Poluarea atmosferică, o problemă de

sănătate publică
Poluarea este contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează
cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și
mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante
provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând
poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate
în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni
patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în
general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia
incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din
combustibili. În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se
condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise
deja un pericol major pentru sănătate.
Majoritatea poluanților sunt eventual „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață, dar după
ce au parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă,
oxizii de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie
acidă cade peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să
afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie
lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate,
cum ar fi Europa și estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile
acide pot să afecteze și sănătatea umană și obiecte create de oameni.
Poluarea aerului din Bucuresti.
Locuitorii orașelor din România respiră zilnic
otravă, iar asta nu de ieri, de azi, ci de foarte
multe decenii. Este o combinație de climă
păcătoasă (aerul uscat care bate peste câmpiile
din sudul țării), geografie nefericită (orașele
transilvane dispuse în depresiuni în care aerul
nu se mișcă cu zilele) și management prostesc
și incompetent al orașelor, indiferent unde se
află acestea.
 Dar isteria cu privire la calitatea aerului e ceva nou – până în urmă cu ceva ani mai
nimeni nu era îngrijorat de otrava pe care o respirăm, iar atunci când s-au publicat primele
estimări ale specialiștilor, care arătau că peste 23.000 de români mor prematur anual din cauza
poluării aerului, au apărut întrebările. Între timp, văzând cu ochii lor că valorile de poluare sunt
depășite de 3-6 ori în aproape fiecare zi, orășenii au început să se îngrijoreze.
De unde vine poluarea? Trebuie să recunoaștem că aerul din oraș era mult mai poluat în
anii comunismului, când era și plin de plumb de la mașini, de nori de praf de la șantierele făcute
alandala și de fum plin de metale grele provenind de la marile platforme industriale situate chiar
în oraș. Și asta indiferent că te aflai în București, Cluj, Iași sau alt mare oraș din România.
Prăbușirea industriei a dus temporar și la un aer mai curat, disciplina în construcții din ultimul
deceniu a diminuat mult impactul șantierelor, dar între timp au apărut două noi
elemente: creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi și incinerarea gunoaielor.
Mașinile sunt, conform unui document
științific pe care Primăria Municipiului
București îl are la dispoziție încă din 2014
(documentul anexat – “Raport privind calitatea
aerului ambiental București”), principalele
vinovate de emisiile poluante din oraș. Dar aici
nu ne referim doar la autoturisme, ci și la
vehiculele utilitare grele, autobuze și celelalte
autovehicule comerciale. Însumate, acestea din
urmă sunt mai poluante decât toate autoturismele la un loc (52,8% din total față de 47,2%
autoturisme).
Evident, între timp, situația s-a agravat în special din cauza ridicării taxei de primă
înmatriculare a autoturismelor rulate, fapt care a dus la importul a aproape 2 milioane de mașini
second-hand în ultimii 5 ani, majoritatea fiind aduse în orașele noastre, nu în mediul rural. Doar
Bucureștiul a absorbit cel puțin 400.000 dintre ele și 48% dintre ele sunt mai vechi de 16 ani.
23% din mașini sunt mai vechi
Vechimea parcului auto în România de 20 de ani, 25% au între 16
și 20 de ani, iar 31% au între
11 și 15 ani. 79% dintre
4%
5% mașinile de pe străzile
23% 0 -2 ani României sunt, de fapt, niște
12% 3 - 5 ani rable. Sursa datelor: Guvernul
6 - 10 ani României.
11 - 15 ani
16 - 20 ani
>20 de ani

25% 31%
 Aceste informații mai trebuie privite o dată, pentru a înțelege magnitudinea
problemei: aproape jumătate din mașinile din România au o vechime mai mare de 16 ani, fiind
produse înainte de 2003! 79% dintre mașinile din România sunt mai vechi de 11 ani. Foarte
multe dintre ele nu corespund din punct de vedere nici măcar fișei tehnice valabile la data
fabricației, așadar nu poluează doar de câteva ori mai mult decât o mașină nouă, conform
standardelor Euro 2-4 raportate pe hârtie la standardele Euro 5-6, ci de zeci, uneori de sute de ori.
Acest lucru se vede cu ochiul liber în oraș, acolo unde foarte multe mașini cu motorizare diesel
circulă cu sistemul de curățare al microparticulelor dezactivat, fiind izvoare de otravă pentru toți
cei aflați în preajmă.
În fiecare an, românii au înmatriculat semnificativ mai multe mașini rulate decât mașini
noi, chiar dacă tendința importului de rable e acum una descendentă. Sursa datelor:
ACAROM/Guvernul României

Adăugați la această ecuație faptul că majoritatea timpului petrecut de o mașină în trafic

este cu motorul la ralenti, stând la stop sau în blocaje, fapt care transformă inclusiv mașinile
moderne în bombe ecologice. Degeaba se dau vouchere pentru mașini noi în condițiile în care
acestea nu sunt câtuși de puțin sănătoase pentru mediu într-un oraș în care traficul se mișcă cu
sub 18 km/h, în salturi nervoase cu șoferi care apasă pedala de accelerație la maximum, doar
pentru a pune apoi frână 200 de metri mai încolo.

Despre particulele PM10 și PM2,5

PM 2.5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai

periculoase pulberi în suspensie (fire de praf) detectabile
în aer în special în oraşele mari. „2.5“ se referă la
dimensiune şi indică o particulă de maxim 2.5 microni.
Spre deosebire de pulberile mai mari, încadrate la PM10
(adică particule cu o dimensiune de minim 10 microni),
pulberile din categoria PM2.5 pătrund adânc în plămâni,
sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului
imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului
le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum
nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate
"ucide", iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă
a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi
substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de
fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte
mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare. Acest tip de particule provin din praful de pe
stradă, noxele de la centrale termice şi industriale, combustia de orice fel, trafic sau şantiere
neprotejate

 PM 2.5: 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuia
atinsă până la 1 ianuarie 2020
  PM 10, valori limită: 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane;
40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele

termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât
la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă

importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec
prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi

astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți.
Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul
natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar
țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți
respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea
prematură.

Aerul ca depozit de gunoaie

Dacă poluarea cauzată de mașini este măsurabilă, poluarea cauzată de incinerarea

gunoaielor nu a fost încă măsurată cum se cuvine. De fapt, toate autoritățile se jură că nu se ard
gunoaie, că totul e în regulă, deși anchetele făcute de mass media au descoperit că lucrurile nu
stau așa – precum în cazul incineratorului de lângă Ploiești. Sunt zeci de incineratoare care ard
orice, sub ochii autorităților.
41 de firme din Ilfov și 77 de firme și instituții din București dețin instalații autorizate de
ardere a deșeurilor, indiferent de capacitatea de ardere, potrivit unei liste furnizate de Ministerul
Mediului.

Fenomenul 1 martie 2020. O dată la cîteva week-end-uri, toți senzorii din oraș,
independenți sau oficiali, înregistrează valori exagerat de mari pentru pulberile în suspensie
PM10 și PM2,5, în timpul nopții. Fenomenul durează cîteva ore, urmînd ca, pînă a doua zi
dimineață, valorile să revină la mediile zilnice normale. Fenomenul a fost semnalat încă din
decembrie 2019, însă fiind iarnă, au fost găsite constant scuze, precum sistemul de termoficare,
inversiunea termică, temperatura și umiditatea scăzută în timpul nopții.
Punctul culminat a fost pe 1 martie, cînd nu ghioceii au fost vestitorii primăverii, ci un
val uriaș de poluare, care a cuprins tot orașul. La ora două noaptea a fost atins maximul istoric în
platforma aerlive.ro de 604 µg/m3 pentru PM10, adică de 12 ori mai mult decît valoarea maximă
zilnică pentru protecția sănătăţii umane!
Ministrul mediului Costel Alexe declarase luni, 2 martie 2020, că există „suspiciuni
serioase” legate de activități industriale din Ilfov sau în București mai ales noaptea și în urma
cărora se evacuează în atmosferă cantități ridicate de poluanți și a anunțat controale la firmele
care au aceste instalații de ardere. Ministrul a declarat că rețeaua națională a înregistrat în
București duminică seară depășiri de până la 8 ori ale particulelor în suspensie PM10 și PM 2,5
și depășiri foarte mari de dioxid de azot.
Pe lista operatorilor care ard deșeuri se află groapa de gunoi Iridex, aeroportul, majoritatea
companiilor petroliere, marile spitale de stat și private, producători de ciment și vopseluri,
hoteluri și marile centre de retail.

ILFOV

1. SC BELL ROM IMPORT EXPORT SRL

2. BUCHAREST INDUSTRIAL PARK SRL
3. CN Aeroporturi Bucuresti SA
4. Fabryo Corporation SRL
5. Holcim(Romania)SA
6. HORNBACH CENTRALA S.R.L.
7. LEROY MERLIN ROMANIA
8. MAZARINE ENERGY ROMANIA SRL
9. NIS PETROL SRL
10. Philip Morris Romania SRL
11. RAFFAELLO SHOES FACTORY SRL
12. ROMBEER CRINGASU SRL
13. ROMPHARM COMPANY SRL
14. ROMVAC COMPANY SA
15. s.c. Almar geotrans s.r.l.
16. S.C. COMPANIA NASIONALA DE TRANSPORTURI AERIENE ROMINE TAROM S.A.
17. S.C. DIMAR S.R.L.
18. S.C. ECOREC S.A.
19. S.C. Viarom Construct S.A.
20. S.N.G.N ROMGAZ S.A. -SUCURSALA PLOIEŞTI
21. SC Amiblu Romania SRL
22. SC AS PAN SRL
23. SC CRH COMNORD SA
24. SC DRUCKFARBEN ROMANIA SRL
25. SC DUCATEX SRL
26. SC FUTURE SRL
27. SC GECOM IMPORT EXPORT SRL
28. SC HeidelbergCement România SA
29. SC Lukoil Romania SRL
30. SC METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL
31. SC MP BANEASA-PASTE SA
32. SC OMV PETROM SA
33. SC Rompetrol Downstream SRL
34. SC SILVICOM IMPEX 95 SRL
35. SC TEHNOLOGICA RADION SRL
36. SC TOP DESIGN MOBILIER SRL
37. SNGN ROMGAZ SA-FIGN DEPOGAZ PLOIESTI SRL
38. SOCAR Petroleum S.A.
39. Turist Service SRL
40. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD
41. VESTA INVESTMENT SRL

BUCUREȘTI

1. ADMINISTRATIA CIMITIRELOR SI CREMATORIILOR UMANE

2. ART PETROL SERVICE SRL
3. AS METAL COM
4. ASCENSORUL SA
5. BAUMIT ROMANIA COM SRL
6. CAN-PACK ROMANIA SRL
7. CHIMTITAN SRL
8. CN Aeroporturi Bucuresti SA
9. CNPR SA – Sucursala Fabrica de Timbre
10. Compania Nationala Imprimeria Nationala SA
11. COMPLEX APICOL V. HARNAJ
12. DUAL MAN SRL
13. FOX COM SERV SRL
14. FRIGOCOM SA
15. Holcim(Romania)SA
16. HORNBACH CENTRALA S.R.L.
17. I.N.C.D.T.P. – BUCURESTI
18. INTRAROM SA
19. Isovolta SA
20. LEROY MERLIN ROMANIA
21. Lukoil Romania
22. MOL Retail Comert
23. MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS SRL
24. MONITORUL OFICIAL RA
25. NUSCO IMOBILIARA SRL
26. OMV PETROM MARKETING SRL
27. Politia locala sector 5
28. PPG ROMANIA SA
29. Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti
30. Regia Autonoma Monetaria Statului
31. Regia de Transport Bucuresti
32. S.C. ASSA ABLOY ROMANIA S.R.L.
33. S.C. CROSSLINE S.R.L.
34. S.C. INFOMED FLUIDS S.R.L.
35. S.C. IOR -S.A.
36. S.C. Majestic Tourism S.A.
37. S.C. PINUM DOORS&WINDOWS S.R.L.
38. S.C. REVICOM OIL S.R.L
39. S.C. Turbomecanica S.A.
40. S.C. VEL PITAR S.A.
41. S.C.CONTINENTAL HOTELS S.A.
42. SC ACCOR HOTEL ROMANIA SRL
43. SC ADESGO SA
44. SC AEROTEH SA
45. SC ARTEMOBINTERNATIONAL SRL
46. SC Auchan Romania SA
47. SC AUSTROTHERM COM SRL
48. SC CET GRIVITA SRL
49. SC COTROCENI PARK S.A.
50. SC CRH COMNORD SA
51. SC DEDEMAN SRL
52. SC DESPA ROMANIA SRL
53. SC DOBROGEA GRUP SA
54. SC ELECTROCENTRALE BUCURESTI SA
55. SC FABIOL SRL
56. SC FIROS SA
57. SC GENERAL TURBO SA
58. SC HeidelbergCement România SA
59. SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL
60. SC Lukoil Romania SRL
61. SC MEDLIFE SA
62. SC METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL
63. SC MOBEST SA
64. SC ROCA OBIECTE SANITARE SRL
65. SC Rompetrol Downstream SRL
66. SC SALESIANER MIETTEX SRL
67. SC STIROM SA
68. SCH Grand SRL
69. SCM TEHNOMETALICA
70. SELGROS CASH&CARRY S.R.L.
71. SERVICII ENERGETICE MUNTENIA
72. SOCAR Petroleum S.A.
73. spital clinic Colțea
74. Spitalul Clinic Prof.Dr.Th.Burghele
75. Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr Alexandru Obregia”
76. SPITALUL CLINIC DR. I. CANTACUZINO
77. Spitalul Clinic Filantropia

Nu trebuie să uităm nici de obiceiul strămoșesc al arderii resturilor vegetale în sezonul

rece. Toate orașele noastre sunt înconjurate de sate la care aerul este irespirabil din cauza
fumului de lemne provenit nu doar din coșurile caselor, ci mai ales din grădini (43% din
locuințele românilor sunt încălzite pe bază de lemn și cărbune). În condițiile atmosferice în care
vântul bate foarte slab și fumul nu se mai ridică, acesta pătrunde în orașe odată cu ceața, pe
înserat, și rămâne acolo până târziu.

Se adaugă acestui amestec toxic și alte surse: centralele pe gaz ale apartamentelor noi,
suflătoarele de frunze și mașinile de tăiat iarba cu motor pe benzină (una singură e mai poluantă
decât zeci de mașini, pentru că nu are catalizator), praful care zace în straturi pe carosabil și
trotuare și așa mai departe. Soluții există, unele dintre ele sunt imediate sau ușor de implementat
într-un timp foarte scurt, altele necesită o strategie mai complexă. Dar toate trebuie să facă parte
dintr-un plan structurat și aplicat de orice edil, indiferent de orașul în care se află.

Conform specialiștilor în domeniul calității aerului, există măsuri concrete care se pot lua
atât de către administrații, cât și de către fiecare dintre noi pentru a limita poluarea aerului. Să
începem cu noi înșine, pentru că asta va funcționa chiar de astăzi.

„Este nevoie de schimbarea comportamentului fiecăruia dintre noi și din păcate acest
lucru nu e ușor. Putem alege să folosim bicicleta sau transportul în comun în locul mașinii
personale. Putem decide să mergem la birou în mașină cu unul-doi colegi care stau în
apropiere, în loc să conducă fiecare autoturismul propriu. Iar la fel de important este să fim
activi în a cere autorităților să ia măsuri pentru reducerea poluării. Un alt lucru pe care îl
putem face este să monitorizăm chiar noi calitatea aerului la serviciu sau acasă instalând un
senzor care costă aproximativ 300 de euro (Airly, AirVisual Pro, uRADmonitor).” Ștefan
Voinea – Observatorul Român de Sănătate.

Conform specialiștilor din domeniu, comportamentul individual al fiecăruia dintre noi are

un impact major și imediat asupra calității aerului. Iată unele dintre soluțiile la care putem apela
personal înainte de a arăta cu degetul spre autorități.

Curățenia începe cu noi. Măsuri urgente și simplu de luat de fiecare dintre noi în termen de
maximum 6 luni

1. Folosirea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.

2. Folosirea în comun a unei mașini cu colegii de muncă pentru navetă

3. Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună (circuit EGR activ, anvelope
umflate corect, plăcuțe de frână ecologice etc.)

4. Compostarea resturilor vegetale în loc de arderea lor (care oricum e ilegală)

5. Reducerea numărului de călătorii cu mașina dacă nu sunt esențiale. Înlocuirea cu alte

mijloace de transport. Transportul în comun, bicicleta, trotineta electrică.
 Pe lângă aceste măsuri individuale, e nevoie, cert, de intervenția autorităților. Conform
specialiștilor și a studiilor de specialitate (citate prin link în cele ce urmează), există o serie de
măsuri cu impact masiv asupra calității aerului, care se pot lua rapid.

Măsuri de luat de către autorități în termen de maximum 6 luni

6. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară

(reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)

7. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea

bulevardelor și a străzilor (reduc poluanții în suspensie
cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant –
noxe, PM2,5, PM10 etc.)

8. Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a

mașinilor de tăiat iarba pe benzină și înlocuirea lor cu
suflătoare electrice
Bulevardul IULIU MANIU
BUCURESȚI

9. Interzicerea, monitorizarea și pedepsirea arderii resturilor vegetale atât în oraș cât și în

satele înconjurătoare

10. Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor

neconforme (EGR scos etc., evident, necesită colaborare cu RAR)

11. Crearea unui sistem de zeci de senzori de măsurare în timp real a

calității aerului, dispuși atât în zonele cu trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale.

Măsuri mai complexe dar care pot fi luate de autorități în termen de 6 luni – maximum doi
ani

12. Monitorizarea atentă a gropilor de gunoi, a fabricilor de ciment, a incineratoarelor și a

arderii oricărui tip de gunoi, precum și monitorizarea atentă a fabricilor din oraș și a tuturor
surselor de arderi de gaze (inclusiv blocuri rezidențiale). Dacă se va alege construirea unor
incineratoare pentru a înlocui actualele gropi de gunoi, acestea ar trebui să folosească tehnologie
de ultimă generație și să nu fie nevoite să aducă gunoi din alte zone.

13. Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru

că praful rezultat de aici rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.
14. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și
de tufe verzi tot anul, în special rezistente la umbră.
Acestea au capacitatea de a reține și filtra praful mult mai
mare decât banalul gazon. În plus, ele ajută la
biodiversitate.

15. Reducerea spațiilor betonate dedicate parcării la

suprafață și scumpirea parcării pentru a stimula
construirea de parcări subterane înlocuite de parcuri la
suprafață. Cele un milion de mașini din București parcate Parc CIȘMIGIU
la sol reprezintă tot atâtea surse de poluare, indiferent de
starea lor tehnică.

16. Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să

traverseze orașul pe axele sale, pe inelul central și median.
Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de
5 kilometri.

Calea VICTORIEI

17. Investiția masivă în transport în comun electrificat și renunțarea treptată la autobuzele

diesel. Toate autobuzele noi ar trebui să fie electrice, astfel încât în maximum zece ani să nu mai
fie niciun autobuz diesel în parcul auto al orașului.

Tramvaiele sunt cele mai verzi mijloace de transport în comun, dar numai
dacă sunt modernizate.
Tramvai din Bruxelles, BELGIA Tramvai din Bordeaux, FRANȚA

Tramvai din Luxemburg

 Măsuri complexe cu strategie pe termen mediu și lung (6 luni – 5 – 10 ani)

18. Realizarea de acoperișuri verzi pe școli și alte

imobile, în special în zonele cu densitate mare de
locuire. Sunt 7 milioane de mp de terase în
București, care actualmente ajung la peste 70C în
timpul verii. Utilizarea unei combinații de acoperiș
verde (plante de tip sedum) și panouri solare
semitransparente ar permite mărirea suprafeței verzi
a orașului cu peste 30%, cu efect imediat asupra
fenomenului de „insulă de căldură” de deasupra
orașului, care ridică temperatura și exacerbează poluarea.

19. Plantarea de păduri în jurul orașului și crearea de axe verzi care traversează orașul.

Aceste axe pot avea 50-100 m lățime și pot cuprinde piste de biciclete și spații pietonale
înconjurate de verdeață, devenind astfel o alternativă mult mai sănătoasă decât bulevardele pline
de traficul auto.

20. Instalarea de purificatoare de aer în creșe, grădinițe, școli, spitale, spații publice. Această
măsură ar trebui să fie doar una temporară și luată doar în acele zone în care reducerea poluării
aerului nu se poate face într-un termen rezonabil.

21. Investiția în transport public subteran și în

metroul ușor de suprafață ca principal mijloc de
transport în oraș. Metroul este cea mai eficientă
soluție de transport în comun atât raportat la
poluare, cât și raportat la consumul energetic.

22. Reconfigurarea traficului de tranzit pentru a

ocoli orașul (park&ride, centură, trenuri de navetiști
etc.). Aici este nevoie de o strategie a Ministerului
Transporturilor, pentru că primăriile nu au
capacitatea financiară să execute astfel de proiecte pe cont propriu.

23. Taxarea din ce în ce mai drastică, la nivel local, a mașinilor individuale pentru

încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun. Taxarea se face în paralel cu luarea
măsurilor precedente, treptat, pentru a putea cuantifica impactul fiecărei măsuri în parte.
24. Reconfigurarea orașului pentru pietonalizare crescută în zonele cheie de atracție locală
(nu doar în centrul orașului). Crearea de poli de atracție în fiecare cartier reduce, în principiu,
traficul din oraș.

25. Reconfigurarea bulevardelor pentru a
favoriza transportul public în comun, deplasarea
cu biciclete și trotinete electrice, precum și
lărgirea trotuarelor și a spațiilor verzi gândite ca
barieră în calea poluării.

Evident, doar înșiruirea unor astfel de măsuri nu

este suficientă. Ele ar trebui să fie dezbătute în
următoarele luni de către candidații la primăriile
locale, cât și asumate de către partidele politice
care vor da consilierii locali. România nu mai
poate aștepta planuri grandioase care durează 20 de ani pentru a produce studii și seminarii pe
tema dată în timp ce un sfert de milion de români mor prematur în fiecare deceniu din cauza
poluării.