POLUAREA AERULUI IN

REGIUNEA BUC-ILFOV
Anual, din cauza poluării, îşi pierd viaţa peste 20.000 de români. Cel puţin asta arată
statisticile Uniunii Europene, care plaseză România printre statele cu grave probleme de
mediu. De altfel, din cauza calităţii aerului şi a lipsei unor măsuri concrete luate de
autorităţi, a fost demarată o procedură de infrigement. Astfel, statul român riscă sancţiuni
importante, de la amenzi considerabile până la limitarea unor drepturi în cadrul UE. Că
lucrurile sunt îngrijorătoare o confirmă şi Organizația Mondială a Sănătății.
Factorii poluanți sunt de mai multe
categorii: sunt factorii poluanți externi, care
sunt pulberi și gaze generate de marile
concentrări industriale, dar la acestea se
adaugă și particulele diesel, care sunt
emanațiile produse de momentul de
combustie a diferitelor automobile. Ele se
sumează și mai există o poluare indoor – o
poluare casnică. Astfel, chiar dacă stăm
peste 90% din timp în spaţii închise,
poluarea ne afectează şi aici. Majoritatea
poluanţilor din exterior, praful, polenul
pătrund în case sau în birouri, mai ales
atunci când facem tradiționala aerisire prin
deschiderea largă a geamurilor.
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule
foarte mici și picături de lichid. PM 2.5: 25 ug/m3 - valoarea-tintă
anuală, 20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1
ianuarie 2020.
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția
sănătăţii umane; 40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția
sănătăţii umane. Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor,
furtuni de nisip și dispersia polenului. Surse antropice: activitatea
industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice.
Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile
mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
 Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de

potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o
reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic
de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în
alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli
cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi
astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează
mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei
respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai
mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt
în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu
sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în
copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi
înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri
în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de
pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
 Infrastructura de Mediu
Conform rezultatelor preliminare ale Recesamantului Populatie si a Locuintelor din 2011, in Bucuresti cca 96,8% din locuintele
conventionale dispun de alimentare cu apa in locuinta si 96,6% dispun de instalatii de canalizare in locuinta(system propriu).In
Jud. Ilfov, cca76,7% din locuintele conventionale dispun de alimentare cu apa in locuinta si 75,4% din locuintele coventionale
dispun de instalatiide canalizare in locuinta.Daca la nivelul celor 8 orase din jud. Ilfov se constata un grad de accesibilitate
privind insfrastructura de mediu de cca 89,1%, privind alimentarea cu apa in locuinta si 88,4% privind instalatiile de canalizare
in locuinta.Alimentare cu apa si instalatii de canalizare in locuinta sub 40%:Gradistea,Cernica,Petrachioaia,Nuci(cca15%)
 Cauzele poluarii

1.Spațiul verde există doar pe hârtie. Peste tot în oraș avem în acte “spațiu verde”, dar iarba a fost distrusă de
nepăsare și de mașini parcate peste ea, acum fiind doar pământ sterp care generează praf
2. Mașini poluante. Mașinile nu poluează doar cu dioxid de carbon, noxele auto includ tot felul de produși pe bază
de azot, sulf, compuși pe bază de antimoniu, beril, crom, mangan, seleniu, mercur, hidrocarburi incomplet arse
șamd.
3. Traficul foarte aglomerat. Indiferent de natura mașinilor din trafic, ambuteiajele duc la degajarea mai multor
noxe.
4.Șantierele. Mergeți pe lângă orice clădire în construcție și veți vedea cât praf generează. Basculante pline de
moloz, ciment preparat pe loc, flexuri șamd.
5.Zone prost asfaltate. Prin tot felul de parcări, curți de școli, curți de zone industriale, alei și alte zone a fost turnat
un strat de beton foarte păcătos, care se macină constant și generează praf tot mai fin.
6.Rețeaua de încălzire în regim centralizat. Unele țevi de apă caldă n-au fost schimbate de zeci de ani. Credeți că
în schimb a investit cineva în filtre sau catalizatoare mai bune pe la ELCEN sau cine arde gazul pentru a genera
apă caldă în oraș?
7. Lipsa copacilor în jurul orașului. Bucureștiul, odată ce se termină străzile asfaltate, este o priveliște dezolantă.
De obicei sunt câmpuri pline de buruieni, cu gunoaie și moloz aruncate pe acolo.
8. Transport în comun subdezvoltat Lipsește și transportul în comun eficient din localitățile satelit ale
Bucureștiului spre interiorul orașului. Zeci sau sute de mii de oameni nu au alternativă de a ajunge la muncă, pe
când în alte țări s-au făcut din timp investiții în rețea feroviară sau de autobuze pentru navetiști.
Proiect Realizat de:Toma Florin Catalin
Grupa:8412