PROIECT

pentru certificarea calificării profesionale

Nivel 4

Domeniul: Resurse naturale și protecția mediului

Calificarea profesională: Tehnician ecolog și protecția calității mediului

Profesor indrumator, Absolvent:Ciocianu Geta

Prof.ing. Tachita Mirela
Clasa:a-XIII-a A seral

AN SCOLAR 2022-2023
 TEMA:

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

Cuprins

Argument …………………………………………… pag.4-5

Cap 1.POLUAREA…………………………………………pag.5-7
Cap 2.Metode de combatere a poluarii aerului.................pag.7-14
Cap 3. Cadrul legal/Reguli de protecție a muncii…….….pag.14-17
Concluzii……………………………………………………pag.18
Bibliografia…………………………………………………pag.19
Webografie…………………………………………………pag.19
Anexe……………………………………………………….pag. 19-23
Argument
Aceasta tema a fost aleasa deoarece poluarea aerului este o problema globala, cu efecte
negative asupra sanatatii oamenilor, a animalelor si a mediului inconjurator. Este important
sa luam masuri pentru a reduce poluarea aerului si pentru a proteja calitatea aerului pentru
generatiile viitoare.
Tema este deosebit de importanta intr-un context global, deoarece poluarea aerului are
consecinte negative majore asupra mediului si sanatatii umane. Poluarea aerului poate
cauza boli respiratorii, astm, boli cardiovasculare si cancer. De asemenea, poluarea aerului
afecteaza calitatea solului si a apei, afectand astfel intreaga ecologie a planetei.
In Romania, aceasta tema este deosebit de importanta, deoarece tara noastra se confrunta
cu probleme majore de poluare a aerului, cauzate in principal de emisiile de la transport si
de la sursele industriale. Adoptarea unor politici si masuri adecvate poate contribui la
reducerea emisiilor si la imbunatatirea calitatii aerului in tara noastra, avand un impact
pozitiv asupra mediului si sanatatii oamenilor.
Poluarea aerului este una dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă
lumea astăzi. Aceasta afectează sănătatea oamenilor, biodiversitatea și calitatea vieții.
Combaterea poluării aerului este o sarcină complexă și necesită o abordare cuprinzătoare.
În acest proiect vom examina metodele de combatere a poluării aerului, cadrul legal și
regulile de protecție a muncii.
Capitolul 1: POLUAREA

În acest capitol vom discuta despre poluarea aerului, cauzele și efectele acesteia asupra
sănătății umane și a mediului. Vom prezenta și principalele surse de poluare a aerului.
Capitolul 2: Metode de combatere a poluării aerului
Acest capitol va fi dedicat metodelor de combatere a poluării aerului. Vom discuta despre
metodele preventive, precum și despre cele de reducere a emisiilor de poluanți. Vom
prezenta și tehnologiile existente pentru curățarea aerului.

Capitolul 3: Cadrul legal, reguli de protecție a muncii

În acest capitol vom prezenta legislația existentă referitoare la poluarea aerului. Vom
discuta despre regulile de protecție a muncii și despre standardele de calitate a aerului. Vom
analiza și problemele cu care se confruntă autoritățile în aplicarea acestor legi și reguli.
Capitolul 4: Concluzii, bibliografie și anexe
În ultimul capitol vom prezenta concluziile proiectului, care vor include o sinteză a
informațiilor prezentate și o evaluare a eficacității metodelor de combatere a poluării
aerului. Vom prezenta și bibliografia utilizată în proiect, precum și anexe relevante.

Capitolul 1: POLUAREA
Poluarea aerului este una dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă
lumea astăzi. Aerul poluat conține diverse substanțe nocive care pot cauza probleme de
sănătate grave, cum ar fi afecțiuni respiratorii și cardiace, cancer și alte boli cronice. De
asemenea, poluarea aerului poate avea un impact negativ asupra mediului, afectând
calitatea solului, a apei și a biodiversității. În acest capitol, vom discuta despre cauzele și
efectele poluării aerului, precum și despre sursele de poluare.
⦁ Cauzele poluării aerului

Poluarea aerului poate fi cauzată de o serie de factori, atât naturali, cât și antropogenici.
Printre cauzele naturale se numără emisiile de gaze naturale, cum ar fi metanul și dioxidul
de carbon, precum și erupțiile vulcanice și incendiile de pădure. Cu toate acestea, cauzele
antropogenice sunt cele care au un impact mai mare asupra calității aerului.

Emisiile de gaze și particule provenite de la mașinile care folosesc combustibili fosili, precum
benzina și motorina, sunt o sursă majoră de poluare a aerului în orașe. Centralele termice
care utilizează combustibili fosili și procesele industriale sunt și ele surse importante de
poluanți atmosferici. Alte surse de poluare includ arderea gunoiului, agricultura intensivă și
activitățile de construcție.
⦁ Efectele poluării aerului

Poluarea aerului poate avea un impact negativ asupra sănătății umane și a mediului.
Efectele asupra sănătății umane pot fi imediate sau pe termen lung și pot include probleme
respiratorii, cum ar fi astmul și bronșita, boli cardiovasculare și cancer. Copiii, bătrânii și
persoanele cu probleme de sănătate sunt cele mai vulnerabile la efectele poluării aerului. Pe
termen lung, poluarea aerului poate afecta dezvoltarea cognitivă și socială a copiilor și poate
reduce speranța de viață.
În ceea ce privește mediul, poluarea aerului poate afecta calitatea solului și a apei, precum
și biodiversitatea. Poluanții atmosferici pot fi depuși pe sol sau în apă, afectând astfel
calitatea și fertilitatea solului și calitatea apei. În plus, poluarea aerului poate afecta direct
animalele și plantele prin deteriorarea habitatelor și prin alterarea proceselor ecologice.

⦁ Sursele de poluare a aerului

Sursele de poluare a aerului variază în funcție de locație și de activitățile din zonă. În orașe,
sursele majore de poluare includ traficul auto, centralele termice și industria. În zonele
rurale, agricultura poate fi o sursă importantă de poluare prin utilizarea excesivă a
îngrășămintelor și pesticidelor.
În cazul traficului auto, principalele surse de poluare sunt emisiile provenite de la mașini.
Acestea includ emisiile de oxizi de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon și
hidrocarburi. În plus, emisiile de particule fine, cum ar fi PM2,5 și PM10, pot fi și ele o
problemă majoră de poluare.
Centralele termice care utilizează combustibili fosili, cum ar fi cărbunele și gazele naturale,
sunt o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră și de poluare a aerului. Acestea includ
dioxidul de sulf, oxizii de azot și particulele fine. Industria este, de asemenea, o sursă
importantă de poluare, prin emisiile provenite din procesele industriale și prin arderea
combustibililor fosili.

Agricultura este o altă sursă importantă de poluare a aerului. Utilizarea excesivă a

îngrășămintelor și pesticidelor poate duce la emisiile de amoniac, metan și oxid de azot, care
pot avea un impact negativ asupra sănătății umane și a mediului.
⦁ Măsurile de combatere a poluării aerului
Există o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a reduce poluarea aerului și pentru a
proteja sănătatea umană și mediul înconjurător. Acestea includ:
⦁ Utilizarea transportului public sau bicicletei în locul mașinii personale pentru a
reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de poluare a aerului.
⦁ Utilizarea energiei regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană, în locul
combustibililor fosili, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de poluare a
aerului.

⦁ Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și industriei pentru a reduce emisiile

de gaze cu efect de seră și de poluare a aerului.
⦁ Utilizarea filtrelor de aer în clădiri și în mașini pentru a reduce nivelul de particule
fine din aer.

⦁ Promovarea practicilor agricole sustenabile și a utilizării alternative a pesticidelor și

îngrășămintelor pentru a reduce emisiile de amoniac, metan și oxid de azot.
⦁ Implementarea standardelor de emisii pentru mașini și instalații industriale pentru a
reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de poluare a aerului.

⦁ Educația și conștientizarea publicului cu privire la impactul poluării aerului și la

măsurile pe care le putem lua pentru a reduce aceasta.
Poluarea aerului este una dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă
lumea astăzi. Aceasta are un impact negativ asupra sănătății umane și a mediului
înconjurător și este cauzată de mai multe surse, cum ar fi traficul auto, centralele termice,
industria și agricultura.
Există o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a reduce poluarea aerului și pentru a
proteja sănătatea umană și a mediului înconjurător. Acestea includ utilizarea transportului
public sau bicicletei, utilizarea energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a
clădirilor și industriei, utilizarea filtrelor de aer, promovarea practicilor agricole sustenabile,
implementarea standardelor de emisii și educația și conștientizarea publicului.

Este important să ne asigurăm că aceste măsuri sunt implementate la nivel global și că

există o cooperare internațională pentru a reduce poluarea aerului la nivel mondial. În plus,
este important să fim conștienți de impactul propriilor noastre acțiuni asupra mediului
înconjurător și să luăm măsuri pentru a reduce propriul nostru impact.
În final, combaterea poluării aerului este esențială pentru a proteja sănătatea umană și a
mediului înconjurător și pentru a asigura un viitor durabil pentru toți.

Capitolul 2: Metode de combatere a poluării aerului

 Pentru prevenirea si combaterea poluarii atmosferice se folosesc o serie de metode care
tin cont in primul rand de starea de agregare a poluantului,ca si de natura
chimica,concentratie,prezenta mai multor poluanti in acelasi efluent gazos.

In general,se folosesc metode fizico-mecanice pentru indepartarea poluantilor solizi si

lichizi antrenati de gazi si metode fizico-chimice pentru indepartarea poluantilor gazosi din
diversi efluenti.
Pentru a asigura o epurare avansata a efluentilor,inaintea evacuarii in atmosfera,se
practica o purificare in trepte,in functie de concentratia substantelor nocive si dimensiunea
particulelor antrenate.
Cu cat dimensiunea particulelor este mai redusa(<1 μ),cu atat ele sunt mai stabile in aer
si metodele de epurare devin mai dificile si mai costisitoare.
Metodele fizico-mecanice utilizate in practica se bazeaza fie pe separarea gravitationala si
centrifugala a pulberilor antrenate de gaze,fie pe filtrarea particulelor solide foarte fine sau
a picaturilor lichide antrenate de gaze.Pentru indepartarea poluantilor gazosi se utilizeaza
metode speciale.
PRINCIPALELE DIRECTII DE ACTIUNE PENTRU REDUCEREA POLUARII ATMOSFERICE:

Metodele de prevenire si combatere a poluarii:

• Fizico-mecanice(poluanti solizi,lichizi):

-Separarea gravitationala
-Separarea centrifugala
-Filtrare
-Camere de desprafuire

-Aparate de sicane
-Cicloane
-Turnuri de spalare
-Filtre electrostatice

-Epuratoare sonice

• Fizico-chimice(poluanti gazosi) -

Absorbtie
Adsorbtie
Procedee catalitice
Desulfurarea gazelor de compustie(- SO2 )

Desulfurarea gazelor de cocserie si rafinarie (H 2S)

Purificarea gazelor de esapament(CO,RH,Pb,aerosoli,NO2)
Separarea gravitațională şi centrifugală are în vedere sedimentarea particulelor
solide prin acţiunea diferențiată a forţelor gravitaționale asupra particulelor de
dimensiuni şi densități diferite. În acest scop, se utilizează aparate ce se diferențiază
prin principiul de funcţionare şi arie de aplicație.
Astfel, pentru particulele mari (10-1.000 µm) se folosesc camere de
desprăfuire,aparate cu şicane, cicloane, filtre cu saci, iar pentru particule fine şi
picături de lichid (1-10 µm) se folosesc turnuri de spălare, filtre electrostatice,
epuratoare sonice S-a constatat că fiabilitatea utilajelor folosite scade cu creşterea
temperaturii de evacuare a gazelor, limita maximă la care pot functions fiind 600 C.
În plus, chiar cele mai bune filtre separă doar 96-99% din pulberi, restul ajungând în
atmosferă, ceea ce, în funcție de capacitățile de producție existente, reprezintă
cantități importante.
În prezent, cea mai completă metodă de epurare avansată a gazelor constă în
utilizarea electrofiltrelor. Functionarea lor se bazează pe ionizarea gazelor sub
acţiunea unui câmp electric de înaltă tensiune. Particulele solide se încarcă cu
electricitate şi sunt atrase de un electrod de semn contrar, pe care se depun,
pierzând sarcina electrică.
Aceste utilaje au aplicații multiple, de exemplu:
- industria extractivă şi industria cimentului, la instalațiile de măcinare fină:
-elaborarea fontei şi oțelului (separarea de pulberi metalice);
-purificarea gazelor de cocserie (separarea prafului de cărbune și a picăturilor de
gudroane);
fabricarea acidului sulfuric (recuperarea acidului antrenat sub formă de ceaţă) etc.
Avantajele utilizării electrofiltrelor:
-sunt insensibile la temperaturi înalte, pot fi folosite chiar la 1.000 °C;
-au eficacitate de reținere mare (98-99,9% pentru particule cu diametru <2 µm);
-necesită un consum redus de energie, de 0,1-0,4 kWh/1.000 m² gaz.
Totuşi, prezintă dezavantajul unor investiții mari, datorită, mai ales, necesității
controlului riguros al condițiilor de lucru (tensiunea curentului, viteza gazelor), prin
automatizare.
Metodele fizico-chimice sunt folosite în special pentru eliminarea unor poluanți
gazoşi: SO2, H2S, CO, Cl₂, NH3, HCl etc
În acest scop se folosesc:
-absorbția în solvenţi selectivi;
-adsorbția pe substante solide cu capacitate de adsorbţie mare; procedee catalitice.
Având în vedere pericolul pe care îl prezintă evacuarea în atmosferă a unor
efluenți gazoşi cu conținut variabil de compuşi cu sulf (SO2, H₂S) şi alți poluanți, cum
ar fi CO, NO, etc., în continuare vom prezenta procedeele de desulfurare a gazelor
industriale şi purificarea gazelor de esapament.
Desulfurarea gazelor de combustie
Gazele de combustie, rezultate la arderea combustibililor fosili, în special în
termocentrale, au un conţinut ridicat de SO₂.
Astfel, într-o termocentrală cu putere instalată 2000 MW, dacă se ard 460 t pacura /h
(cu 3,5% S) rezultă gaze cu 3,21 SO2, iar dacă se ard 770 t cărbune /h (cu 9% S)
rezultă gaze cu 15 t SO2.
Unii specialişti consideră SO, ca fiind principala noxă atmosferică, luând în
considerare faptul că anual se elimină în atmosferă o cantitate de SO2 mai mare
decât cea necesară fabricării H2SO4. Metodele de desulfurare a gazelor au în
vedere atât diminuarea poluării cât și recuperarea sulfului (cu atât mai mult cu cât s-
a accentuat criza de minereuri piritice pentru fabricarea H2SO4 şi s-a trecut la
prelucrarea unor minereuri sărace, cu conținut redus de sulf).
Pentru desulfurarea gazelor de combustie se folosesc procedee umede
(absorbția în soluții alcaline) şi procedee uscate (adsorbţia pe adsorbanţi selectivi).
Desulfurarea gazelor de cocserie şi rafinărie
Gazele de cocserie şi rafinărie conțin în special H2S, dar şi alţi compuși cu sulf,
în funcție de calitatea, respectiv conținutul în sulf al materiei prime prelucrate.
Metodele de purificare aplicate țin cont de concentrația H₂S din gaze, existând
metode specifice de purificare atât pentru gazele cu conținut scăzut (adsorbţie
oxidativă) cât şi pentru cele cu conținut ridicat (absorbţie selectivă). Recuperarea
sulfului din H2S regenerat se face prin ardere în volum limitat de aer (procedeul
Clauss). Randamentul de recuperare a sulfului este deosebit de ridicat. Recent, în
Japonia s-a pus la punct un procedeu de tratare a gazelor sulfuroase din industria
chimică şi rafinării de petrol, cu ajutorul unor bacterii specializate (procedeul BIO-
SR). Purificarea catalitică a gazelor de esapament
Circa 60% din poluarea atmosferică a marilor centre urbane se datorează gazelor
de esapament. Poluanții emişi de autovehicule diferă din punct de vedere calitativ şi
cantitativ, în funcţie de:
- tipul motorului (cu aprindere prin scânteie sau prin compresie)
- starea de întreținere;
- condițiile de circulaţie.
- regimul de viteză: - calitatea carburantului folosit.
În general, autovehiculele evacuează în atmosferă CO, NO. hidrocarburi nearse,
compuși cu sulf, Pb, Zn. Mo (din aditivii pentru benzină şi uleiuri), aldehide şi cetone
precum și compuşi rezultați prin reacții fotochimice (PAN-peroxiacetilnitrat).
Se constată că motoarele cu aprindere prin scanteie, utilizând benzina, sunt mai
poluante, producând cantitatea cea mai mare de CO. Cantitatea admisă în
atmosferă, de 8-10 ppm, ajunge în orele de vârf de trafic la 40-50 ppm. Se consideră
că autovehiculele furnizeaza cca 70% din CO din atmosferă.
Valorile concentrațiilor admisibile diferă de la o țară la alta. Diminuarea gradului
de poluare atmosferică datorită gazelor de eşapament se poate realiza în prezent
prin purificarea catalitică a acestora. Metoda constă în montarea în sistemul de
evacuare a gazelor de esapament a unui cartuş catalitic antipoluant, având forma
unui suport ceramic de tip
fagure, impregnat cu metale nobile Pt, Pd, Rh. Rolul cartuşului catalitic constă în
eliminarea simultană a trei tipuri de poluanți, respectiv:
oxidare
CO-------------> CO2
Oxidare
RH----------------> CO 2 +H 2 O
Reducere
NO----------------->N 2 +CO 2 +H 2 O (CO,H 2 Din gaze)
Cartuşul trebuie să prezinte stabilitate mecanică, la şocuri şi termică, la variații de
temperatură între 20-1000 C. Este considerat a fi cel mai perfecționat reactor
catalitic existent.
Realizarea condițiilor de lucru implică costuri deosebit de ridicate. S-a calculat că
prețul suplimentar pe care trebuie să-l plătească cumpărătorul unui autoturism
echipat cu cartuş antipoluant se poate amortiza în 1-2 ani, prin reducerea cu 12% a
costului combustibilului. datorită arderii lui complete.
Transporturile auto generează şi riscul poluării cu plumb la autoturismele care
mai utilizează benzină cu tetraetil de plumb.
Scăderea gradului de poluare atmosferică cu plumb este posibilă prin utilizarea
unor filtre speciale, adsorbante pentru aerosolii cu plumb, dar mai ales prin utilizarea
unor carburanţi auto amelioranţi (aditivați cu metil-terţbutil-eter, când scade şi
concentrația de CO în gazele de esapament cu 25-35%) sau prin folosirea unor
carburanţi de substituție (alcooli, H₂).
Nu întotdeauna, însă,,,substituția" rezolvă problema poluării. De exemplu, prin
folosirea metanolului drept carburant creşte concentrația de aldehide (CH₂O) şi
concentrația de CO2; în plus, metanolul este toxic şi foarte solubil în apă, putând
contamina cu ușurință pânza freatică. O soluție ar consta în reducerea traficului auto
prin restricții de circulație în anumite zone şi zile, taxe suplimentare pentru parcări
etc.
Soluții globale la probleme globale
Alternative la folosirea CFC-urilor. Principala soluție a problemei distrugerii păturii
de ozon este oprirea producerii şi consumului de CFC. Bineînțeles că pentru aceasta
trebuie să existe alternative. Și alternative există. Pentru sistemele de răcire -
amestecul de propan/butan care se găseşte în noile modele de frigidere.
Pentru solventi ape neionizate, gheață, curățire semiudă, gaze sub presiune -
acestea sunt alternative pentru procesele de spălare a sistemelor electronice folosite
pentru producția de computere. Pentru aerosoli pulverizatoare mecanice, non-spray-
uri, gaze sub presiune şi inhalatoare de praf uscat pentru folosința medicală. Pentru
extinctoare - folosirea amestecurilor de gaze inerte precum azot/argon sau dioxid de
carbon/azot/argon ce pot înlocui folosirea halonilor.
Protocolul de la Montreal
Datorită rapoartelor îngrijorătoare ale oamenilor de ştiinţă cu privire la marele
pericol ce planează asupra unei componente esențiale ale ecosistemului terestru -
pătura de ozon - s-au făcut simțite primele reacţii ale statelor lumii. Pasul de la
început a fost semnarea Convenţiei de la Viena în martie 1985, ratificată apoi de 20
de state.
Următoarea întâlnire a avut loc în 1987, când a fost semnat Protocolul de la
Montreal care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 1989, şi ratificat în timp de peste 130
de state.
Protocolul prevede diminuarea treptată urmată de oprirea producției şi utilizării
substanțelor de tip CFC. Există țări cu politici chiar mai restrictive decât prevederile
Protocolului de la Montreal, dar mai important este să se pună în evidenţă căile prin
care fenomenul de deteriorare a stratului de ozon poate fi mai strict pus sub control.
Dintre aceste căi se menționează:
- scheme de reducere voluntară a consumului de CFC sau ODS inițiate de guvern, la
nivelul ramurilor şi subramurilor industriale sau a marilor firme industriale şi
introducerea etichetării ecologice;
- consolidarea activității de cercetare-dezvoltare, consumatorii şi furnizorii de
CFC/ODS fiind obligați să apeleze la,,cea mai bună tehnologie disponibilă" în
desfăşurarea activităților productive; - interzicerea fabricării şi utilizării unor CFC
lăsând la dispoziția celor interesaţi să-şi adapteze producţia:
- solicitarea de ajutor financiar străin sau mobilizarea unor fonduri financiare proprii
(de tipul Fondului de Mediu) în favoarea conversiei industriei către alternative la
ODS;
- punerea sub control a importului de ODS. La această măsura eficace a apelat
majoritatea fărilor ce au aderat la Protocolul de la Montreal, tările Comunității
Europene protejându-şi economia naţională prin controlul importurilor de ODS încă
din anul 1988.
În ceea ce priveşte România, vor trebui făcute în continuare eforturi pentru
încadrarea în prevederile Acordului de la Montreal, in privinta restructurării industriei,
adoptarea de programe de cercetare, controlul mai sever al importurilor de aparate,
produse cosmetice etc.
- procesul de restructurare a industriei este necesar să includă şi criteriile protecției
stratului de ozon. Oportunitățile economiei româneşti la obiectivul devansării
termenelor de punere sub control a stratului de ozon sunt următoarele:
inițiative evidente la nivelul agenților economici, Fabrica de Frigidere-Găeşti,
devansează preocupările decidenților guvernamentali în domeniul controlului utilizării
CFC;
- potențialul național de cercetare-dezvoltare are capacitatea de a se implica în
elaborarea de soluții alternative la producția /consumul de CFC şi de ODS în
perspectivă;
În concluzie, obiectivul propus pentru o politică națională de protecție a stratului
de ozon, în lumina prevederilor Protocolului de la Montreal, este urmărirea graficului
de reducere /sistare a utilizării / fabricării CFC şi, în general a ODS, în conformitate
cu cerințele acordurilor internaționale.
• Reducerea efectului de seră. Încălzirea globală este un fenomen care nu poate fi
oprit pur şi simplu, el continuând chiar dacă emisiile de gaze ar fi stopate în acest
moment. Oricum, o scădere a acestor emisii reprezintă singura soluție universal
valabilă pentru oprirea încălzirii globale. Alte efecte ecologice benefice ar fi
reducerea poluării aerului care provoacă ploi acide, salvarea pădurilor tropicale şi a
statului de ozon. Enumerăm în continuare câteva metode prin care poate fi redusă
emisia de gaze ce produc efectul de seră:
energia - combustibilii folosiți pot fi utilizați mai atent şi mai eficient.
De exemplu, prin utilizarea becurilor cu eficiență energetică crescută se poate
consuma cu 80% mai puțină energie. De asemenea, există maşini de spălat şi
frigidere eficiente din punct de vedere energetic, cu consum minim de energie; >
transport - călătoria cu mijloacele de transport în comun sau trenuri determină o
folosire mai scăzută de energie și de asemenea, o poluare mai scăzuta a aerului.
Mersul pe jos sau pe bicicletă este cu mult mai sănătos şi mai eficient: > pădurile
tropicale - aceşti adevărați plămâni" ai planetei sunt în pericol de distrugere. Oprirea
tăierii acestor păduri ar avea un efect benefic asupra stopării încălzirii globale;
CFC folosirea alternativelor acestor substante chimice sau reciclarea lor reprezintă
una din soluții
reciclarea - reciclarea sau refolosirea sticlei, a hârtiei şi aluminiului economiseşte o
mare cantitate de energie. Aruncarea lor nu ajută absolut la nimic, având efecte
negative atât prin acumularea de deşeuri, cât şi prin consumarea unei mari cantități
de energie şi materii prime pentru obţinerea unor produse noi.
• Diminuarea impactului ploilor acide. Soluția de evitare a formării ploilor acide o
constituie reducerea cantităților de SO₂ şi NO eliberate de atmosferă. Acest lucru
poate fi realizat prin curățarea” emisiilor termocentralelor cu unități de desulfurizare.
Altă cale de reducere a emisiilor de SO2 ar fi utilizarea cărbunilor cu conținut scăzut
de sulf-există cărbuni cu conținut de 0,6% sulf. Metodele de conservare a energiei -
izolarea termică a locuințelor şi utilizarea responsabilă a energiei - sunt căile de
reducere a emisiilor de SO₂
 Prin consumul mai redus de curent electric se produce o cantitate mai redusă de
energie în termocentrale ceea ce înseamnă o cantitate mai mică de cărbune ars şi
implicit o cantitate mai mică de SO2 eliberată în atmosferă. Folosirea surselor
alternative de energie - vânt, valuri, Soare - reduce de asemenea poluarea datorată
SO₂.
Întrucât pentru reducerea poluării datorate autoturismelor cartuşul catalitic s-a
dovedit eficient, în prezent nu se mai fabrică decât autoturisme care folosesc
benzină fără plumb, dotate cu catalizatoare din ce în ce mai perfecționate. Eficienta
combustibilului
Convertoarele catalitice nu reduc emisiile de CO2, principalul gaz responsabil
pentru producerea efectului de seră. Acest lucru poate fi realizat prin îmbunătățirea
sistemelor de ardere şi creşterea eficienței energetice. Cel mai efectiv mod de a
reduce emisiile de CO2 este acela de a reduce numărul de autoturisme aflate în
circulație.

Capitolul 3: Cadrul legal și regulile de protecție a muncii

Combaterea poluării aerului este reglementată de legislația națională și internațională, care
stabilește standarde și reguli pentru controlul emisiilor și protejarea sănătății umane și a
mediului înconjurător. În plus, există reguli de protecție a muncii care sunt menite să
protejeze lucrătorii din domeniul curățării aerului și din alte domenii care se confruntă cu
riscuri legate de poluarea aerului.
În Uniunea Europeană, Directiva privind calitatea aerului și curățarea aerului stabilește
standarde pentru emisiile de poluanți și pentru calitatea aerului, iar statele membre sunt
obligate să implementeze aceste standarde în legislația lor națională. În plus, Uniunea
Europeană a dezvoltat și Directiva privind emisiile industriale, care stabilește standarde
pentru emisiile de la sursele industriale și obligă statele membre să implementeze măsuri de
prevenire și control al poluării industriale.
În Statele Unite, Agentia pentru Protectia Mediului (EPA) este responsabilă pentru
reglementarea poluării aerului la nivel federal. EPA stabilește standarde pentru emisiile de
poluanți, inclusiv pentru diioxidul de sulf, oxizii de azot și particulele fine. EPA colaborează
cu statele pentru a implementa aceste standarde în legislația lor și pentru a monitoriza
calitatea aerului.

Pe plan global, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) stabilește standarde și recomandări

privind calitatea aerului și impactul asupra sănătății umane. OMS estimează că aproximativ
7 milioane de persoane mor anual din cauza poluării aerului și așa numitului aer toxic. De
asemenea, OMS a lansat un program de monitorizare a calității aerului în orașele din
întreaga lume

Pentru a implementa aceste standarde și reguli, există o serie de tehnologii și metode

disponibile pentru combaterea poluării aerului.
Una dintre cele mai utilizate tehnologii este filtrarea aerului. Aceasta implică utilizarea unor
filtre special concepute pentru a elimina particulele și alte poluanți din aer. Filtrarea poate fi
utilizată la nivel industrial sau în gospodării, prin intermediul purificatoarelor de aer.
O altă metodă comună de combatere a poluării aerului este incinerarea. Aceasta implică
arderea deșeurilor și altor materiale într-un mediu controlat, pentru a preveni eliberarea de
poluanți în aer. Incinerarea este utilizată în special pentru deșeuri medicale și periculoase.

Alte metode de combatere a poluării aerului includ tehnologii de reducere a emisiilor la

sursele de poluare, precum catalizatorii și filtrele pentru automobile și echipamente
industriale. De asemenea, există tehnologii care utilizează energia solară sau alte surse
regenerabile pentru a produce energie electrică și termică, reducând astfel emisiile de gaze
cu efect de seră și alte poluanți.
În plus, există și metode de gestionare a traficului, care pot contribui la reducerea poluării
aerului. Acestea includ promovarea transportului public, a bicicletelor și a mersului pe jos, și
implementarea unor sisteme de taxare a vehiculelor în funcție de emisiile acestora.
Pentru a fi eficiente, aceste metode de combatere a poluării aerului trebuie implementate
într-un mod coordonat și integrat. De exemplu, utilizarea unui sistem de filtrare într-o
fabrică nu va fi suficientă dacă aceeași fabrică nu ia măsuri pentru reducerea emisiilor la
sursă. La fel, promovarea transportului public nu va avea impact dacă nu există o
infrastructură adecvată pentru biciclete și pietoni.

În România, legislația privind protecția mediului și a muncii are ca principală sursă Legea nr.
319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și Legea nr. 104/2011 privind
calitatea aerului. În plus, există o serie de reglementări și normative care detaliează modul
în care trebuie respectate aceste legi în diferite domenii de activitate.
Legea nr. 319/2006 stabilește cerințele minime pentru asigurarea securității și sănătății
lucrătorilor în timpul muncii, iar aplicarea acestei legi este obligatorie pentru toate
companiile și organizațiile din România. Legea definește obligațiile angajatorilor și ale
lucrătorilor în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, precum și modalitățile de
prevenire și gestionare a riscurilor pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor.

În ceea ce privește calitatea aerului, Legea nr. 104/2011 stabilește standardele pentru
concentrațiile maxime admise de poluanți în aer, precum și cerințele pentru monitorizarea,
evaluarea și raportarea calității aerului. Legea obligă autoritățile publice să întreprindă
măsuri pentru prevenirea și reducerea poluării aerului, precum și pentru informarea
publicului cu privire la calitatea aerului.
În plus, există o serie de reglementări și normative care detaliează modul în care trebuie
respectate aceste legi în diferite domenii de activitate, cum ar fi reglementările privind
depozitarea și manipularea substanțelor periculoase, normele pentru prevenirea incendiilor
în locurile de muncă, precum și reglementări specifice pentru diferite sectoare industriale,
cum ar fi sectorul energetic sau industria chimică.
În ceea ce privește protecția muncii, în România există o serie de instituții specializate care
se ocupă cu monitorizarea respectării normelor și reglementărilor în domeniul securității și
sănătății în muncă, cum ar fi Inspecția Muncii, precum și o serie de organizații specializate în
furnizarea de servicii de consultanță și formare profesională în acest domeniu.
Este important de menționat că respectarea cadrului legal și a regulilor de protecție a
muncii este esențială pentru prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, dar și
pentru prevenirea poluării aerului și a altor efecte negative asupra mediului înconjurător.

LEGE nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Prezenta lege are ca scop protejarea sanatatii umane si a mediului ca intreg prin
reglementarea masurilor destinate mentinerii calitatii aerului inconjurator acolo unde
aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator stabilite prin prezenta
lege si imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri.
Art. 2
Prezenta lege prevede masuri la nivel national privind:

a)definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator destinate sa evite si

sa previna producerea unor evenimente daunatoare si sa reduca efectele acestora asupra
sanatatii umane si a mediului ca intreg;
b)evaluarea calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii pe baza unor metode si
criterii comune,stabilite la nivel european;
c)obtinerea informatiilor privind calitatea aerului inconjurator pentru a sprijini procesul de
combatere a poluarii aerului si a discomfortului cauzat de acesta,precum si pentru a
monitoriza pe termen lung tendintele si imbunatatirile rezultate in urma masurilor luate la
nivel national si european;
d)garantarea faptului ca informatiile privind calitatea aerului inconjurator sunt puse la
dispozitia publicului;
e)mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare si/sau
imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri;
f)promovarea unei cooperari crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europenein
vederea reducerii poluarii aerului;
g)indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile,conventiile si tratatele internationale la
care Romania este parte.
Art. 3
In sensul prezentei legi termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a)aer inconjurator-aerul din toposfera ,cu exceptia celui de la locurile de munca,astfel cum
sunt definite prin Hotararea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locul de munca,unde publicul nu are de regula acces si pentru
care se aplica dispozitiile privind sanatatea si siguranta la locul de munca;

b)poluant –orice substanta prezenta in aerul inconjurator si care poate avea efecte
daunatoare asupra sanatatii umane si/sau a mediului ca intreg;
c)nivel-concentratia unui poluant in aerul inconjurator sau depunerea acestuia pe suprafete
intr o perioada de timp data;

d)evaluare-orice metoda utilizata pentru a masura,calcula,previziona sau estima niveluri;

e)valoare-limita-nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice,in scopul evitarii si prevenirii
producerii unor evenimente daunatoare si reducerii efectelor acestora asupra sanatatii
umane si a mediului ca intregg,care se atinge intr-o perioada data si care nu trebuie depasit
odata ce a fost atins;
Capitolul 4: Concluzii
În concluzie, poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa
sănătății umane și a mediului înconjurător. Combaterea acesteia necesită o abordare
integrată, care să includă atât tehnologii și politici de mediu, cât și schimbări în
comportamentul cetățenilor.
Cadrul legal și regulile de protecție a muncii sunt esențiale pentru a asigura implementarea
standardelor și a regulilor de combatere a poluării aerului. În plus, există o serie de
tehnologii și metode disponibile, cum ar fi filtrarea aerului, incinerarea, tehnologiile de
reducere a emisiilor și gestionarea traficului.

Cu toate acestea, este important să ne amintim că combaterea poluării aerului este o

problemă complexă, care necesită implicarea tuturor actorilor și sectorilor implicați. În plus,
este necesară o abordare holistica, care să ia în considerare impactul poluării aerului asupra
sănătății umane, economiei și mediului înconjurător.

Una dintre cele mai mari provocări în combaterea poluării aerului este creșterea nivelului de
conștientizare și implicare a cetățenilor. Aceștia trebuie să înțeleagă că poluarea aerului este
o problemă reală și să fie dispuși să ia măsuri pentru a reduce emisiile lor și a contribui la
soluționarea acestei probleme globale.

În plus, este important să se promoveze cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii și soluții

de combatere a poluării aerului. Aceasta poate include dezvoltarea de filtre și catalizatori
mai eficienți, îmbunătățirea transportului public și a infrastructurii pentru biciclete și
pietoni, și creșterea utilizării surselor regenerabile de energie.

În concluzie, combaterea poluării aerului este o problemă complexă, care necesită o

abordare integrată și holistica. Este esențial să se ia în considerare impactul poluării aerului
asupra sănătății umane, economiei și mediului înconjurător și să se implice toți actorii și
sectoarele implicate în soluționarea acestei probleme globale.
Bibliografie
⦁ Agarwal, A. K., & Singh, A. K. (2020). Air pollution: Sources, impacts and
management. In Environmental Pollution and Control (pp. 3-27). Springer, Singapore.
⦁ Bal, S., Topcu, E., & Gungor, A. (2021). Review of air pollution and health effects.
Turkish Journal of Family Medicine and Primary Care, 15(2), 163-171.
Webografie

⦁ European Environment Agency. (2021). Air quality in Europe—2020 report. Retrieved

from https://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2020-report
⦁ European Union. (2021). Air pollution. Retrieved from
https://ec.europa.eu/environment/air/index_en.htm

⦁ International Energy Agency. (2021). Energy and air pollution. Retrieved from
https://www.iea.org/reports/energy-and-air-pollution
⦁ United Nations Environment Programme. (2021). Air pollution. Retrieved from
https://www.unep.org/air-pollution
⦁ United States Environmental Protection Agency. (2021). Air pollution. Retrieved from
https://www.epa.gov/air-pollution-transport
⦁ World Health Organization. (2021). Air pollution. Retrieved from ⦁
https://www.who.int/health-topics/air-pollution#tab=tab_1
⦁ World Health Organization. (2018). Ambient air pollution: A global assessment of
exposure and burden of disease. Retrieved from
https://www.who.int/publications/i/item/9789241511353

Anexe