Poluarea aerului

Poluarea aerului este una dintre formele de

poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra mediului
inconjurator. Din punct de vedere tehnic, orice modificare
fizica, biologica sau chimica in atmosfera poate fi denumita
poluare a aerului si apare atunci cand orice gaz nociv, praf
sau fum, intra in atmosfera si afecteaza plantele, animalele
precum si fiintele umane.

Implicit, poluarea aerului presupune poluarea

atmosferei si astfel orice gaz sau substanta care patrund in
atmosfera pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu
si lung. De aceea, subtierea stratului de ozon din atmosfera (cel care ne protejeaza de efectele negative ale
radiatiilor ultraviolete) din cauza poluarii aerului reprezinta o amenintare majora pentru existenta ecosistemelor de
pe planeta si provocarea suprema pe care omenirea trebuie sa o depaseasca in ciuda diferendelor politice de pe
scena internationala.

Tipuri de poluanti ai aerului

Pentru a putea intelege mai bine cauzele poluarii aerului trebuie sa stim ca poluantii care intra in atmosfera
pot fi impartiti in poluanti primari si poluanti secundari. Astfel, poluantii primari sunt rezultatul direct al unui proces
industrial (asa cum este dioxidul de sulf emis de fabrici, de exemplu) in timp ce poluantii secundari sunt cauzati de
reactiile poluantilor primari.

Cauzele poluarii aerului

Printre cauzele poluarii aerului se numara o serie de activitati precum:

 Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis in urma arderii combustibililor fosili (cum ar fi
carbunele sau petrolul) reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii aerului; totodata, autoturismele
cu motoare cu ardere interna, cele pe care le utilizam zi de zi, reprezinta surse poluante majore cu efecte
nocive asupra calitatii aerului pentru ca elibereaza in atmosfera zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;
 Activitatile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat in activitati specifice sectorului
agricol, in acelasi timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze prezente in atmosfera. Mai mult, utilizarea
pe scara larga a insecticidelor si pesticidelor contribuie la poluarea mediului inconjurator, inclusiv a
atmosferei.
 Activitatile miniere – Mineritul este un domeniu in care se folosesc echipamente de mari dimensiuni. In
timpul procesului, praful si substantele chimice sunt eliberate cauzand o poluare masiva a aerului. Acesta
este unul dintre motivele pentru care aceasta activitate este responsabila pentru deteriorarea sanatatii
lucratorilor si a locuitorilor din apropierea exploatatiilor miniere.
 Activitatile casnice: produsele de curatare de uz caznic sau produsele de vopsire emit substante toxice in aer
ce produc poluarea mediului inconjurator. Ati observat ca atunci cand zugraviti in interior, chiar si cu
geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Desi pare o poluare minora, zilnic se produc mii de astfel de
“poluari minore” ale aerului, insa privind in ansamblu vom constata ca toate contribuie la deteriorarea
 constanta si aproape ireversibila (in absenta unor masuri adecvate) a calitatii aerului pe care cu totii il
respiram.

Efectele poluarii aerului

Intre efectele poluarii aerului enumeram pe cele mai grave:

 Probleme respiratorii si cardio-respiratorii - efectele poluarii aerului asupra sanatatii noastre sunt
alarmante. Ele cauzeaza afectiuni respiratorii si cardiace, acestea fiind cel mai des intalnite afectiuni
medicale in aceste cazuri. Studiile au demonstrat ca locuitorii din zone cu cantitati mari de poluanti
atmosferici in compozitia aerului sunt predispusi la afectiuni precum pneumonie sau astm, pe langa multe
altele.
 Ploile acide – gazele care patrund in atmosfera, precum oxizii de azot si oxizii de sulf, se amesteca in
atmosfera cu picaturile de apa, rezultand ploile acide, cu efecte daunatoare asupra solului si plantelor.
 Eutrofizarea apei - eutrofizarea se produce atunci cand o cantitate mare de azot se depune pe suprafata
marilor favorizand cresterea unor alge ce afecteaza in mod negativ flora si fauna subacvatica. Algele verzi
care sunt prezente pe lacuri si iazuri apar din cauza prezentei azotului in aer, peste o anumita cantitate
limita.
 Efectul poluarii aerului asupra animalelor salbatice – la fel ca si oamenii, animalele se confrunta cu efectele
devastatoare ale poluarii atmosferei. Substantele chimice prezente in aer pot determina speciile salbatice de
animale sa-si schimbe habitatul, pot cauza imbolnaviri in randul animalelor si chiar determina moartea lor in
anumite circumstante.
 Subtierea stratului de ozon - ozonul exista in stratosfera Pamantului si protejeaza planeta de razele
ultraviolete (UV) daunatoare. Prezența clorofluorocarburilor si hidroclorofluorocarburilor in atmosfera
cauzeaza o subtiere accentuata a stratului de ozon. Pe masura ce stratul de ozon se subtiaza apar
dezechilibre majore in urma patrunderii unei cantitati mult mai mari de raze UV in atmosfera, cu efecte
dintre cele mai grave asupra sanatatii umane, chiar si pe termen scurt.

Poluarea aerului in Bucuresti

In ultimii ani capitala Romaniei a inregistrat cote alarmante ale poluarii aerului fapt care a atras sanctiuni
Romaniei din partea Uniunii Europene. Conform clasamentului Numbeo, cea mai mare baza de date referitoare la
tarile si orasele lumii, Bucurestiul ocupa locul 7 in Europa din punctul de vedere al poluarii. Cel mai important
element luat în calcul indicele poluării este calitatea aerului, iar cifrele arată că, în afara de Napoli, oraş care se
confruntă cu o criză în gestionarea deşeurilor, nu există în toată Europa Occidentală un oraş mai poluat decât
Bucureştiul. Mii de maşini circulă zilnic prin Bucureşti, iar multe dintre ele lasă dâre de noxe în urma lor. Fabricile din
zonele industriale sunt şi ele un factor pentru care oraşul este poluat. Dar nu doar acestea sunt principalele motive
pentru care Bucureştiul este pe lista celor mai poluate oraşe ale Europei. Lipsa spaţiilor verzi agravează această
problemă din ce în ce mai deranjantă. Într-un raport
Vital Signs realizat la nivelul Capitalei doar 7,5% din
suprafaţa oraşului este ocupată de spaţii verzi, din care
39% se află în sectorul 1, unde a fost luată în calcul şi
pădurea Băneasa. Aşadar, indicele de spaţiu verde public
este de numai 9,86 mp/locuitor, în comparaţie cu Viena
unde este 120 mp/locuitor. Traian Basescu, fost primar
general al capitalei a declarat intr-un interviu recent ca
“principalul poluant este praful, datorita reliefului,
Bucurestiul situandu-se in Campia Romana de unde se
ridica mult praf care, purtat de vant, ajunge in capitala”.
Una dintre solutiile la aceasta problema ar fi plantarea unei “bariere de copaci” in jurul Bucurestiului insa nicio
structura administrativa nu a luat inca masuri in acest sens.