a nivelului poluării aerului de către sursele staţionare de poluare a întreprinderilor industriale mari. 2 . se utilizeaza aditivi contra fumului la motoare diesel.a. cel mai mult polueaza aerul atmosferic transportul auto: suma poluantilor emisi de autotransport este mult mai mare decat suma poluantilor de la sursele stationare.îmbrăcămintea . Mucegaiurile sunt totdeauna prezente.

Metoda aspiraţiei . Se disting puncte de recoltare fixa (statii fixe) si puncte sau statii mobile. • Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare să ducă la instalarea în laboratoarele ecologice ale IES şi ale întreprinderilor a unui utilaj de măsurare şi prelevare a probelor performante care ar corespunde cerinţelor actuale. Fixarea punctelor de recoltare a probelor de aer pentru analiza depinde de: -caracteristicile surselor de poluare. Spre regret insa. într-o placă Petri. performante. -natura poluantilor. Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare: . Prin termostatare optima. deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o orientaţie clar definită (diferiţi experţi se documentează din diferite surse). • Concentratile maxime admisibile ale poluantilor iritanti prezenti in atmosfera au fost stabilite prin STAS 12174/1987. Monitoringul calitatii aerului se face in flux informational rapid si lent. după care membrana se depune pe suprafaţa unui mediu de cultură cu geloză. Intreprinderile sunt nevoite să investească mijloace financiare în protecţia aerului pentru menţinerea instalaţiilor de purificareexistente în stare de funcţionare. -procentul de populatie expusa. Pregătirea profesională a cadrelor laboratoarelor ecologice.Implementarea unui Program de monitoring a surselor de poluare aerului la nivel naţional ar trebui să înceapă odată cu rezolvarea unor probleme şi anume: • Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi standardele europene. • Metoda filtrării prin membrane. Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa ofere situatia reala a poluarii aerului. volumul se exprima in mg m-3 si sunt stabilite ca medii pe scurta durata (30 de minute) si durata lunga : zilnice. micro-organismele vor creşte formând colonii caracteristice pe suprafaţa membranei.Metoda sedimentării Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării. întreprinderile investesc foarte puţine mijloace financiare pentru procurarea instalaţiilor noi. putând fi evaluate calitativ şi cantitativ. -echipamentul si personalul disponibil.Toţi agenţii economici care poluează bazinul aerian în rezultatul activităţii lor trebuie să dispună de laboratoare sau mini-laboratoare pentru efectuarea controlului permanent al emisiilor în aer.Metoda filtrării prin membrane . -aria de raspandire a acestora. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membrană filtrantă. 3 . lunare sau anuale (cele mai frecvente sunt cele zilnice). inclusiv şi reciclarea cadrelor peste hotare.

Pentru determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile. [cm2]. pot rezulta consecinte grave pentru intreaga biosfera. se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. Analiza calitativă a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obţinute pe plăcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii. regionale si locale (impact). aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA).numărul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaţa mediului. S . La nivelul solului se poate gasi o asemenea calitate a aerului numai la distante foarte mari de sursele industriale. drojdii şi mucegaiuri.coeficient ce depinde de timpul de expunere: K=τ/5. τ = timp de expunere. 10. se apreciază cantitativ numărul de microorganisme din aerul analizat cu formula: ufc/m3 aer=100x100xn/SxK în care: ufc . prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. solidificat.• • • • • • • Metoda sedimentării (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultură specific. 15. 30 minute). După termostatare corespunzătoare. Timpul de sedimentare variază invers proporţional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5. timp de 2-3 zile. pentru sedimentarea microorganismelor din aerul corespunzător punctului de control. aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu PCA. Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaţa unei placi Petri in care se găseşte depus mediu de cultura. K . 20. în plăci Petri. de preferinta in munti. ceea ce corespunde calitatii aerului de deasupra stratului limita planetar (peste 22000 m). timp de 3-5 zile. cu o viteza constanta si pentru o anumita perioada de timp. n . se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) si se evaluează contaminarea biologica a aerului. [min]. După terminarea perioadei de termostatare. s-a recomandat de catre organismele specializate ale Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (GEMS-SC MNI) oraganizarea a 3 tipuri de statii: pentru supravegherea poluarii de fond (baza). Pentru determinarea numărului de drojdii si mucegaiuri din aer. Metoda aspiraţiei Aerul care trebuie prelevat este aspirat. Statiile de fond fac determinari asupra urmelor de poluanti care au patruns in asa zisul “aer curat”. Sistemul national de supraveghere a calitatii aerului In domeniul supravegherii continue a calitatii aerului.numărul de unităţi formatoare de colonii. Supravegherea poluarii de fond a aerului intereseaza umanitatea in ansamblu pentru ca producerea unor incarcari aduce modificari ireversibile in compozitia chimica a unor straturi de aer si ca urmare.suprafaţa plăcii Petri. iar termostatarea se va realiza la 25°C. La sfârşitul perioadei de prelevare. iar termostatarea se va realiza la 30°C. La momentul actual laboratoarele ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat cât şi cele departamentale nu dispun de un echipament complet adecvat pentru a asigura efectuarea sistematică şi completă a monitoringului surselor de poluare a aerului. pe baza volumului de aer prelevat. Exista statii de 4 .

depasirile de substante poluante (in %. In urma masuratorilor se calculeaza media pe 24 de ore. manuale. De un interes egal apare si influenta noxelor asupra ecilibrului ecosistemelor si deci asupra folosirii optime a resurselor naturale. Cunoasterea nivelului poluarii locale. datorita surselor de poluare industriala din interiorul tarii. In practica se calculeaza avand ca baza de referinta concentratiile maxime admisibile.fond la: Bran. 5 . anuale si multianuale. urban. Pe linia supravegherii continue a calitatii aerului. Rezultatele obtinute se pot inscrie sub forma unei diagrame avand pe abcisa timpul. Statiile regionale permit supravegherea gradului de poluare a zonei respective. dar sesizeaza si aparitia de noxe de la statele vecine.Se pot folosi si metode semiautomate. sezoniere. optime din punct de vedere sanitar. analizele facandu-se in laborator. dar se pot calcula si medii lunare. in zonele puternic poluate. cand recoltarea probelor se face prin metode clasice de aspiratie sau sedimentare a suspensiilor. Poluarea de impact afecteaza direct si indirect in special lantul alimentar si sanatatea umana. constructiilor ca si a eficacitatii sistemelor de retinere si de protectie. trebuie sa se cunoasca toti factorii care concura la realizarea lui. Emisiile poluante pot proveni de la surse diferite. Supravegherea continua a poluarii la nivel local (de impact. a volumului lor. mai rar folosindu-se cele raportate la 30 de minute. incluse in reteaua Global Atmospheric Watch (GAW). impune de asemenea supravegherea continua a poluarii locale. etnic si ecologic. fiind necesare doar reglarea periodica a aparatelor si schimbarea reactivilor. iar pe ordonata concentratiile. Pentru determinarea concentratiilor de aer pentru un teritoriu expus poluarii. de regula. Semenic. in tara noastra este in curs de extindere Sistemul National de Supraveghere a calitatii aerului. variante ale metodei manuale.) Observatoarele de supraveghere a poluarii locale se organizeaza. industriala) prezinta in primul rand un interes national. a efectelor produse asupra materialelor. • Pentru interpretarea datelor se folosesc metode matematice. Rarau. aceasta se poate face prin calcule si/sau prin observare directa. Metodele de determinare folosite in activitatea de supraveghere a calitatii aerului pot fi: • automate. precum si a evolutiei in timp a fenomenului de poluare. iar cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor. Stana de Vale.utilizandu-se current valori integrate raportate la 24 de ore. Predeal.Studiile facute asupra evolutiei nivelului de poluare conduc la gasirea de solutii practice. Fundata si Bucuresti. reprezentate de dispozitive care inregistreaza in mod automat concentratiile substantelor poluante gasite. fiind automatizata doar schimbarea probelor. Parang. Este foarte important sa se stabileasca aria de raspandire a poluantilor.

in ultimele decade s-a intarit convingerea ca omenirea a atins o noua limita conditionata de o bariera la care nun e-am gandit inainte: planeta Pamant si resursele ei sunt limitate. frecventa deschidere a usilor intr-un spatiu in care conditiile de curatenie si igiena trebuie mentinute la un inalt standard profesional. barierele de aer reprezinta o solutie ideala. spre exemplu. hale de productie din industria alimentara. suprafetelor de lucru si utilajelor reprezinta o prioritate majora intrucat prezenta in cantitate mai mare decat cea prevazuta in standardele sanitare poate periclita sanatatea oamenilor. microorganisme. fara precedent. NUMAI prezenta unei bariere de aer la intrarea in spatii precum: carmangerii. actioneaza de fapt ca o usa “virtuala” intre exterior si interior. ca factor de mediu. Astazi se pare ca multe probleme au loc la o scara globala sau cel putin continentala. in care reducerea cantitatii de praf. 6 . fum. Scopul unei bariere de aer este nu numai de a reduce substantial schimbul de caldura cu exteriorul (mentinand constanta temperatura din interiorul incaperii). etc. dar si de a impiedica fluxul de aer din exterior. insectele reprezinta un pericol major in domeniul alimentar datorita riscului mare de infectare pe care il presupun. ceea ce ii confera calitati superioare statiilor asemanatoare din Europa. este afectata puternic de poluare.importanta si tehnici de analiza cantitativa si calitativa “Apa este un dar foarte pretios.) Stiinta a permis oamenilor sa traiasca pe planeta in numar nemaiintalnit si intr-o bunastare fara precedent. Acest lucru este posibil datorita unui fascicul lamelar de aer produs de un ventilator centrifugal foarte puternic. reprezinta o mare problema. este insotit de o gama de emisii nocive in mediul natural. insecte. cum ar fi: carmangerii. ceea ce a insemnat ca au putut fi rezolvate prin masuri locale. Resursele carre creeaza bogatia noastra sunt epuizate cu o viteza crescanda. creand multe probleme in legatura cu pastrarea si imbunatatirea calitatii ei.Totusi.Statiile de observatie participa efectiv la studiul schimburilor poluarii de fond a atmosferei terestre. conditiile de igiena si curatenie sunt extrem de importante. • Apa – semnificatii. Apa. Barierele de aer. Din acest punct de vedere. a accesului insectelor este o conditie a functionarii acestora. fiind practic recomandata sau chiar impusa prin legislatie. aer care contine praf. cunoscute si ca “perdele de aer”. are o pozitie avantajoasa prin departarea de zonele industriale. Pe langa aceasta. De aceea. Nivelul nostru de consum. agenti poluanti. echipat cu o turbina de constructie speciala. mai pretios decat aurul si decat jocurile olimpice” (gr. unitati de productie a produselor alimentare in general. Concluzii Este bine cunoscut faptul ca intr-un spatiu destinat prepararii sau vanzarii produselor alimentare. Controlul incarcarii microbiologice ale aerului. etc. Statia Fundata. localuri destinate alimentatiei publice poate garanta stoparea aportului de microorganisme si infestanti in general prin caile de acces ale persoanelor. Barierele de aer sunt deasemenea foarte importante in locuri in care este necesar controlul riguros al calitatii aerului. Problemele create de aceste emisii au fost semnalate mai intai local. poluanti. mirosuri neplacute.

În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar 7 . care pot conţine germeni patogeni. a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor. Această situaţie se va menţine. lanţuri de acumulări. in timp de 48 ore la 35C. dar nu se poate lipsi de apa lichidă. după 48 ore de termostatare la 37C. • SURSE DE APĂ POTABILĂ  Omul se poate lipsi in extremis de apă pentru alte folosinţe. 1. sub raportul unor indici organoleptici. mai devreme sau mai târziu. Determinarea bacteriilor coliforme Sursa cea mai importanta de poluare bacteriana a apei o constituie reziduu-rile. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni reprezintă numărul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura. direct sau indirect. pe comunităţile umane perturbând alimentarea cu apă. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar şi poluarea s-a intensificat şi diversificat. deoarece sunt factori obiectivi. bazate in primul rând pe capacitatea bacteriilor de a fermenta lactoza cu producere de acid lactic. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost. H2. Exploatarea neraţională a resurselor de apă (subterane şi de suprafaţă) şi modificările artificiale ale fluxurilor naturale (devierea cursurilor. Supraexploatarea sistemelor naturale ar trebui eliminate inainte ca aceste sisteme sa se prabuseasca. Şi găseşte apă în diverse alimente. modificarea nivelului normal al oglinzii apei ) se repercutează. Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. mai rar din alte surse. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună. dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele. asigurarea hranei sau ducând chiar la dispariţia în timp a comunităţii respective. fizico-chimici. pentru a asigura sănătatea populaţiei. biologici. Metoda pentru determinarea bacteriilor coliforme include teste prezumtive. bacteriologici. deoarece diminuarea lor ar însemna creşteri catastrofale de nivel a mărilor şi oceanelor. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prinsă în calotele glaciare.  Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă. CO2. ale căror valori limita sunt prevăzute de normative sanitare in standardul de stat. excrementele umane si animale. Rezistă timp destul de îndelungat fără mâncare. Aprecierea stării de igiena a apei presupune: determinarea numărului total de germeni si a bacteriilor coliforme. 2.Analiza microbiologica Apa folosita trebuie sa îndeplinească condiţiile de potabilitate. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat factor de mediu. de confirmare. este şi va fi APA POTABILĂ. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. dar nu şi de apa de băut. de aceea in analiza apei se urmăreşte detectarea poluării fecale-folosind indicatorii coliformii. rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. metodelor de analiză şi control. dar foarte puţin fără apă.

!!!Calitatea microbiologică a apei este în scădere în majoritatea ţărilor. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apă şi de aceea lipsa lor sau cantitatea prea redusă afectează sănătatea respectivului organism viu. Sunt substanţe care pot să fie dăunătoare peste o anumită concentraţie. • La baza patologiei hidrice neinfecţioase stau trei mecanisme: . Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă.organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau cel puţin orientative. Substanţe genotoxice : Sunt substanţe toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer). . Scăderea imunităţii populaţiei. iar germenii sunt tot mai rezistenţi la dezinfectante. boli virale. deci pentru care nu s-a putut stabili existenţa unui prag sub care să nu fie nocive • Elemente esenţiale: Sunt substanţe care trebuie să facă parte obligatoriu din dieta organismului. 8 .modificarea conţinutului de micro şi macroelemente chimice în apă. . dar este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere (leptospiroză.Pe primul plan al acţiunii apei asupra sănătăţii omului stă patologia hidrică infecţioasă (relaţia apă . !!! Diversele substanţe chimice dizolvate în apă pot avea importante efecte asupra sănătăţii organismelor vii . sau a alimentelor contaminate prin apă). schistostomiază.contaminarea apei cu elemente radioactive. cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman. în principal prin îmbunătăţirea generală a igienei. sau diverse metale care sunt toxice peste concentraţia-prag. Substanţe cum sunt cianurile sau nitraţii.contaminarea apei cu substanţe chimice toxice. Se preconizează că securitatea microbiologică a apei va fi o mare problemă a secolului viitor. devin toxice peste o anumită concentraţie şi pentru care e nevoie de doză crescută deoarece nu se acumulează. şi asupra omului în particular. aceasta putând fi atinsă şi treptat prin fenomenul de bioacumulare.epidemii ). Pe această bază putem grupa efectele biologice ale substanţelor din apă în trei categorii: Substanţe toxice cu efect de prag : Sunt toxice numai peste o anumită concentraţie (prag). Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidrică sunt: boli microbiene. a produs o creştere a susceptibilităţii la boli hidrice. în general. tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella). Altele crează probleme la concentraţii prea mici. mutagene (produc mutaţii genetice) sau teratogene (produc malformaţii) posibil la orice concentraţie. boli parazitare. INFLUENŢA APEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman . sub aceasta nu se observă efecte asupra sănătăţii.

Dezinfecţia apei se practică la apele de suprafaţă. apele subterane din soluri fisurate. Dezacidifierea se aplică apelor acide. Deferizarea sa demanganizarea se face în scopul îndepărtării acestor metale. Duritatea apei este carbonatică (dată de carbonaţii de calciu şi magneziu) şi necarbonatică (dată de sulfaţii. tehnologii folosite etc. Cl2O are avantaje importante faţă de clorul gazos: pH-ul apei nu influenţează utilizarea lui. Asigură şi oxidarea diverselor substanţe organice şi anorganice. Filtrarea este următoarea etapă. oxigen. dar asta depinde practic mult de pH. pentru a nu fi corozive. sau ce filtrează slab din alt motiv. pe răşini adsorbante sau pe cărbune activ (impropriu numită filtrare pe cărbune activ). Adsorbţia este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu. Clorinare gazoasă indirectă. Totuşi. Există mai multe tipuri de filtre. Ideal contra corodării este să se depună un fin strat de carbonat de calciu sau magneziu pe interior. Ideal este ca înainte de tratare să o preepurezi prin trecerea printr-o porţiune de sol. Scopul este distrugerea agenţilor patogeni bacterii. care nu se aplică la orice staţie de tratare. Se face prin aerare mecanică sau adăugare de reactiv sau trecere peste substanţe alcaline. carstice. care pot fi liniare sau circulare. fapt practicat în multe ţări. Dedurizare / decarbonatare. se îndepărtează corpuri plutitoare. care folosesc nisip respectiv cărbune activ. clor sau Cl2O. plancton şi alte suspensii grosiere. De asemenea există şi ministaţii de tratare sau chiar dispozitive individuale. care pot precipita în conducte sau crea probleme la consumatori. prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite. virusuri şi paraziţi. peşti. Oxidarea este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor poluante. cu clor gazos care se transformă întâi în soluţie. Sedimentarea se produce în decantoare. azotaţii şi clorurile de calciu şi magneziu). complexitate. Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificărilor apei între preparare şi utilizarea de către consumator. are gust şi miros propriu mai puţin deranjant ca şi Cl2. unde apa prizată se injectează în sol superficial şi la mică distanţă se extrage şi se introduce deja prepurificată în staţia de tratare propriu-zisă. Cel mai frecvent se folosesc schimbătorii de ioni. incluzând chistele. bicarbonat etc. nu reacţionează cu fenolii şi deci nu alterează organoleptic apa prin clorfenoli • • • • • • 9 . În staţia de site. Dezactivarea apei se face în scopul îndepărtării compuşilor radioactivi. mai rar din râuri. Oxidarea se face cu reactivi precum ozon.Staţiile de tratare a apei au structuri destul de diferite în funcţie de dimensiuni. şi anume evitării corodării conductelor sau precipitării / depunerilor în conducte. etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleaşi şi principiile la fel. din zonă de protecţie sanitară. care se derulează în staţia de filtre. Apa se prizează de regulă din lacuri de acumulare. filtratul de mal. Iată pe scurt procesele la care este supusă apa brută în continuare pentru a deveni apă potabilă: • • • • • • Sitarea este prima etapă a preparării apei.

mai rar. Reciclarea apei uzate. Alte surse de apă potabilă Desalinizarea. Apă din gheţari. deoarece depind de transparenţa apei. Exista 318 centre de control/sectiuni de supraveghere de ordinal I (parte integranta din Consiliul National al Apelor) si de ordinul II: o statie la 1000 km2 de bazin. printre care condensarea.E. extracţia. In Romania.B. osmoza inversă. conform recomandarilor retelei europene EUROWATERNET. Se folosesc curent metode manuale de analiza si. Razele gamma sunt radiaţii electromagnetice. Subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor Datele continute in Sistemul National Global de Monitoring al mediului G. fapt ce face metoda aplicabilă numai pentru volume relativ mici de apă. cele deordinal II efectueaza controlul surselor de poluare pe sub-bazine hidrografice (afluentii raurilorprincipale) si sunt amplasate in toate centrele 10 . Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă care pot ucide microorganismele. unde nu există apă lichidă Apă din ceaţă. Se folosesc mai rar pentru dezinfecţie. analize de laborator) este organizata pe bazine hidrografice mari. electrodializa. congelarea. Sunt rar folosite. Centrele de control de ordin I sunt bazinale.II. dar impactul ecologic potenţial este şi în acest caz foarte ridicat şi prin urmare trebuie extremă precauţie. Ajuta la luarea unor masuri corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si combaterea poluarii apelor. La nivel national.• • • • Ultravioletele sunt o metodă de dezinfecţie aplicabilă apelor foarte curate. Tratare cu argint: Necesită apă foarte curată şi contact de mai multe ore a apei cu plăcile de argint.III si D (degradata). – RO. Apele meteorice Se experimentează şi provocarea de ploi artificiale în scopul obţinerii de apă potabilă din surse atmosferice. Trebuie aplicate în strat subţire şi timp relativ îndelungat.M. schimbătorii de ioni etc. automate. Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei. În mai multe ţări se experimentează utilizarea ca sursă de apă potabilă chiar a apelor uzate orăşeneşti. supunând-o la costisitoare procese de desalinizare.G. Alte surse se poate obţine şi din seva sau transpiraţia plantelor. insa numai dupa anul 1965 s-au elaborate primele date specifice. din umorile unor animale şi peşti şi din alte asemenea surse. determinarea calitatii fizico-chimice si bacteriologice a apei a inceput in anul 1954. Apa din topirea zăpezii este folosită de alpinişti dar şi de cabane şi alte rezidenţe umane iarna sau în zone polare sau la mare altitudine. ionizate.M – RO.S. Nu exista statii pentru monitoringul de fond. după un proces avansat de epurare şi tratare. Si in I. Multe ţări din zone aride folosesc pentru oraşele de coastă apa mării ca sursă de apă potabilă. s-au putut amenaja panouri de condensare ce furnizează apă lichidă. aceasta activitate (controale. În anumite zone de "deşert umed" unde există ceaţă dar nu se ajunge la precipitaţii. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrabă pentru a menţine o apă sterilă după ce a fost deja dezinfectată.Apa este incadrata calitativ in clasele: I.

despre eficienţa tehnologiilor de tratare. Cu cat stim mai multe lucruri despre virusi si bacterii cu atat respectul nostru pentru aceste creaturi minuscule creste. în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege. Iasi. • Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană. -furnizarea unui sistem eficient de informare asupra schimbarilor continue a calitatii apelor. cu accent pe tehnologia de dezinfecţie. prelucrarea datelor.ro/imghp?hl=ro&tab=wi http://www. bacteriilor. “Monitoring acologic”.md/file/publicati/mediu%20amb/05/3_39-44. Supravegherea calitatii resurselor naturale de apa este o activitate foarte importanta pentru Romania.ecomagazin. Monitorizarea de control • Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile.pdf Nicoara Mircea.alergeni. 2. 150-155. spori. produsă şi distribuită. noi cautam in permanenta cai de lupta impotriva lor Bibliografie: • • • • • • • http://www.nu noi. MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 1. Concluzii: Apa este indispensabila vietii.ro/bucuresti-singura-capitala-din-europa-fara-statie-de-epurare/ http://www. conform Normelor de supraveghere. perfectionarea supravegherii calitatii apei prin introducerea si exploatarea sistemelor automate de control. -controlul surselor de impurificare.google. 2009. metodele de analiza. Tehnopress.Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor si-a popus ca obiective: -prevenirea pagubelor cauzate de poluarea accidentala asupra alimentarii cu apa potabila. Ed.mediu. impuritati. transportator de calcar.ro/daprut/default.greenagenda. pesticide. pentru ca ei . a apei industriale. Monitorizarea de audit • Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.php http://www. solventi. dar totodata este si mediul de dezvoltare al virusilor.aspx http://www. Marea majoritate traiesc si se dezvolta chiar in sursele de unde provine apa de la robinet. ei stapanesc planeta. prelevarea probelor de apa.htm http://www.Activitatea retelei sistemului national este coordonata de un centru cae elaboreaza metodologia de stabilire a sectiilor de control. inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.ro/parametri. cloruri si peste 180 de alte substante. la evacuarea apelor uzate.calitateaer. a irigatiilor.gov.org/ecoaqua/potabil.rowater.administrative din bazinele hidrografice. 11 .

Masteranzi: Ciubotariu Liliana Grecu Isabela Halibei Loredana Turcan Vladimir 12 .