Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2013
CUPRINS
IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. STUDIUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A POLURII
FONICE
1.1. DEFINIREA ZGOMOTELOR
1.1.1. EXEMPLE DE ZGOMOTE:
1.1.2. CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SONOR
1.2. FACTORI DE RISC SI DE POLUARE FONIC
1.3. EFECTELE POLUARII SONORE
1.4. ACTIUNEA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.
CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI
2.1. CARACTERISTICILE SUNETELOR
2.2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
2.3. LIMITE NORMALE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
2.3.1. NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE
OBISNUITE:
2.4. SURSE DE POLUARE FONIC
2.5. ZONE I LOCURI AFECTATE DE POLUAREA FONIC
2.5. EVALUAREA I GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL
2.5.1. ACTE NORMATIVE EUROPENE
2.5.2. NORME DIN ROMNIA PENTRU POLUAREA FONIC
2.6. INDICATORII DE ZGOMOT I METODE DE EVALUARE AI ACESTORA
CAPITOLUL 3. MATERIAL SI METODE DE EVALUARE A POLURII FONICE
3.1. CARTOGRAFIEREA ACUSTIC STRATEGIC
3.2. PLANURILE DE ACIUNE
3.3. INFORMAREA PUBLICULUI
3.3.1. RAPOARTE PRIVIND DIRECTIVA
3.4. MASURI PENTRU REDUCEREA POLURII FONICE
3.5. SOPUL REALIZRII HRILOR DE ZGOMOT
3.5.1. PRINCIPALELE AVANTAJE PE CARE LE OFER REALIZAREA DE
HRI DE ZGOMOT
3.5.2. METODE DE DIMINUAREA POLURII FONICE:
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
INTRODUCERE
n domeniul proteciei mediului administrarea zgomotului ambiental joaca un rol din
ce in ce mai important: de la evaluarea si msurarea nivelurilor i rezolvarea plngerilor la
cartografierea acustica, de la zonarea acustica la limitarea valorilor de emisie. Realizarea
hrilor de zgomot este una din metodele moderne de evaluare a polurii acustice urbane.
Cercetarea va trebui s acopere aspecte precum: modalitii de msura, paii elaborrii
unei hari de zgomot, evaluarea expunerii la zgomot, impactul expunerii la zgomot, reducerea
zgomotului, noi abordri de tehnologii si sisteme de control al zgomotului.
In Uniunea European exist Directiva 49/2002 care stabilete o baz comun pentru
evaluarea i combaterea zgomotului ambiental n rile UE. Directiva stabilete cadrul general
pe baza cruia se creeaz hrile de zgomot iar statele membre pot stabili individual limite
admisibile ale nivelurilor de zgomot. n urma evalurii rezultatelor cartografierii acustice
Directiva impune ca acolo unde se descoper depiri ale nivelurilor limit, autoritile
responsabile sa ia msuri de reducere a emisiei.
Protecia mediului urmrete ferirea prin descoperirea cauzelor i eliminarea acestora,
atenuarea efectelor polurii si daca este posibil, chiar eliminarea totala a acestora spre binele
ntregii umaniti. Scopul proteciei mediului este n ultim instan, ocrotirea omului.
Protecia mediului este plasat astzi n fruntea listei drepturilor i libertilor fundamental ale
omului. Protecia mediului corespunde dorinelor i intereselor vitale ale ntregii lumi.
ncepnd din 1970, au aprut semne clare de mbolnvire a planetei: subierea stratului
de ozon, nclzirea global, ploile acide, poluarea apelor, a aerului i a solului. Oamenii au
nceput s neleag necesitatea adoptrii unui comportament responsabil fa de natur. ns
responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului nconjurtor este att individual, dar mai
ales colectiv: protecia naturii angajeaz colaborare i sprijin reciproc pe plan local, judeean,
naional i mai ales internaional.
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
Sursele naturale :
- eruptile vilcanice,
- cutremurele,
- alunecari de teren,
- vueitrul unei cascade,etc.
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales
antropice: utilaje, mijloace d transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora produce
stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament
scazut si chiar fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor.
incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
organului auditiv. Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o
frecventa joasa.
- Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor
circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale,
insomnii.
- Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si
siguranta.
Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea
organului Corti, etc
-
Durata zgomotului.
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate
produce la intensitati de circa 60 db.
Experientele efectuate de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive
produc efecte fiziologice complexe.
Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni in activitatea lor cotidiana au
produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei
in singe. Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite
categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune
intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii,
dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica puternica poate crea stari de
depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai
frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului
nervos si auditiv.
Urechea este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroane
sunete frumoase din lumea inconjuratoare. In mod sigur,merita sa fie ocrotita.
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in
viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera
momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.
Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot
sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna
telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul, un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite intrun anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un amestec de
lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei
in mai multe intervale de frecventa.
10
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
11
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
12
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
Cti audio. Pentru a evita diminuarea auzului de la muzica ascultat n cti, att la
adulii ct i la copii, nivelul sonor nu trebuie s depeasc 70 dB (A).
13
LUCRARE DE DISERTAIE
-
2013
Jucrii, focuri de artificii, arme de foc. Pentru a evita leziuni mecanice ale urechii
interne din cauza unor sunete puternice provenind de la jucrii, arme de foc, artificii,
adulii nu trebuie s fie expui la mai mult de 140 dB. Pentru a ine seama de
vulnerabilitatea copiilor ei nu au voie sa depeasc 120 dB, msurat lng ureche
(100mm).
2.3.1.
NIVELUL
APROXIMATIV
DE
DECIBELI
AL
UNOR
SUNETE
OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB
14
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
15
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
Aceast directiv vizeaz s controleze zgomotul la care sunt expui oamenii n zonele cu
construcii, n parcurile publice sau n alte zone de linite din aglomeraii, n zonele linitite
din spaiile deschise, n apropierea colilor, a spitalelor i a altor cldiri sau zone sensibile la
zgomot. Aceasta nu se aplic zgomotului provocat de nsi persoana expus, zgomotului din
activitile casnice, zgomotului provocat de vecini, zgomotului de la locul de munc sau
zgomotului din interiorul mijloacelor de transport i nici zgomotului provocat de activitile
militare desfurate n zone militare.
REFERINE
Act
Directiva
2002/49/CE
Intrarea n
vigoare
18.7.2002
18.7.2002
JO L 189 din
18.7.2002
Act(e) de modificare
Intrarea n
vigoare
Termen de transpunere n
legislaia statelor membre
Jurnalul Oficial
11.12.2008
JO L 311 din
21.11.2008
Acte conexe
Raport al Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu din 1 iunie 2011 referitor la
punerea n aplicare a Directivei privind zgomotul ambiental n conformitate cu
articolul 11 din Directiva 2002/49/CE [COM (2011) 321 final Nepublicat n
Jurnalul Oficial].
16
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
STAS 10009-88 este actul normativ care reglementeaz limitele admisibile ale
nivelului de zgomot n mediul urban, difereniate pe zone i dotri funcionale,
pe categorii tehnice de strzi, stabilite conform reglementrilor tehnice
specifice n vigoare privind sistematizarea i protecia mediului nconjurtor.
sistematizarea zonelor funcionale din mediul urban (locuine, dotri socialculturale, zone de recreere, odihn i sport, zone de producie, zone pentru
transporturi etc.);
Nivelele de zgomot interior sunt reglementate prin STAS-ul 6156-86 care stabilete
limitele admisibile ale nivelului de zgomot n cldirile de locuit, tehnico-administrative i
socialculturale, precum i parametri de izolare acustic pentru elementele de construcie, n
vederea asigurrii proteciei i confortului acustic.
Unitile funcionale din cldirile civile i social-culturale se consider cu ferestrele i
uile nchise.
17
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
nivelului sonor din timpul nopii care cuantific perturbrile somnului. Indicatorii de zgomot
Lden i Lnight sunt utilizai la elaborarea hrilor acustice strategice.
Se pot folosi i ali indicatori pentru planificarea i zonarea acustic, precum i pentru
cazurile speciale semnalate n anexa I la directiv.
Valorile Lden i Lnight se determin cu ajutorul metodelor de evaluare definite n
anexa II la directiv. Comisia stabilete metode comune de evaluare pentru determinarea Lden
i Lnight. Pn la adoptarea lor, statele membre pot utiliza propriile metode pentru
determinarea indicatorilor comuni, cu condiia ca acestea s fie conforme cu anexa II.
Relaiile doz-efect vor fi introduse n anexa III cu ocazia revizuirilor ulterioare,
pentru a evalua efectele zgomotului asupra populaiei.
Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s comunice Comisiei
informaii cu privire la orice valori-limit relevante n vigoare sau prevzute, exprimate ca
Lden i Lnight, sau, dup caz, ca Lday i Levening, pentru zgomotul produs de traficul rutier,
aerian, feroviar, precum i pentru zgomotul industrial.
FORMULE DE CALCUL PENTRU Lden i Lnight
18
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
19
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
20
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
rand,
- un comportament civilizat al oamenilor intre ei.
Un mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are
comunitatea locala. Membrii ei pot determina autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa
influenteze pozitiv factorii poluanti de orice fel, carora le spunem: "Nu poluati orasul!."
Este nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca fiecare autoritate
locala in parte sa intocmeasca aceste harti.
21
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
- planificarea traficului,
computer care arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate.
Cu ajutorul hartilor, autoritatile pot stabili ce masuri se impun pentru a reduce nivelul
de zgomot.
Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli. Conform datelor
publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt peste 10 zone in care poluarea fonica depaseste
70 de decibeli.
Traficul este principala sursa de poluare. Analistii imobiliari avertizeaza, insa, ca din
cauza acestor harti, pretul imobilelor din zonele cele mai linistite ar putea creste.
Hartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si locuintelor.
Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la data la care trebuie sa
realizeze hartile de poluare fonica. Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este
obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe
portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.
In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua orase mari: Bucuresti, Iasi,
Cluj - Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Nivelul maxim
admis de poluare fonica este de 50 de decibeli.
Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arad, in zonele cu trafic intens,
cum ar fi : zona Grii, zona Podgoria, zona Intim, Calea Victoriei unde valorile de zgomot
depasesc insa chiar si 70 de decibeli.
Hartile acustice vor fi realizate pentru drumurile si caile ferate de pe teritoriul
Romniei.
22
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
ntruct zgomotul este o problema de care nu se mai poate face abstracie, s-a transpus in
legislaia romneasca, prin Legea proteciei mediului
195/2005 si H.G.
321/2005
250.000
locuitori,
drumurile naionale importante, precum si magistralele de cale ferata si aeroporturile mari vor
trebui s aib ntocmite, hri de zgomot, care s oglindeasc situaia zgomotului urban.
De asemenea, se vor realiza hari de zgomot si pentru aglomerrile cu peste 100.000
locuitori pana in iunie 2012.
Pe baza acestora urmeaz s se ntocmeasc planuri de aciune pentru controlul i
reducerea zgomotului urban, pentru minimizarea efectelor lui asupra populaiei.
Principala sarcina a Directivei este aceea de a crea o baza comuna pentru
administrarea urbana a zgomotului ambiental, prin:
-
23
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
LUCRARE DE DISERTAIE
-
2013
Dup cum se tie, traficul rutier reprezint o puternic surs de poluare n general:
poluarea chimic a aerului, poluare acustic, etc. Utiliznd metodele de mai sus, se pot
constata efecte benefice, prin reducerea ambelor tipuri de poluare.
3.5.3. METODE DE REALIZARE A HRII DE ZGOMOT
Romnia nu are metode de calcul naionale pentru calculul indicatorilor de zgomot, ca
urmare, prin utilizarea metodelor interimare de calcul recomandate de Comisia European i
n conformitate cu prevederile H.G. 321/2005, ncepnd cu anul 2006 se realizeaz hrile
strategice de zgomot pentru drumurile principale, cile ferate principale, aeroporturile civile
mari i aglomerrile urbane.
In conformitate cu prevederile H.G. 321/2005 indicatorii de zgomot folosii pentru
realizarea hrilor strategice de zgomot sunt Lzsn (Lden n limba englez), Lnoapte i dup
caz Lzi i Lsear.
25
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
Pentru a reproduce funcia urechii umane (care este mai puin sensibila la frecvente
foarte joase sau foarte nalte, spre deosebire de frecventele situate intre 1000 si 4000 Hz) s-au
construit 3 sisteme electroacustice (A, B si C). In momentul activrii acestor sisteme asupra
frecventelor joase si foarte nalte se exercita o presiune difereniata. Indicatorii presiunii
acustice astfel obinute sunt desemnai cu dB(A), dB(B) si respectiv dB(C). Daca aceti
indicatori sunt folosii pentru caracterizarea aceleiai unde sonore, avem urmtoarea relaie:
dB(A) dB(B) dB(C).
-
Analizorul - sonometru tip 2250 face parte din generaia a IV-a inovatoare de analizoare
portabile Brel & Kjr.
Utiliti Evaluare si monitorizare a zgomotului ambiental
Evaluarea zgomotului la locul de munca
Selecia proteciei auditive
Reducerea zgomotului
Controlul calitii produciei
Analiza de frecventa in benzi de octava si 1/3-octava
Analiza semnalului in timp si a parametrilor de band
Figura 3.1.
Sonometrul 2250(http://www.envi.ro/?view=page&categoryid=9&subcatid=67&tabid=161,)
accesat n data de 18.06.2013)
CONCLUZII I RECOMANDRI
26
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
terenului. Avioanele supersonice produc detuntura balistic i bangul sonic care lovete
solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaie. Efectele suprapresiunii
sonice sunt extrem de duntoare pentru cldiri i pentru persoanele din zona mturat de
bang ce atinge lrgimi de 80-100 km2. Manifestrile fiziologice negative ale organismului
uman sunt cele menionate anterior.
Se constat c nivele de zgomot sunt continuu depite pentru valorile de vrf i n
proporie de 80% pentru nivelele de zgomot echivalent. Acest fapt se justific prin
urmtoarele considerente:
-
de autovehicule inadecvat;
-
fonoizolante;
Recomandri privind metodele de reducere a zgomotului:
-
limite de viteza;
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
BIBLIOGRAFIE
28
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
Prof.
univ.
dr.
Bran
F.,
Lect.
Univ.
dr.
Ioan,
I.
Ecologie
general,
http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap2.
5. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului, capitolul I Economia mediului n
sistemul tiinelor economice i ambientale,
http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.
6. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului, capitolul 3 Relaia mediu
-economie, http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.
7. Teodorescu, I., Gavril, L,. i colab Biologie, manual clasa a VIII-a, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1997.
8. prof. univ. dr. Rojanschi, V., prof. univ. dr. Bran, F., dr. ec. Diaconu, S.
Abordri
LUCRARE DE DISERTAIE
2013
20. Viteanu, D. Circulaia i poluarea sonor a mediului urban, Editura Tehnic, Bucureti,
1983
21. Manual de utilizare pentru sonometrul Solo-Slm-Metravib
22. *** http://www.sonometru.ro/sunetul/Despre-Sonometre.html
23. *** http://www.recentonline.3x.ro/024/Deliu_R24.pdf
24. *** http://www.xs4all.nl/~rigolett/ENGELS/vlgcalc.htm#explain - calcul on line zgomot
25. ***
http://hs.environmental-expert.com/STSE_resulteach_product.aspx?cid=33189&id
30