POLUAREA

ATMOSFEREI
Referat realizat de Scarlat Adriana Tina din clasa a 9-a A
Profesionala Aurel Vlaicu
 CARE SUNT PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE
A ATMOSFEREI??
PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE A ATMOSFEREI: -CARBUNE

-PETROL

-GAZE. NATURALE

-LEMNE
COMPUȘI CHIMICI POLUANȚI
Poluanții organici persistenți (cu acronimul
POP) sunt compuși organici rezistenți la
acțiunea chimică, biologică și fotolitică a
agenților de mediu, deci fiind rezistenți la
degradare. Sunt cunoscuți 12 astfel de
poluanți organici persistenți care au
proprietăți toxice, influențând negativ viața
organismelor vii.
Efectele negative ale poluării din aer asupra
sănătății sunt considerabile, mai precis, o
treime dintre decesele prin infarct, cancer
pulmonar și atac de cord sunt cauzate, în
mod indirect, de poluare. Specialiștii
asociază efectul respirării aerului poluat cu
cel al consumului excesiv de sare sau, chiar,
cu fumatul.
CARE ESTE IMPACTUL LOR ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN??

Locuitorii orașelor din România respiră zilnic otravă, iar asta nu de ieri, de azi, ci de foarte multe decenii. Este o combinație
de climă păcătoasă (aerul uscat care bate peste câmpiile din sudul țării), geografie nefericită (orașele transilvane dispuse în
depresiuni în care aerul nu se mișcă cu zilele) și management prostesc și incompetent al orașelor, indiferent unde se află
acestea.

Dar isteria cu privire la calitatea aerului e ceva nou – până în urmă cu ceva ani mai nimeni nu era îngrijorat de otrava pe care
o respirăm, iar atunci când s-au publicat primele estimări ale specialiștilor, care arătau că peste 23.000 de români mor
prematur anual din cauza poluării aerului, mulți au ridicat din umeri – „așa, și?”. Între timp, văzând cu ochii lor că valorile de
poluare sunt depășite de 3-6 ori în aproape fiecare zi, orășenii au început să se îngrijoreze.

De unde vine poluarea? Trebuie să recunoaștem că aerul din oraș era mult mai poluat în anii comunismului, când era și plin
de plumb de la mașini, de nori de praf de la șantierele făcute alandala și de fum plin de metale grele provenind de la marile
platforme industriale situate chiar în oraș. Și asta indiferent că te aflai în București, Cluj, Iași sau alt mare oraș din România.
Prăbușirea industriei a dus temporar și la un aer mai curat, disciplina în construcții din ultimul deceniu a diminuat mult
impactul șantierelor, dar între timp au apărut două noi elemente: creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi și
incinerarea gunoaielor
METODE DE LIMITARE A POLUĂRII
ATMOSFERICE:

1.Folosirea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.

2. Folosirea în comun a unei mașini cu colegii de muncă pentru navetă

3. Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună (circuit EGR activ, anvelope umflate corect, plăcuțe de frână ecologice etc.)

4. Compostarea resturilor vegetale în loc de arderea lor (care oricum e ilegală)

5. Reducerea numărului de călătorii cu mașina dacă nu sunt esențiale (poți merge și pe jos la cumpărături etc.)

6. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară (reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)
 ✅

7. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor (reduc poluanții
în suspensie cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant.

. Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarba pe benzină și

înlocuirea lor cu suflătoare electrice

9. Interzicerea, monitorizarea și pedepsirea arderii resturilor vegetale atât în oraș cât și în

satele înconjurătoare

10. Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme.

 ✅

11. Crearea unui sistem de zeci de senzori de măsurare în timp real a calității aerului, dispuși atât în zonele cu
trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale.

12. Monitorizarea atentă a gropilor de gunoi, a fabricilor de ciment, a incineratoarelor și a arderii oricărui tip de
gunoi, precum și monitorizarea atentă a fabricilor din oraș și a tuturor surselor de arderi de gaze (inclusiv blocuri
rezidențiale). Dacă se va alege construirea unor incineratoare pentru a înlocui actualele gropi de gunoi, acestea ar
trebui să folosească tehnologie de ultimă generație și să nu fie nevoite să aducă gunoi din alte zone.
 ✅

13. Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru că praful rezultat de aici
rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.

14. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de tufe verzi tot anul, în special rezistente la umbră. Acestea au
capacitatea de a reține și filtra praful mult mai mare decât banalul gazon. În plus, ele ajută la biodiversitate.

15. Reducerea spațiilor betonate dedicate parcării la suprafață și scumpirea parcării pentru a stimula construirea de parcări
subterane înlocuite de parcuri la suprafață. Cele un milion de mașini din București parcate la sol reprezintă tot atâtea surse
de poluare, indiferent de starea lor tehnică.

16. Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să traverseze orașul pe axele sale, pe inelul central și median.
Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de 5 kilometri.
 ✅

17. Investiția masivă în transport în comun electrificat și renunțarea treptată la autobuzele diesel. Toate autobuzele noi ar trebui să fie electrice, astfel
încât în maximum zece ani să nu mai fie niciun autobuz diesel în parcul auto al orașului.

18. Realizarea de acoperișuri verzi pe școli și alte imobile, în special în zonele cu densitate mare de locuire. Sunt 7 milioane de mp de terase în București,
care actualmente ajung la peste 70C în timpul verii. Utilizarea unei combinații de acoperiș verde (plante de tip sedum) și panouri solare semitransparente
ar permite mărirea suprafeței verzi a orașului cu peste 30%, cu efect imediat asupra fenomenului de „insulă de căldură” de deasupra orașului, care ridică
temperatura și exacerbează poluarea.

19. Plantarea de păduri în jurul orașului și crearea de axe verzi care traversează orașul. Aceste axe pot avea 50-100 m lățime și pot cuprinde piste de
biciclete și spații pietonale înconjurate de verdeață, devenind astfel o alternativă mult mai sănătoasă decât bulevardele pline de traficul auto.

20. Instalarea de purificatoare de aer în creșe, grădinițe, școli, spitale, spații publice. Această măsură ar trebui să fie doar una temporară și luată doar în
acele zone în care reducerea poluării aerului nu se poate
Mulțumesc pentru
vizionare !!!