Management, Grupa 5

Poluarea generată de organizațiile de

afaceri și modul în care această problemă
este gestionată

STUDENT:
Ursu Adriana
Alexandra Zifceak
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 2

Anul
2021

1. Introducere..........................................................................................................................3
2. Capitolul 1...................................................................................................................4
3. Capitolul 2...................................................................................................................7
4. Capitolul 3...................................................................................................................9
5. Concluzii....................................................................................................................18
6. Bibliografie................................................................................................................18
7. Anexe................................................................................................................................20
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 3

Poluarea generată de organizațiile de

afaceri și modul în care această problemă
este gestionată
Rezumat: Casa noastră, Terra, este supusă unui proces de degradare agresivă, cauza
principală fiind acțiunile negîndite ale omului. Clima, mediul se confruntă cu o mulțime de
probleme, care nerezolvate au consecințe negative asupra fiecărui individ. Industriile
reprezintă un factor declanșator a tuturor problemelor cu care ne ciocnim astăzi. Un mediu
sănătos este inevitabil pentru o economie pe termen îndelungat și o societate sănătoasă.
Organizațiile de afaceri, au devenit un oponent al mediului începând cu Revoluția industrială
din secolul XVIII-XIX. Fiind cuprinși de un val de emoții, oamenii nu au luat în considerare și
consecințele industriilor asupra mediului, factor ce trebuia luat în calcul neapărat. O dată ce
poluarea are loc, Pământul se îmbolnăvește și populația la rândul său. Dacă aceste acțiuni
vor continua să evolueze, organizațiile de afaceri nu vor mai avea muncitori plini de sănătate
care să le ofere calitate serviciului și productivitate maximă.

Cuvinte cheie: Poluare, industrii, mediu, afaceri, degradare

1. Introducere
Pentru a putea aborda și cerceta academic un fenomen, acesta trebuie analizat de la
începuturile sale, de asemenea este important să parcurgem evoluția sa până în momentul
actual. Așa deci, care este originea procesului de poluare?
Fenomenul poluării își are debutul în urma procesului de industrializare. Industrializarea
reprezintă un proces de transformare a unei țări agrare, slab dezvoltate, într-o țară industrial
dezvoltată în principal la nivel economic prin apariția tehnicii mecanizate. Căutând să-și
creeze condiții tot mai bune de trai, omul a rămas a fi vinovat, în ultimii zeci de ani, de o
exploatare exagerată a resurselor naturale. Degradarea solului, a aerului și a apei este cauzată
în principal de poluarea industrială. Desigur că nu doar deșeurile industriale sunt cauza
majoră, dar o dată utilizate obiectele de uz larg, sunt aruncate la gunoi, adesea aceste gropi de
gunoi fiind natura. Apele curgătoare (râurile, marea, oaceanele), sunt transformate în gropi de
gunoi, dioxizii de carbon și oxizii de azot, emise de coșurile industriilor, sunt împrăștiate,
datorită vântului la mii km depărtare, cauzând ploi acide care au impact negativ atât asupra
sănătății omului cât și asupra calității solului, de aici pornește un ciclu neîntrupt al poluării.
Utilizarea în masă a autovehiculelor, mai ales în zonele urbane, duc la degradarea acerbă a
aerului, creând acel smog. Problema poluării mediului este foarte gravă în țările dezvoltate,
dar, paradoxal, și în țările în curs de dezvoltare, care adoptând o politică neecologică, tind să
obțină un profit imediat care nu le asigură în nici-un fel beneficii pe termen lung. Abia în
ultimii ani oamenii au început să conștientizeze importanța mediului asupra existenței umane
și au început să întreprindă acțiuni ecologice, au început a fi utilizate sursele alternative, a
început procesul de recilare etc.
În următoarele capitole, avem scopul de a vă prezenta acest proces în detalii.
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 4

2. Capitolul 1

Generalități ai poluării

Revoluția industrială își are debutul la sfârșitul secolului XVIII și primele decenii din secolul
XIX, s-a manifestat mai întâi de toate în Anglia, care era la acea vreme, cea mai dezvoltată
țară. Ulterior procesul de industrializare a început în Franța 1830-1890, însă într-un ritm mai
lent. Continuitatea procesului o vedem în Germania, 1840-1850, revoluția fiind favorizată de
fărâmițarea politică. Iar în cele din urmă, la mijlocul secolului XIX în SUA se execută un șir
de invenții și inovații, astfel în 1900 SUA devine prima țară industrială din lume.
Putem considera că la acea vreme, mediul înconjurător nu era atât de afectat de
industrializare, iar invențiile aveau practic un impact negativ redus asupra mediului, pentru că
erau într-un număr mic.

Ce este poluarea?

Poluarea reprezintă procesul de degradare a mediului înconjurător având influențe

directe asupra naturii și sănătății omului.

Poluarea mediului se împarte de fapt în mai multe categorii cum ar fi poluarea aerului,
poluarea apei, a solului etc. Dacă e să ne referim la poluarea aerului de către organizațiile de
afaceri aceasta ar semnifica de fapt, gazele emanate de coșurile industriilor. Un exemplu mai
complex ar reprezenta producerea de autovehicule, având ca materie de bază plasticul pentru
carcasa mașinii dar și pentru anexele necesare. Astfel mediul se poluează atât în procesul de
producere cât și sub forma finală, adică, fiind utilizat de către consumator acesta poluează
prin emanarea gazelor de eșapament în mediu.

Surse de poluare a aerlui Figura1.

Poluarea generată de organizațiile de afaceri 5

Arderea combustibililor fosili – dioxidul de

sulf emis în urma arderii combustibililor
precum cărbunele sau petrolul reprezintă una
dintre principalele cauze ale poluării aerului;
deasemnea, vehiculele cu motoare cu ardere
internă, cele utilizate zilnic, sunt surse poluante
majore cu efecte nocive asupra calității aerului
deoarece eliberează în atmosferă zilnic zeci de
mii de tone de gaze nocive.

Activitățile agricole – amoniacul, este o substanță des utilizată în activități caracteristice

sectorului agricol, totodată reprezintă unul dintre cele mai periculoase gaze prezente în
atmosferă. Mai mult, utilizarea pe scară largă a insecticidelor și pesticidelor pentru așa zisa
îmbunătățire a calității produsului contribuie la poluarea mediului înconjurător, inclusiv a
atmosferei.

Activitățile miniere – în timpul procesului minier, praful și substanțele chimice sunt eliberate
în aer cauzând o poluare agresivă a aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care
activitatea dată este responsabilă pentru deteriorarea sănătății lucrătorilor și a calității vieții
locuitorilor din apropierea exploatațiilor miniere.

Tratarea deșeurilor-  În urma procesului de transport și prelucrare a deșeurilor, în atmosferă

se eliberează dioxid de carbon – cel mai prevalent gaz de seră – şi poluanţi ai aerului, inclusiv
particule din acestea.

Consecințele poluării aerului Figura 2.

Poluarea generată de organizațiile de afaceri 6

Poluarea apei

Toate sursele de apă pot fi poluate de o multitudine de substanțe precum deșeuri organice în
stare de putrefacție, substanțe chimice toxice, petrol, ulei, sedimente și substanțe radioactive.
Poluarea apei are o mulțime de cauze și acestea pot fi: nitrați, detergenți, pesticide, metale
grele și multe alte substanțe nocive, care provin din diferite surse.
Aproape jumătate din cele 1 milion de tone estimate, de petrol care intră în mediul marin în
fiecare an, provin din surse terestre. Pe mare, scurgerile de cisterne reprezintă practic 10% din
petrolul din apele din întreaga lume, în timp ce operațiunile regulate ale industriei de transport
maritim atât prin deversări legale, cât și ilegale contribuie cu aproximativ o treime.
Un alt factor reprezintă poluarea cu substanțe chimice toxice care își au originea din apele
uzate eliminate din instalațiile industriale (plumb, mercur, crom), deasemenea scurgerile și
canalizările de suprafață ce conțin pesticide reprezintă un al factor declanșator. Un alt mod, pe
care îl consider extrem de grav reprezintă stațiile de canalizare a orașului, care își elimină
deșeurile în mări și oceane, această cale fiind pentru ei cea mai ușoară dar și cea mai ieftină
metodă de a evacua gunoaiele.
O altă sursă de poluare a apei este cea radioactivă,
care sunt extrem de nocive pentru starea apelor și a
biodivesității acvatice. Poluarea radioactivă inculde
compuși și particule care produc radiații ionizate. Iar
în cele din urmă ne referim la poluarea termică a apei.
De pe urmele ei rezultă o căldură neadecvată
ecosistemului acvatic, aceasta reține oxigenul și
crește rata mortalității peștilor. Sursa principală a
acestui tip de poluare reprezintă centralele electrice
care revarsă apa utilizată direct în râuri pentru a fi
răcită.
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 7

Consecințele poluării apelor Figura 3.

Poluarea solului

Poluarea solului are loc adesea din cauza irigării cu apa poluată (aspect analizat anterior), un
număr mare de agricultori utilizează pentru irigarea plantațiilor apa din râuri care sunt deja
contaminate cu substanțe nocive, de unde are loc degradarea solului dar și creșterea
necalitativă a produselor alimentare. Un alt factor declanșator reprezintă deșeurile care sunt
îngropate în sol și au o durabilitate îndelungată pentru a fi descompuse.

Consecințele poluării solului Figura 4.

3. Capitolul 2

Cele mai poluante industrii din lume

a) ULAB
Conform statisticilor, industria specializată în ULAB reprezintă una din cele mai poluante 10
industrii la nivel global. Plăcuțele de plumb sunt folosite în mai multe interese, cel mai adesea
fiind folosirea bateriilor auto în vehicule. O multitudine de baterii, cărora le este garantată
durabilitatea, se uzează foarte rapid. Bateriile neutilizate sunt considerate deșeuri periculoase,
și sunt transferate în industrii de reciclare pentru a fi prelucrate. Cel mai des, aceste industrii
nu păstrează condițiile de siguranță necesare pentru prelucrarea deșeurilor toxice din plumb.
Unele etape de reciclare a ULAB-urilor au loc în medii nesigure și neprotejate, prin urmare
deșeurile toxice pătrund în aer și apa din aceste zone. Potrivit cercetărilor, aproape 1 milion de
oameni sunt expuși direct riscului de poluanți produși de această industrie.

b) Prelucrarea mineritului și a minereurilor

Mineralele, metalele și pietrele prețioase apar în natură sub formă de minereuri în roci, iar
prin urmare, pentru a putea fi utilizate în scopuri industriale, acestea trebuie extrase și
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 8

concentrate. Aceste procese au drept consecință producerea în cantități mari a deșeurilor care
sunt cel mai des încărcate cu substanțe toxice cum ar fi mercurul, plumbul etc. O dată cu
apariția tehnologiilor mai performante, acest tip de poluare a fost redus într-o oarecare
măsură. Dar totuși, nu toate organizațiile de extragere minieră și de prelucrare a minereului
adoptă tehnici de lucru ecologice. Conform statisticii, aproximativ 7 milioane de oameni sunt
amenințați de acest tip de industrie.

c) Topirea plumbului
În viziunea companiei Pure Earth, industria de topire a plumbului reprezintă la fel una dintre
cele mai poluante 10 industrii din lume. Acest tip de industrie produce deșeuri sub formă de
ape reziduale toxice, deșeuri solide, precum și compuși volatili ( exemplu: dioxidul de sulf)
care sunt emanați în aer. Statistica celor din Pure Earth stabilește că aproximativ 1.1 milioane
de oameni sunt expuși direct poluanților generați de această industrie.

d) Tăbăcării
Tanarea (procesul de prelucrare a pielilor) include utilizarea unei diversități de substanțe
chimice pentru obținerea produsului finit. În urma acestui proces în mediu sunt eliberați
numeroși compuși toxici precum cromul, aluminiu, taninuri etc. Aceste substanțe, ca și
celelalte, reprezintă un pericol direct asupra sănătății omului, totodată influențează direct
mediul prin dispariția speciilor rare de animale vânate pentru blana pe care o au.

e) Producția chimică
Aceasta presupune producerea unui sortiment larg de substanțe chimice, precum materiale din
plastic, vopsele, coloranți, explozivi, produse farmaceutice, produse petrochimice etc. În
pofida faptului că produsul finit reieșit în urma prelucrării acestora este utilizat și necesar în
viața cotidiană, totuși prelucrarea acestora are un efect negativ asupra mediului înzecit.

f) Producția de coloranți
Coloranții sunt utilizați pentru a colora o mulțime de produse cum ar fi vopsele, materiale
plastice, textile, etc. orice obiect din jurul nostru conține și are nevoie de coloranți. Coloranții
artificiali, care sunt cel mai adesea utilizați, garantează o rezistență mai îndelungată decât cei
naturali. Însă pentru producerea acestora sunt implicați numeroși compuși toxici precum
cuprul, cromul, acidul sulfuric etc. Deșeurile rezultate în urma acestei industrii au deasemenea
un impact negativ asupra mediului.
Consecințele poluării mediului sunt reprezentate în figura 5.
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 9

Consecințele poluării Figura 5.

4. Capitolul 3

Defrișăriile

Pădurea este considerată

plămânii planetei pe care trăim și
una din cele mai mari bogății, dar
pe care, din nefericire, nu
știm întotdeauna să o apreciem și
să ne dăm seama de adevărata ei
valoare și contribuție la
reducerea poluării și
menținerea unui aer curat.

Înainte de Revoluția din anul 1989, comuniștii cosiderau, pe bună dreptate, că pădurile sunt
aurul verde al țării, iar cei care nu aveau în vedere asta, riscau să petreacă ani grei în pușcărie.
Din păcate, în România, după coumunism, defrișările fără control au făcut ca zone întinse de
păduri să dispară pur și simplu în doar câțiva ani de pe fața pământului. Cele mai recente date
arată că România are o pierdere de apoximativ 3 ha de pădure într-o oră, ceea ce înseamnă
că se înregistrează 62 de cazuri de tăieri ilegale zilnic, conform unui raport Greenpeace
România, care a cercetat, conform datelor declarate de către autorităţi, defrişările effectuate
ilegal între anii 2016 -2017.

Pe plan internațional, activiștii de mediu cred că problema protejării pădurilor este una din
cele mai importante și de viitor, motiv pentru care trag numeroase semnale de alarmă în
privința riscului deșertificării planetei și a faptului că ritmul de tăiere a pădurilor este cu mult
mai mare decât cel al împăduririlor.

Conform celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite privind Evaluarea resurselor
forestiere globale din 1990 și până acum, planeta a pierdut 178 milioane de hectare de pădure,
adică o suprafață de mărimea unui stat cum este Libia. Chiar dacă acest lucru este îngrijorător,
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 10

există totuși, o veste bună. Chiar dacă defrișările sunt încă la cote mari, datele ne arată o
scădere a pierderii nete de pădure - echilibrul dintre defrișări și extinderea naturală sau
plantarea pădurilor. Rata pierderii forestiere nete are o scădere de la 7,8 mil. hectare pe an în
deceniul 1990–2000, până la 5,2 mil. hectare pe an în perioada 2000–2010 și la 4,7 mil.
hectare pe an în ultimii zece ani.

Poate nu știați, dar Green News confirmă că Pâmântul are o suprafață forestieră de 4,06

miliarde de hectare, ceea ce înseamnă 31% din suprafața totală a Terra. Așadar, fiecare om de
pe Terra are alocată o suprafață de pădure egală cu cca. cu 0,52 ha, chiar dacă pădurile nu sunt
Împărțite în mod egal între popoarele lumii sau geografic. Zona tropicală are cea mai mare
pondere din pădurile lumii (45%), după care urmează regiunile boreale, temperate și apoi cele
subtropicale.

Pădurile lumii în funcție de zona geografică Figura 6.

Tot Green News ne aduce la cunoștință că sunt doar 5 țări care dețin 54% din pădurile lumii.
Cu 815 mil. de hectare, adică 20% din suprafață, Federația Rusă se află în topul acestui
clasament inedit. Brazilia se mândrește cu o cotă de 12%, ceea ce înseamnă că pe teritoriul ei
avem 497 mil. hectare de păduri. Canada, SUA și China închid acest clasament. În restul
lumii sunt întinse aproape 1900 milioane hectare de păduri.
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 11

Topul celor 5 țări care dețin cea maimare suprafață de pădure Figura 7.

Tocmai acum, când nevoia de mai mulți copaci pentru a reduce emisiile gezelor cu efect de
seră este prioritară, raportul din acest an al Organizației pentru Alimentație și Agricultură
(FAO) înștințează că cele mai mari pierderi de păduri s-au înregistrat în Africa, America de
Sud și America de Nord. Pe când în Asia și Europa au fost înregistrate cele mai mici pierderi
de pădure pe o perioadă de 30 de ani.

Tendințe legate de pădure Figura 8.

Tesla vs Pădure

În Germania, Compania producătoare de auto Tesla a declarat în toamna anului trecut intenţia
de a ridica o gigafabrică în Gruenheide, în partea de est a statului Brandenburg, lângă Berlin.

Un grup local de ecologiști numit “Liga Verde Brandenburg” a depus plângere împotriva
acestora deoarece aceștia defrișau o suprafață de 92 ha de pădure. De asemenea o mulțime de
localnici au protestat contra companiei și față de daunele pe care aceasta le aducea prin
construirea fabricii. Oamenii declarau că gigafabrica reprezenta o amenințare atât pentru
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 12

faună și pentru aprovizionarea apei, cât și pentru calitatea aerului și pentru viața familiilor
acestora.

Unul dintre tribunale Germaniei, a impus constructorului Tesla să înceteze curăţarea

suprafaței forestiere de lângă Berlin, unde aceștia intenționau să construiască unica fabrică
Tesla din Europa. Hotărârea judecătorească a apărut în urma apobării date de către autorităţile
de mediu pentru curăţarea a 92 de hectare de pădure pentru construirea fabricii. Din păcate,
putem constata că nu doar în țara noastră autoritățiile nu-și fac treaba conform normelor în
vigoare.

Hotărârea instanței a fost un prilej de bucurie și victorie pentru toți cei ce activează pe partea
de mediu local, implicit pentru ecologiștii din “Liga Verde Brandenburg” și pentru localnicii
statului Brandenburg.

În prezent, compania Tesla deține două gigafabrici, una fiind localizată în Statele Unite ale
Americii și cealaltă în Shanghai, China.

Topul firmelor
poluante din Europa

Companii din douăzeci de

state europene,
toate aflate în indexul celor
mai puternice 300 de firme
de pe continent, au
fost monitorizate
în cercetarea efectuată de

Environmental Investment Organisation, un grup non-guvernamental britanic. Scopul declarat

al studiului Environmental Tracking Europe 300, realizat în baza datelor colectate în anii
2009 şi 2010, este de a forţa un plus de transparenţă în domeniul protecţiei mediului din
partea marilor concerne. Clasamentul este prima încercare de a depăşi condamnarea statelor
şi, implicit, pedepsirea contribuabililor, în condiţiile în care mare parte dintre subiecţii
analizei realizate de EIO operează transnaţional.

Cea mai mare "curată" dintre firmele europene măsurate s-a dovedit a fi Aviva, operatorul
britanic de servicii financiare care, prin diversele activităţi pe care le desfăşoară, produce doar
0,85 tone de gaze cu efect de seră la fiecare milion de dolari încasat din vânzări. Aproape la
fel de "verzi" sunt și olandezii de la Aegon şi spaniolii de la Banco Popular - însă plasarea
unor societăţi bancare sau de asigurări în fruntea listei firmelor prietenoase cu mediul nu este
nici o surpriză, cât timp se ia în calcul doar efectul direct asupra ambientului.

La polul opus, cel mai "murdar" concern european este gigantul energetic german E.on, care
emană anual 164,8 milioane de tone de dioxid de carbon, cu 0,8 milioane mai mult decât
"oţelarii" de la Arcelor Mittal. Pentru fiecare milion de dolari rulat, E.on poluează atmosfera
continentului cu 1300 de tone de CO2.
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 13

Şi mai murdare sunt vânzările celuilalt mare producător german de energie RWE, concurentul
lui E.on, "plătind" pentru fiecare milion de dolari rulat cu 2490 de tone de gaze toxice. Se
poate, însă, şi mai rău: HeidelbergCement AG este, conform EIO, cel mai intens generator
german de CO2, cu 3800 de tone la milionul de dolari.

Dacă E.on domină Europa - în sens negativ - ca volum al poluării, multinaţionala energetică
International Power, cu sediul la Londra, deţine recordul în intensitate: 11.182 de tone pentru
fiecare milion de dolari rulat.

Lista elaborată de Environmental Investment Organization este, însă, una mai degrabă
orientativă, de vreme ce 13% dintre companiile clasate în topul 300 al Europei, după cifra de
afaceri, refuză să-şi facă publice "păcatele", alte aproximativ 40% oferind informaţii doar
parţial verificabile. Cele mai rerticente firme
provin din Elveţia şi Franţa.

Mediul de afaceri

Relația dintre populaţie, organizaţiile

mediului de afaceri şi autorităţi ar trebui
susţinută în interesul tuturor de a păstra
bunăstarea factorilor mediului în
intervalul limitelor stabilite de către
reglementările autorităților, de a proteja
atât mediul înconjurător, cât şi
sănătatea populației, și de a aduce
economia comunităţii locale la alt
nivel.
În altă ordine de idei, organizaţiile dețin un
rol important în dezvoltarea produselor şi
tehnologiilor din domeniul producţiei, care minimizează cantitatea deșeurilor. Produsul ar
trebui proiectat așa fel încât să aibă un impact minim asupra mediului, pe întreaga durată a
ciclului său de viaţă.

Această strategie care are rolul de a minimaliza pierderile energiei şi a materialelor este
benefică și pentru organizaţie. În multe companii, capacitatea prin care se pot economisi
costurile legate de deşeuri este necunoscută. Anual se înregistrează din acest motiv pierderi de
sume semnificative. Criza economică a fost unul dintre factorii care au condus la o descreștere
a consumului, motiv pentru care volumul deșeurilor a scăzut până la 10%, conform raportului
Institutului pentru materii prime, Cyclope. Așadar, putem avea în vedere că marii pierzători ai
acestei crizei sunt întreprinderile care activează în domeniul reciclării deşeurilor. Reţeaua
globală de companii de servicii profesionale care oferă audit şi consultanţă fiscală în domeniul
de business, a efectuat, în 2008, raportul numit „Schimbările climatice vă schimbă afacerea”,
prin care aceștia au analizat dezavantajele schimbărilor climatice în raport cu mediului de
afaceri.
În cadrul acestui raport, s-au analizat 18 departamente ale industriei, aceastea fiind secționate
în trei zone, în funcţie de posibilele riscurile pe care acestea le pot întâlni şi de acţiunile
preventive pe care ar trebui să le adopte. Așadar, în „zona instabilă” găsim şase sectoare, în
„zona stabilă” nouă, printer care: auto, imobiliare, asigurări, construcţii, sectorul minier,
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 14

metalifer, sectorul farmaceutic, retail şi utilităţi. În a treia zonă, „zona foarte stabilă”, întâlnim
trei sectoare: telecomunicaţii, departamentul alimentar și al băuturilor, şi sectorul
chimicalelor.
Conform European Economic Area (EEA), cantitatea deșeurilor din zona urbană a suferit o
creștere de cca.500 de procente în Marea Britanie făcând comparație cu anii ‘60, deşeurile
restaurantelor de tip fast-food fiind pe al doilea loc după segmentele de ţigară găsite pe
drumuri.

Rezultatele acestui studiu agravează şi mai mult marketing-ul negativ al restaurantelor tip
fast-food, deoarece în topuri, având în vedere cantitatea deşeurilor se regăsește Mc Donald’s,
pe al doilea loc restaurantele din localitate, pe al treilea brutăriile Gregg’s şi pe al patrulea loc,
renumitul KFC, cu un procent de 8%.

Greenpeace

Organizația Greenpeace România a emis în anul 2008 „Ghidul Hipermarketurilor Verzi”,

ghid care face parte din campania de eficiență energetică a acestora.

În ghid regăsim ierarhizarea hipermarketurilor din România, această ierarhizare fiind

efactuată
conform
importanţei pe care
acestea o alocă
încălzirii globale
şi
concomitent
reducerii
emisiilor de CO2,
prin politica pe care
Greenpeace a
propus-o, mai exact,
eliminarea de pe
piaţă a
becurilor cu
incandescenţă. Astfel, la solicitarea Greenpeace România de a elimina becurile cu
incandescenţă de pe piaţă, într-un termen cât mai scurt, , fiecare hipermarket a răspuns diferit.

Ikea a declarat eliminarea lor din luna septembrie 2009, Plus a anunțat ca limită luna august a
anului 2010, iar hipermarketurile Auchan, Selgros și Cora, au stability că începând cu anul
2011, aceștia vor furniza doar becuri economice. Pe de altă parte regăsim compania Metro,
care a anunțat că nu vor exclude de pe piaţă becurile cu incandescenţă doar dacă vor fi
adoptate unele prevederi legale care să solicite acest lucru. De asemena, hipermarketurile
Bricostore, Billa, Hornbach, Mega Image, Penny XXL nu au transmis niciun răspuns referitor
la solicitările aduse de către Greenpeace România.
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 15

Mare parte a companiilor au luat la cunoștință că sporirea semnificativă a constituției

referitoare la mediul înconjurător va genera un efect puternic atât asupra proprilor afaceri, cât
şi asupra vieţii, făcând excepție la anumite domenii, cum ar fi: transportul, agricultura, energia
şi turismul. Aceste schimbări vor conduce la intensificarea responsabilităţilor în cadrul
întreprinderilor de toate tipurile şi al formaților manageriale, asupra activităților care au un
impact semnificativ asupra mediului înconjurător.

Protejarea mediului ajunge un sector distinct în economia societăţii omeneşti, interesele în

acest domeniu având în vedere orice latură a activităţii umane. Extinderea economică actuală,
întreținută de progresul ştiinței şi tehnologiei, este dăunătoare mediului şi aduce pericole
îngrijorătoare omenirii.

Legătua dintre creşterea economică şi calitatea vieţii amplifică ideea că este foarte important
de ştiut ce tip de creştere necesită să fie promovat. O intensă creştere economică antrenează o
presiune semnificantă împotriva mediului, generând urmări negative prin emisii poluante,
deşeuri, distrugerea spaţiului public.

Dintr-o altă perspectivă, creşterea economică poate avea efecte pozitive implicit asupra
mediului, permiţând alocarea unor resurse financiare pentru implementarea politicilor de
mediu, grăbirea progresului tehnic, favorizarea nivelului de trai, a confortului şi a educaţiei.

Se întâmplă foarte des ca măsurile de protecţie a mediului să provoace diferite efecte

contradictorii. Un exemplu ar fi că dacă aceste reglementări nu prevăd și niște termene de
adoptare realiste pentru întreprinderi, legea nu se respectă.

Îndată ce demersurile sunt clar definite, societățiile îşi vor adapta treptat aparatura productivă,
iar fondurile alocate mediului înconjurător pot constitui un factor de creştere economică .
Atingerea unui punct de echilibru poate fi realizabilă cu intervenția: partidelor politice, puterii
publice, societatății civile, întreprinderilor și organizaţiilor nonguvernamentale.

Constatăm că politicile de dezvoltare urbană crează un efect considerabil asupra problemelor

mediului și durabilității, astfel încât, măsurile precum taxele de congestie reprezintă
reglementări derulate pe termen scurt. De aceea, trebuie să luăm în considerare unele
modificări fundamentale și inovatoare pe termen lung.

Soluții

Salvarea Pădurilor
Există foarte multe soluții pentru salvarea
pădurilor. Cea mai simplă variantă este
bazată pe regenerarea naturală, dar din
păcate gradul de implementare nu este
unul compromițător. Inițiativele de plantare a unor noi copaci și extinderea astfel a pădurilor
este o modalitate de a pune stop defrișărilor și a salva ce încă se mai poate salva. O zonă de
dimensiunea SUA ar putea fi reîmpădurită la nivel mondial, în special în zonele din pădurea
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 16

tropicală din America Centrală și de Sud, Africa și Asia de Sud-Est, ceea ce ar putea reduce
emisiile de carbon cu un sfert.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură din cadrul ONU monitorizează începând cu

anul 1946 resursele forestiere ale lumii, prin evaluări periodice efectuate în cooperare cu țările
sale membre.

Raportul "Evaluarea globală a resurselor forestiere 2020", cea mai recentă dintre aceste
statistici, examinează starea și tendințele legate de pădure în 236 de țări și teritorii pentru
perioada 1990-2020.

Salvarea Calității Aerului

Cred că toată lumea are responsabilitatea să contribuie la protejarea mediului înconjurător și
implicit, de a asigura pentru generațiile actuale și viitoare un aer la o calitate superioară. În
continuare vom propune câteva măsuri pentru prevenirea poluării aerului:

Reducerea consumului de energie – Haideți să încercăm să reducem din timpul de

folosire al elementelor consumatoare de energie, de exemplu: când părăsiți locuința ar
trebui să verificați să nu rămână vreo aparatură conectată la energie, de asemenea,
când finalizați să utilizați o aparatură este indicat să o scoateți imediat din priză.
Câteodată oamenii uită că energia electrică este produsă în urma unor procese
generatoare de
pouare, la fel ca și în
procedura de
obținere a energiei
prin arderea
hidrocarburilor.
Întradevăr, putem
considera energia
electrică nepoluantă, în
cazul în care o
comparăm cu
combustibilii pentru
autoturisme, de
exemplu: benzina.

Folosirea transportului în comun – Putem reduce considerabil procentul de poluarea a

aerului, și în același timp, putem reduce varietatea traficului prin utilizarea mjloacelor
de transport în comun. Vă propun să facem un mic execrcițiu de imaginație: să ne
gândim că alocăm celor 60 de ocupanți ai unui troleibuz câte o mașină….vom ajunge
la un număr de 60 mașini, adică o șosea plină pe o lungime de minim 200 metri, pe
care îi putem compara cu cei 7 metri ai unui troleibuz. Așadar, haideți să încercăm să
folosim din când în când troleibuzul, tramvaiul sau metroul. În acest sens, în unele
situații vom aloca mai mult timp drumului, dar vom fi scutiți de problema parcării
mașinii, sau vom putea evita traficul cu ajutorul tramvaiului/metroului, dar în oricare
dintre variante vom proteja mediul înconjurător.

Energia Verde – Poluarea aerului poate fi diminuată și prin utilizarea energiei solare,
eoliene si geotermale. Excluderea arderilor de combustibili fosili necesari producerii
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 17

energiei termice sau electrice conduce la diminuarea gazelor rezultate prin ardere,
astfel rezultând păstrarea aerului curat.

Reciclarea – Putem econimisi extrem de multe resurse prin refolosirea sau reciclarea
obiectelor și concomitant, putem obține o calitate mult mai ridicată a aerului datorită
eliminării gazelor cu efect nociv, produse ulterior proceselor de fabricație.

Modernizare – Foarte multe întreprinderi încă folosesc aparaturi învechite, care au o

marjă foarte ridicată de poluare. Mulțumită avansării tehnologiei, avem oportunitatea
de a utiliza aparaturi cu o reducere semnificativă a poluării. Cred că fiecare societate
ar trebui să aloce o importanță semificativă moderizării aparaturiilor ăn fiecare
categorie de industie.

Cu toții putem contribui la creșterea calității aerului, pe care toți îl respirăm, prin mici
eforturi care fiind effectuate de minim jumătate din populația lumii, generează
modificări majore în cadrul poluării aerului.

Inițiativa HeidelbergCement România

Compania HeidelbergCement România contribuie la combaterea poluării prin modificarea

proceselor de producție, mai exact prin prin utilizarea combustibililor alternativi.
Această întreprindere este primul producător de ciment din România care a folosit
combustibili alternativi în procesele de producție. Acest lucru s-a întâmplat încă din anul
2004, în fabrica acestora de la Chișcădaga.

În funcție de natura fiecărui combustibil alternativ, s-a contatat o serie de procese și riscuri
controlate, astfel, aceștia au fost nevoiți să adapteze utilajele, procesele de producție și
demersul de lucru din fabrici. De asemenea, pentru folosirea fiecărui tip de combustibil a fost
necesar să creeze spații speciale și să achiziționeze echipamente moderne în cadrul domeniilor
transportului, alimentării, prelucrării, monitorizării, etc.

Astfel, prin investițiile acestora:

 Au construit secțiuni de recepție și depozitare a anvelopelor, acestea fiin compuse din
platforme cu facilități speciale pentru descărcarea anvelopele și pentru așezarea acestora pe o
bandă care alimentează cuptorul;

 Au reînoit instalațiile automate de cântărire și alimentare a anvelopelor în cuptoarele

de ardere, acest sistem venind cu o supraveghere video și cu o monitorizare a activității și a
istoricului de date;

 Au achiziționat instalații de mărunțire în fragmente de 2,5cm a deșeurilor plastice,

foliilor, textilelor, cartonului și hârtiei pentru a putea fi arse. De asemenea, au cumpărat și
utilaje specific mărunțirii deșeurilor lemoase, care ulterior sunt arse în fabrica acestora din
Tașca.
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 18

 Au cumpărat și montat sisteme de debitare a deșeurilor de cauciuc și a anvelopelor de

mari dimensiuni, pentru a face posibilă alimentarea acestora în cuptoare;

 Au procurat sisteme bazate pe aerul comprimat conform cărora deșeurile plastice,

hârtia, textilele și cartonul mărunțite sunt transpuse în cuptorul de ardere. Mulțumită
dozatoarelor performante și rețetei de produs finit, sistemele sunt mobile și se pot folosi și
pentru alte tipuri de combustibili alternativi (de exemplu rumeguș impregnat sau deșeuri din
agricultură);

 Investițiile pentru arderea deșeurilor petroliere de la fabrica din Fieni, au fost realizate
în anul 2006, compania fiind un pionier în acest domeniu. În ziua de azi, deșeurile de tip
petrolier sunt coincinerate și în celelalte fabrici ale acestora;

 Au construit și acreditat un laborator de analize fizico-chimice a deșeurilor și

combustibililor aternativi proveniți din deșeuri din dorința acestora de a avea o situație
permanentă asupra materialelor care au fost livrate, implicit a furnziorilor cu care aceștia au
contact.

5. Concluzii

În concluzie, cred că ar trebui să urmăm modelul celor de la HeidelbergCement, Aviva, Ikea,

Auchan, Selgros, Cora, unele dintre companiile care au contribuit în lupta omenii cu poluarea,
o inițiativă oricât de mica reprezentând enorm pentru salvarea planetei noastre. Cred că este
esențial ca noi, ca viitori economiști să avem în vedere și această problematică, a poluării, și
să nu ignorăm dezastrele cauzate de aceasta.

Trebuie să înțelegem că evitarea poluării ne va ajuta implicit și compania pe care o deținem,

dacă privim pe o perioadă lungă de timp. Deci haideți să luăm inițiativă, pentru că de la noi,
generațiile care reprezentăm viitorul, va începe schimbarea!

Vom încheia cu cuvintele celebrului Albert Schweitzer: “Omul şi-a pierdut capacitatea de a
prevedea şi de a anticipa. Va sfârşi prin a distruge planeta”.

6. Bibliografie
Agenția europeană de mediu. (2021, 02 11). Retrieved from eea.europa.eu:
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/sanatatea-si-mediul-inclusiv-poluarea

Bruyninckx, H. (2019, 03 21). Agentie europeană de mediu. Retrieved from

https://www.eea.europa.eu/ro/articles/un-mediu-sanatos-este-indispensabil

COMĂNESCU, M. (2010). Retrieved from http://store.ectap.ro/articole/467_ro.pdf

Gibson, R. (2021, ianuarie). ripleybelives. Retrieved from ripleybelives.com:

https://ro.ripleybelieves.com/world-s-most-polluting-industries-2297
Poluarea generată de organizațiile de afaceri 19

HEIDElBERGCEMENT. (n.d.). Retrieved from heidelbergcement.ro:

https://www.heidelbergcement.ro/ro/fabrica-de-ciment-fieni-0

Klinsky, S. (2021, 11 09). Greenpace. Retrieved from greenpace.org:

https://www.greenpeace.org/international/

Klinsky, S. (2021, 1109). GREENPEACE. Retrieved from greenpeace.org:

https://www.greenpeace.org/international/

Stratos. (2020, 02 19). Retrieved from Stratos.ro: https://stratos.ro/ce-este-poluarea-mediului-

si-ce-obligatii-au-agentii-economici-conform-legislatiei-de-mediu/

Stroie, A. (2016, 01 10). Prezi. Retrieved from Prezi.com:

https://prezi.com/e2qwd9z5vrce/efectele-industrializarii-si-tehnologizarii-asupra-
mediului-inconjurator/

waqi.info. (2021, 01 02). Retrieved from https://waqi.info/ro/

Poluarea generată de organizațiile de afaceri 20

7. Anexe

Previziune priind calitatea aerului în Piața Unirii, Timișoara Figura 9.

Poluarea generată de organizațiile de afaceri 21

Legendă Figura 10.