POLUAREA AERULUI SI EFECTELE ASUPRA SANATATII OAMENILOR

POLUAREA AERULUI

Aerul absolut pur este un termen teoretic si se refera la prezenta exclusiva in atmosfera a gazelor din componenta aerului in concentratii precise si absenta altora, ca si a vaporilor si particulelor solide. Notiunea de aer poluat se refera nu numai la prezenta unor substante straine de compozitia naturala a aerului, ci si la cantitati,la concentratii care il fac impropriu pentru exercitarea rolului sau fundamental de a intretine viata. Desigur pentru fiecare activitate exista moduri diferite de a intelege notiunea de poluare a aerului, in raport cu cerintele impuse de desfasurarea unei activitati sau a alteia, precum si in raport cu nocivitatea asupra organismului uman si asupra factorilor mediului. Pentru medic,aerul este poluat cand concentratia substantelor straine atinge nivele nocive organismului uman: pentru tehnologul industrial, preocupat de coroziune, cand poluantii ating concentratii care altereaza structura si functionarea instalatiilor :pentru proiectantul unei fabrici de oxigen sau de amoniac,preocupat sa foloseasca aer cat mai curat ca materie prima,atunci cand procesul de productie este tulburat de prezenta substantelor straine; pentru cercetatorul dintr-un laborator biologic,cand cultura sa este contaminata cu microorganisme sau infestata cu spori etc. Poluarea aerului se produce inegal, neuniform,fiind de obicei deosebit de mare in bazinul aerian al concentrarilor urbane si industriale, ea nedepasind de regula inaltimea de cateva sute de metri, poluantii coexistand si amestecandu-se cu aerul din aceleasi spatii limitate in care traiesc milioane de oameni. Aerul este mai poluat in marele metropole:Ciudad de Mexico, Los Angeles,, New York, Tokio, unde atmosfera este aproape irespirabila.

SURSELE DE POLUARE A AERULUI

In aer se scurg si se revarsa impuritati dintr-o infinitate de surse de impurificare naturala si artificiala. Astfel,de pe unele suprafete se pot ridica in atmosfera pulberi si gaze rezultate din ciclul normal de dezvoltare al unor plante (cum sunt granulele de polen, sporii vegetali, sfaramaturile de vegetale si gazele rezultate din descompunerea acestora.) De asemenea in aer se ridica adesea,antrenate de vant, pulberi provenite din sfaramarea stratului superficial al solului. Din subsolul zonelor vulcanice sunt emanate uneori mari cantitati de gaze si vapori, iar in perioadele de eruptie chiar particule solide ca atare sau in stare topita. Din cosmos se indreapta catre atmosfera nori de gaze,vapori, particule sub forma de meteoriti. Insa cele mai multe impuritati provin din activitatea industriala,tehnica si casnica. Uzinele pentru producerea energiei electrice, centralele de termoficare evacueaza zilnic in atmosfera sute de tone de bioxid de sulf si cenusa. Fabricile de materiale de constructie, evacueaza zilnic zeci de vagoane de pulberi, uneori se gasesc uzine siderurgice sau de metalurgie neferoasa care elimina in atmosfera, in afara de compusi de sulf, o serie de alti produsi rezultati din combustie, metale toxice ca plumbul, cadmiul, arsenul,manganul, etc. In acelasi bazin aerian se mai evacueaza impuritati provenite de la uzinele chimice sau petrochimice din care scapa in atmosfera acizi si baze,hidrocarburi, pulberi de materiale intermediare,diferiti solventi, alcooli,cetone, eteri, fenoli etc.). Transporturile reprezinta principala sursa de poluare a atmosferei in tarile dezvoltate prin autovehicule, locomotive, nave, avioane. Locuitorul orasului modern care lucreaza la biroul unei institutii, circula pe strada,sau se odihneste in apartamentul sau, inhaleaza de regula nu aer curat, ci un amestec de aer, gaze si particule solide de cele mai diverse. La aerul ce patrunde pe fereastra, continind impuritati industriale sau din transporturi, se adauga uneori impuritati emanate din sistemul de incalzire a locuintei, din arderea gazului din bucatarie sau din conductele instalatiilor sanitare. In locuinta sau in afara ei, in mediul rural sau in cel urban, fumatoriiisi inlocuiesc periodic o buna parte din aerul adeseori relativ curat pe care-l inhaleaza din exterior cu aer incarcat cu fum dens si fin, cu oxid de carbon,substante cancerigene , nicotina si alte substante nocive intre care si unele radioactive.

INDUSTRIA, CATEGORIA PRINCIPALA DE SURSE DE POLUARE ATMOSFERICA

Industria energetica,metalurgica,chimica si a materialelor de constructie reprezinta cele mai importante categorii de surse de poluare a aerului cu pulberi si gaze. Intreprinderile termoenergetice Datorita faptului ca cerintele de energie in industrie au crescut an de an, dublandu-se in lume la circa 10 ani, capacitatea unei singure uzine a crescut treptat, arzand anual pana la zeci de milioane tone de combustibil. O astfel de centrala poate produce anual 4-5 milioane tone de cenusa, din care, numai daca 1 % ar fi evacuata in atmosfera ar reprezenta o cantitate de circa 15 tone de cenusa zilnic, plus particule de carbune si funinigine. Bioxidul de sulf, este evacuat pe cosuri in cantitati de zeci de tone pe ora, cu mare viteza (25-30 m/s),la inaltimi de 300-500 m. Siderurgia Impuritatile care rezulta din siderurgie sunt constituite in primul rand de pulberi, care apar in toate fazele prelucrarilor industriale: la transportul si depozitarea carbunelui si minereurilor,la arderea lor in cocserii,furnale si otelarii,la insuflarea de aer. Mai rezulta pulberi metalice, compusi ai fluorului, ai arseniului, hidrocarburi policiclice condensate cancerigene. La Combinatul Siderurgic Galati,cantitatile de impuritati evacuate in atmosfera sunt colosale: la o productie de 5 milioane tone/an la fonta si otel, elimina in 24 de ore aproximativ 15000 to oxid de carbon, peste 1000 tone pulberi si 50 tone bioxid de sulf, plus cantitati mici de alte impuritati. De aceea atmosfera este poluata cu pulberi si gaze pe o raza de pana la 2-3 km si chiar mai mult. Metalurgia neferoasa Din extractia de minereu, purificarea si rafinarea metalelor neferoase se produce impurificarea atmosferei cu pulberi, vapori, gaze (bioxid de sulf),mercur, zinc, cadmiu si arseniu. Impurificarea cu plumb are loc indeosebi sub forma de vapori care se transforma rapid in aerosoli fini, se condenseaza si se oxideaza in contact cu aerul. Aerosolii de plumb raman suspendati vreme indelungata in atmosfera si pot fi transportati de curentii de aer pana la 5-10 km de la locul evacuarii. Impurificarea aerului cu mercur, se produce datorita evaporarii sale la o temperatura relativ scazuta (peste17 0C).Datorita cantitatilor reduse in care se gaseste si se manipuleaza, ridica probleme de poluare a aerului in putine cazuri si doar pe plan local. Impurificarea aerului

cu bioxid de sulf, este nociva in toate cazurile,ea fiind deosebit de accentuata la rafinarea cuprului, unde rezulta circa 8 to.bioxid de sulf la o tona de cupru. Impurificarea aerului cu bereliu si compusii sai Bereliul folosit sub forma de compusi si aliaje,care au aplicatii in industria nucleara, in industria tuburilor fluorescente,in industria produselor ceramice etc.. pot ajunge in atmosfera in concentratii aparent neansemnate pentru a produce grave intoxicatii, deoarece pragul toxic este foarte scazut. Impurificarea aerului cu flour Fluorul sub forma gazoasa ajungand in atmosfera o polueaza in concentratii mai mari sau mai mici, avand efecte toxice asemanatoare celor ale plumbului.

INDUSTRIIA CHIMICA

De la fabricile de produse chimice se pot raspandi in atmosfera substante ca : acizii sulfurici, azotic, clorhidric, amoniacul, clorul etc. cu efecte toxice grave si rapide. Numeroase produse chimice si impurificarea cu substantele respective se intalnesc si in industria lemnului, hartiei,celulozei,pielariei, alimentara, metalurgica. Cele mai importante substante impurificatoare aleatmosferei,rezultate din industria chimica sunt: -bioxidul de sulf - se evacueaza in atmosfera de fabricile de acid sulfuric intreprinderi textile,celuloza hartie, farmaceutice,cand captarea nu se poate realiza in intregime pentru a fi transformat in acid sulfuric si cand exista scapari in perioadele de avarii. -hidrogenul sulfurat -rezulta din reziduuri de petrol,carbuni,oase si alte resturi animale, ape reziduale etc. -clorul si acidul clorhidric-impurifica atmosfera din jurul intreprinderilor de electroliza a clorurii de sodiu,a fabricilor de textile, celuloza,hartie chimico-farmaceutice. -hidrocarburile: - se evacueaza in atmosfera din industria petrochimica uzinele de automobile,avioane, etc.,unde se utilizeaza ca solventi. -alcoolii,eterii si cetonele:-sunt poluanti ai aerului si provin de la industria maselor plastice si a colorantilor. Zona lor de perceptie se reduce la cateva sute de metri de sursa,iar toxicitatea lor este moderata in comparatie cu cea a altor substante chimice.
4

-pesticidele : - determina impurificarea aerului, cand sunt aplicate la scara mare. -negru de fum: - se obtine prin arderea diferitor substante organice in aer insuficient - in cazuri nefavorabile se revarsa in atmosfera pana la10-15 % din productie sub forma de nori negri, mari si neierupti, care se depun pe intinderi pana la zeci de km de locul de producere.

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Utilizarea unor materiale de constructie precum cimentul, ghipsul,m magneziul a pus problema evacuarii in atmosfera a unor cantitati de pulberi, care s-au dovedit a fi nocive. In fabricile de ciment cu tehnologie veche se pierd zilnic in atmosfera cantitati de pulberi de ordinul zecilor de vagoane, aceste pulberi se depun pe suprafetele invecinate, ajungandu-se la mii de tone/km2 si pe an.

MIJLOACELE DE TRANSPORT

AUTOVEHICULELE Dintre diferitele categorii de mijloace de transport: feroviare, navale, aeriene si rutiere, ultimile reprezinta cele mai importante surse de impurificare a aerului. In unele tari densitatea autovehiculelor a devenit sufocanta reprezentand 1/2 din numarul total al populatiei : de exemplu populatia orasului Los Angeles ar putea fi incarcata in intregime in autovehiculele pe care le poseda chiar daca fiecare autovehicul nu ar fi ocupat decat de cate doua persoane. Din esapamentele autovehiculelor se evacueaza mari cantitati de : - hidrocarburi - oxid de carbon - oxizi de azot - plumb, aldehida, etilena (in cantitati mai reduse) Motoarele cu benzina sunt cele mai importante surse de impurificare,atat datorita numarului mare cat si arderilor mai incomplete. In cazul unei functionari incorecte, acest gen de autovehicule elimina fum negru si substante mirositoare.

AVIOANELE Benzina de calitate superioara utilizata de avioane determina o poluare mai putin ingrijoratoare in comparatie cu cea produsa de mijloacele rutiere. Cata vreme transportul aviatic s-a mentinut redus, poluarea produsa de avioane nu a ridicat probleme.Traficul intens al unor aeroporturi internationale, capacitatea enorma a unor avioane pot trece poluarea aerului pe primul plan. Avioanele zboara in prezent la mare altitudine, unele chiar in stratosfera, unde poluantii se raspandesc si se difuzeaza mai greu,datorita schimbarilor meteorologice mai lente.De aceea astronautii semnaleaza straturi persistente de poluani lasate de avioane. INCALZIREA LOCUINTELOR Incalzirea locuintelor prin sisteme de termoficare poate produce impurificarea atmosferei in vecinatatea uzinelor, atunci cand combustibilul utilizat contine impuritati (carbune si pacura cu sulf si cenusa) si cand nu se realizeaza epurarea gazelor inainte de evacuare. Fumul este un complex de impuritati, diluat in aerul cald care iese pe cos,fiind alcatuit din vapori de apa,din produsi de ardere incompleta (carbune,funingine, hidrocarburi gudroane etc.) si din impuritati existente in combustibil (cenusa zburatoare) Culoarea albicioasa a fumului indica o ardere completa, culoarea cenusie roscata, bruna - arata prezenta in carbuni a compusilor de aluminiu, fier, mangan; culoarea neagra se datoreste arderii incomplete a combustibilului, din lipsa relativa de aer si indica prezenta carbunelui si funinginii. Cenusa este principala categorie de impuritati din combustibili si rezulta din combustibilii solizi (carbuni de pamant, lemne) in proportii diferite: 5- 15 % la carbunele superior si 40 - 50 % la carbunele inferior Substantele minerale care intra in compozitia cenusii sunt compusi ai siliciului,aluminiului fierului, calciului, magneziului si sulfului. Sulful prezent aproape fara exceptie in carbunele de pamant si in proportie mai mica in petrol, este cea mai importanta substanta poluanta din combustibilii utilizati astazi in lume. Carbunele de pamant contine 0,5- 6 % sulf, iar petrolul 0,1- 4 % sulf, insa unele zacaminte din Franta contin aproximativ 10 % sulf. TUTUNUL reprezinta o sursa grava de impurificare a aerului pentru populatia intregului glob si a tarii noastre prin fumat.Numarul fumatorilor continua sa creasca in toate tarile lumii in randul tineretului,femeilor si barbatilor. Fumul de tutun este inhalat si de membrii familiei fumatorilor si de alte persoane care traiesc in mediul de munca si de viata al acestora. Prin fumul de tutun se inhaleaza : nicotina , oxid de carbon,hidrocarburi cancerigene,aldehide, alcooli, acid cianhidric, compusi ai sulfului si azotului, substante radioactive, plumb, cadmiu, mercur.
6

ALTE SURSE DE POLUARE A AERULUI POLENUL SI SPORII eliberati de vegetatie se raspandesc atat in atmosfera zonelor rurale ci si in orase. CONTAMINAREA CU MICROORGANISME a aerului este posibila in interiorul incaperilor aglomerate, indeosebi acolo unde exista bolnavi sau purtatori de germeni,microrganismele transmitandu-se prin aer la persoanele invecinate. CONTAMINAREA CU SUBSTANTE RADIOACTIVE se realizeaza prin particule si gaze continand izotopi radioactivi. Acestea provin din centralele nuclearoelectrice, reactoarele nucleare, armele chimice si biologice. Folosirea si experimentarea armelor atomice polueaza atmosfera cu praf radioactiv, care patrunde pana la stratosfera, contribuind la alterarea stratului de ozon. Din studiile realizate de Consiliul Consultativ al secretariatului general al O.N.U. rezulta ca in prezent armele nucleare sunt supradimensionate, echivaland cu peste 1 milion bombe de marimea celor lansate la Hirosima, in 1945, totalizand 13 miliarde TNT revenind in medie cate trei tone de explozibil pentru fiecare locuitor al planetei. O singura explozie s-ar solda cu 5 - 10 milioane victime, plus urmarile asupra celor ramasi in viata, mai ales imbolnavirea de afectiuni canceroase datorita caderilor radioactive ce succed explozia. Focoasele nucleare existente la nivelul globului ar distruge de 5 ori viata pe pamant, care s-ar transforma intr-un veritabil desert. Inarmarile aduc daune omenirii nu numai in timp de razboi dar si in timp de pace, provocand o restrangere a posibilitatilor de cooperare internationala in domeniul ocrotirii mediului inconjurator. O forma noua de deteriorare a mediului o constituie asa zisul ,,razboi geofizic" prin care pot fi provocate mari catastrofe,modificand regimul precipitatiilor, determinand inundatii de proportii, furtuni,cutremure, avalanse distrugatoare, declansari de valuri uriase pe tarmurile tarilor inamice, modificarea proprietatilor electrice ale ionosferei etc.

EFECTELE NOCIVE ALE POLUARII AERULUI

Frecvent, chiar si la doze mici prezenta substantelor toxice in mediu, reprezinta un pericol imens pentru factorul biotic. Prin modificarea cantitativa si calitativa a factorilor naturali,prin substituirea lor cu factori artificiali care modifica compozitia atmosferei, are loc poluarea, iar agentii poluanti ai atmosferei sunt apreciati ca nefavorabili, nocivi, in orice cantitate s-ar gasi in aer. In acest sens, un comitet de experti ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii aprecia ca ,,poluarea aerului cu substante biologice nocive ar trebui evitata cat mai mult posibil".

NOCIVITATEA PENTRU OAMENI

Aerul constituie factorul de mediu care se afla totdeuna in ambianta omului si de accea, prezenta impuritatilor in aer, sub forma de aerosoli sau gaze, permite patrunderea continua in caile respiratorii, determinind astfel si accesul, aproape cu certitudine, in mediul intern. Un om care traieste intr-un mediu impurificat inhaleaza si retine continuu impuritati dintre care o parte sunt retinute si se acumuleaza in plamani si in restul organismului, contribuind astfel la modificarile sale anatomice, fiziologice si patologice. In raport cu intensitatea impurificarii aerului se produce imbolnavirea si scurtarea vietii unei parti proportionale a populatiei din zonele impurificate. In cazul unei poluari extrem de accentuate si durabile,impurificarea aerului determina chiar moartea rapida, prin intoxicatie cu gaze,fum, vapori a unui numar mai mic sau mai mare de oameni. Actiunea nociva a pulberilor si gazelor asupra organismului, depinde mai ales de toxicitatea substantelor chimice din care sunt constituite si mai putin de proprietatile lor fizice. Prezenta pulberilor si a gazelor in aer, este urmata de patrunderea lor in amestec in aparatul respirator, ceea ce complica modul de actiune asupra organismului, intrucat agresivitatea se modifica fie in plus, fie in minus, fata de actiunea nociva separata a substantelor poluante. Astfel, experiente de intoxicare a animalelor cu amestec de particule fine netoxice si bioxid de sulf au pus in evidenta efecte nocive multiplicate de zeci de ori in comparatie cu nocivitatea substantelor izolate. Uneori actiunea toxica scade prin administrarea prealabila a toxicului:s-a constatat ca sobolanii tinuti intr-o atmosfera cu o concentratie mare de ozon mor in totalitate.Daca cu citeva zile inainte li se
8

administreaza o doza subletala de ozon,acesta reduce mortalitatea sobolanilor la doze mari, altfel in mod cert letale. Actiunea unui toxic poate sa difere de la o concentratie la alta si de la un individ la altul, atat fiziologic cat si patologic. Poluantii din aerul respirat : - produc reflexe anormale a unor organe -tulbura functia sistemului-respirator -circulator -digestiv -reduc buna dispozitie si capacitatea de munca. -impiedica somnul si odihna -modificari ale functiilor sistemului nervos -modificari hematologice INTOXICATIA CU OXID DE CARBON este bazata pe blocarea pigmentului ce transporta oxigenul, hemoglobina si transformarea sa in carboxihemoglobina (COHb), produs foarte toxic. BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL au cea mai mare frecventa la fumatorii care inhaleaza aer cu concentratii ridicate de particule si gaze iritante. Studii efectuate in mai multe tari ale lumii au constatat ca bronsita cronica la fumatori este de 15 ori mai frecventa decat la nefumatori, variatiile depinzand si de numarul de tigari , de vechimea fumatului etc Mortalitatea prin emfizem (starea finala a bronsitei cronice) la populatia oraselor intens poluate si printre fumatori este cuprinsa intre 2si 8 la100000 locuitori si de5-20 de ori mai mica in arii nepoluate si la nefumatori ASTMUL BRONSIC este o boala cu o frecventa mai ridicata in zonele urbane unde aerul este mai poluat cu bioxid de sulf , pulberi sedimentabile, polen, spori. CANCERUL BRONHOPULMONAR este una din bolile in cea mai frapanta corelatie cu poluarea aerului, frecventa acestei boli crescand paraleln cu urbanizarea, industrializarea si fumatul. Dintre substantele incriminate in producerea cancerului: - hidrocarburile - fenolii - oxidantii - pesticidele etc.
9

INTOXICATIA CU DIOXID DE CARBON este o consecinta a poluarii aerului cu produsi de ardere incompleta, produsa de: - surse industriale - mijloace de transport -surse casnice si individuale(fumat). In conditii obisnuite de viata produce intoxicatii cronice prin inhalarea unor doze mici (40-50 mg/m3) vreme indelungata sau intoxicatii acute si decese prin inhalarea de doze ridicate (peste 100 mg/m3) in intervale mai scurte. INTOXICATIA CU PLUMB se caracterizeaza prin modificari sanguine, neurologice, psihice, digestive, intarzieri de dezvoltare fizica si intelectuala . Acest toxic ajunge in atmosfera prin: -evacuari de la motoarele autovehiculelor -apa de baut de conducta -chituri, vopsele -obiecte, jucarii.

10