UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA MECANICĂ
DEPARTAMENTUL AUTOVEHICULE RUTIERE ŞI TRANSPORTURI
DISCIPLINA: TEHNICI AVANSATE DE EVALUARE SI REDUCERE A POLUARII
LA AUTOMOBILE

Poluarea de pe strada mea

Student: Marincean Ovidiu

Specializarea: AM

Anul de studiu: II

2019
Cuprins
1.Introducere ........................................................................................................................................... 3
1.1 Poluarea......................................................................................................................................... 3
1.2 Poluarea Fonica ............................................................................................................................. 4
1.3 Poluare urbana .............................................................................................................................. 4
2.Poluarea de pe strada mea .................................................................................................................. 5
2.1 Descrierea softului CadnaA ........................................................................................................... 5
2.2 Prezentarea zonei .......................................................................................................................... 5
2.3 Harta de poluare............................................................................................................................ 6
2.4 Metote de reducerea poluarii ..................................................................................................... 10
3. Concluzie ........................................................................................................................................... 10
4. Bibliografie......................................................................................................................................... 11
1.Introducere
1.1 Poluarea

În fiecare zi, fiecare dintre noi respiră între 15.000 și 20.000 de litri de aer –
suficient pentru a umple, într-un an, volumul a trei baloane cu aer cald. Un om poate supraviețui
mai mult de 30 de zile fără mâncare, în jur de două, trei zile fără apă, însă, fără aer, nu poate
trăi mai mult de câteva minute.
Deși din ce în ce mai mulți oameni oferă o atenție sporită alimentației, prin grija cu care
aleg mâncarea și apa pe care le consumă, destul de puțini se gândesc și la calitatea aerului pe
care îl respiră.
Aerul pe care îl respirăm este un amestec de gaze compus în principal din azot (78%) și
oxigen (20%), dar și urme de dioxid de carbon, argon, hidrogen, metan, heliu și altele.
Poluarea aerului este o problemă invizibilă. Cu toate acestea, consecințele pentru
sănătatea și confortul nostru de zi cu zi sunt grave. O bună calitate a aerului este o condiție
prealabilă pentru sănătate și prosperitate. Un aer murdar cauzează disconfort, dificultăți de
respirație, tuse și senzație de arsură la ochii. Deteriorarea pe termen lung a calității aerului poate
duce, de asemenea, la consecințe mai grave pentru sănătatea noastră, cum ar fi astmul, bolile
cardiovasculare, cancer pulmonar, boli legate de sistemul nervos și cel de
reproducere. Conform unui studiu realizat în 2016 de Organizația Mondială a
Sănătății (OMS), 92% din populația lumii respiră un aer poluat.
Poluarea atmosferică este dăunătoare pentru sănătatea noastră și mediul înconjurător.
Ea poate provoca afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, precum și cancer, fiind principala
cauză legată de mediu a mortalității premature în UE. Anumite substanțe cum ar fi arsenicul,
cadmiul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice sunt agenți cancerigeni genotoxici
pentru om și nu se pot identifica praguri până la care acestea nu comportă riscuri. Poluarea
atmosferică are un impact negativ și asupra calității apei și solului și dăunează ecosistemelor
prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) și ploaia acidă. Așadar, sunt afectate atât
agricultura și pădurile, cât și materialele și clădirile. Poluarea atmosferică are numeroase surse,
însă provine în principal din industrie, transport, producția de energie și agricultură. Deși
poluarea atmosferică a scăzut în general în Europa în ultimele decenii, obiectivul Uniunii pe
termen lung, și anume de a se ajunge la un nivel al calității aerului care să nu aibă un impact
negativ semnificativ asupra sănătății umane și a mediului, se află încă în pericol. În special în
zonele urbane („hotspotsˮ), unde locuiesc majoritatea cetățenilor europeni, normele privind
calitatea aerului sunt adeseori încălcate. În prezent, cei mai problematici poluanți sunt
particulele fine, dioxidul de azot și ozonul la nivelul solului.
1.2 Poluarea Fonica

Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane.
Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare.
Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoa 131e47b se ca
si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate
fi afecta urechea interna.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o
crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie,
nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de
65 pana la 70 de decibeli iar traficul spre exemplu genereaza sunete de pana la 90 de decibeli.
La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar
afecta sistemul auditiv.
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror
intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau
inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au
devenit extrem de zgomotoase.
Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în creștere în zonele urbane, în
principal din cauza intensificării traficului și a activităților industriale și recreaționale. Se
estimează că aproape 20 % din populația Uniunii Europene este expusă la niveluri de zgomot
considerate inacceptabile. Acestea pot afecta calitatea vieții și conduce la niveluri semnificative
de stres, perturbări ale somnului și efecte negative asupra sănătății, cum ar fi afecțiunile
cardiovasculare. Zgomotul are efecte și asupra faunei sălbatice.

1.3 Poluare urbana

Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este în general
un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a
combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili.
În timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub
forma de picaturi, întetind ceata. Pâna în secolul XX smogul devenise deja un pericol major
pentru sanatate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început sa reduca calitatea aerului deasupra oraselor
mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele
autovehiculelor si ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot si elibereaza
hidrocarburi din combustibilii "nearsi". Razele solare fac ca oxizii de azot si hidrocarburile sa
se combine si sa transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, raneste
plante si irita plamânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substante care se condenseaza si
formeaza o ceata vizibila si patrunzatoare.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încalzirea globala, o
crestere atemperaturii Pamântului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi
dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili în secolul XX,
concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte
gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamânt dar nu
blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa
creasca cu 1,4° C pâna la 5,8° C pâna în anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o sch
121m129b imbare minora, cresterea ar face ca Pamântul sa fie mai cald decât a fost în ultimii
125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând productia agricola, modificând
distributia animalelor si plantelor si crescând nivelul marii.

2.Poluarea de pe strada mea

2.1 Descrierea softului CadnaA
In cadrul acestui proiect, CADNA este software-ul principal pentru calculul, prezentarea,
evaluarea și predicția zgomotului ambiental. Indiferent dacă obiectivul dvs. este de a studia
imisia de zgomot a unei instalații industriale, inclusiv a unei parcări, a unui nou sistem de
drumuri rutiere sau feroviare sau chiar a orașelor întregi și a zonelor urbane: CadnaA este
proiectat să facă față tuturor acestor sarcini.

CadnaA este considerat cel mai puternic și ușor de utilizat software de calcul al zgomotului
disponibil în întreaga lume. Fiecare caracteristică a fost concepută pentru a asigura că realizarea
proiectelor în cel mai convenabil și eficient mod. Datorită bogăției sale caracteristice, ar fi
extrem de dificil să le menționăm pe toate aici. Am inclus cele mai relevante în următoarele
secțiuni:

• Conectivitate
• Manipulare și modelarea
• Analiza și procesarea rezultatelor
• Prezentarea și exportul rezultatelor

2.2 Prezentarea zonei

Strada analizata in cadrul acestui proiect se incadreaza in urmatoarele categorii din punct de
vedere al:

➢ destinatiei : drum public;

➢ circulatiei : drum deschis circulatiei publice ;
➢ functional si adiministrativ-teritorial : drum de interes national
 o drum national secundar ( 1C ) – drum national cu trafic mediu zilnic mai mic
decat 3500 vehicule/24 ore sau mai mic decat 4500 vehicule-etalon/24 ore

Totodata, functie de intensitatea traficului putem incadra acest drum in clasa III (drumuri
nationale cu doua benzi de circulatie) – trafic mediu :

-intensitatea medie zilnica anuala : 3 501 . . . 8 000 vehicule efective;

FIG 2.1 Strada Libertatii, Apahida,

2.3 Harta de poluare

Importarea imaginii in format BITMAP in programul de analiza CADNA
 Fig 2.2 Zona de interes in format BITMAP

Trasarea drumurilor si identificarea acestora

Fig 2.3 Trasarea drumurilor si identificarea acestora

Fig 2.4 Trasare cale ferata, cladiri si parcari

Fig 2.5 Identificarea spatiilor verzi

Fig 2.6 Evaluarea poluarii chimice

Fig 2.7 Diagrama ROSTER

 Fig 2.8 Analiza poluarii aerului

2.4 Metote de reducerea poluarii

Principala masura care trebuie luata in privinta eliminarii emisiilor de monoxid de

carbon se refera la folosirea benzinei fara plumb,iar pentru autovehicule care folosesc benzina
cu plumb utilarea cu un echipament special,instalat pe conducta de esapament.Acest
echipament consta dintr-un catalizator si o sonda lambda.Prin folosirea acestui echipament se
poate ajunge la o reducere a nocivitatiii gazelor eliminate de pana la 90%.
In cazul in care monoxidul de carbon rezulta din diverse procese industriale 232h78c
,emisiile pot fi stopate printr-un control atent al arderii,iar in unele cazuri trebuie introduse
echipamente de depoluare.

3. Concluzie
Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui sa
lucreze alaturi de statele in curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul ca economiile acestor
tari nu contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar
trebui sa se gandeasca mai degraba la sustinerea programelor de reducere a poluarii decat la o
extindere cat mai mare a industrializarii. Strategiile de conservare a mediului ar trebui sa fie
acceptate pe scara mondiala, si oamenii ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la reducerea
considerabila a consumului energetic fara a se sacrifica insa confortul. Cu alte cuvinte, avand
la dispozitie tehnologia actuala, distrugerea globala a mediului inconjurator ar putea fi stopata.
În Europa, transportul rutier este responsabil pentru nivelurile nocive ale poluanţilor
atmosferici şi pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Multe dintre
problemele de mediu care decurg de aici pot fi rezolvate prin intensificarea eforturilor în
vederea îndeplinirii noilor obiective ale UE, potrivit celui mai recent raport al Agenţiei
Europene de Mediu (AEM).
Intensificarea transporturilor de mărfuri conduce, de asemenea, la degradarea calităţii
aerului. Transportul de mărfuri a fost una dintre cauzele principale ale creşterii concentraţiilor
de NO2. Intensificarea transportului maritim în ultimele două decenii a însemnat, de asemenea,
că emisiile de oxizi de sulf care cauzează ploi acide au scăzut cu doar 14% din 1990, în ciuda
îmbunătăţirilor majore în ceea ce priveşte eficienţa.
Zgomotul este un alt impact al transporturilor care poate cauza probleme grave de
sănătate. Raportul constată că, în cele mai mari oraşe din Europa, trei din cinci rezidenţi sunt
expuşi la niveluri de zgomot nocive provocate de trafic. Chiar şi în zonele rurale, 24 de milioane
de europeni sunt expuşi la zgomote nocive provocate de trafic pe timp de noapte. Acest lucru
poate cauza atât probleme fizice, cât şi psihologice.[4]

4. Bibliografie
1. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/MASURI-DE-COMBATERE-A-POLUARII93279.php
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului
3. https://www.upit.ro/_document/15676/teza_rezumat_boroiu_upit.pdf
4. https://www.eea.europa.eu/ro/pressroom/newsreleases/poluarea-cauzata-de-trafic-este