UNIVERSITATEA BUCURESTI

Referat Microeconomie

POLUAREA AERULUI si
METODE DE COMBATERE

Student: Niculae Lucian Valentin

Grupa: 105
Specializare:Administrarea Afacerilor
Poluarea aerului este contaminarea mediului interior sau exterior cu orice agent chimic, fizic sau
biologic care modifică caracteristicile naturale ale atmosferei.

Dispozitivele de ardere de uz casnic, autovehiculele, instalațiile industriale și incendiile

forestiere sunt surse comune de poluare a aerului. Poluarea aerului exterior și interior provoacă
boli respiratorii și alte boli și sunt surse importante de morbiditate și mortalitate.

Poluarea aerului este principalul risc pentru sănătatea mediului din lume și o cauză majoră a
degradării mediului. Expunerea umană este deosebit de mare în zonele urbane unde
activitățilesunt diversificate.

Calitatea degradată a aerului poate avea consecințe economice și sociale substanțiale, de la

costuri pentru sănătate și o calitate mai scăzută a vieții până la întreținerea infrastructurii,
reducerea producției agricole și daunele pădurilor. Unele grupuri de varsta sunt deosebit de
vulnerabile la poluarea aerului. Cei foarte tineri și foarte bătrâni sunt cei mai expuși riscului.

În atmosferă, emisiile de sulf și azot sunt transformate în substanțe acidifiante precum acidul
sulfuric și azotic. Acestea sunt asociate cu efecte adverse asupra sănătății umane deoarece
concentrațiile mari provoacă boli respiratorii.

Datele OMS arată că aproape toată populația globală (99%) respiră aer care depășește limitele
ghidului OMS și conține niveluri ridicate de poluanți, țările cu venituri mici și medii suferind de
cele mai mari expuneri.

Calitatea aerului este strâns legată de clima și ecosistemele pământului la nivel global.
Mulți dintre factorii de poluare a aerului (adică arderea combustibililor fosili) sunt, de asemenea,
surse de emisii de gaze cu efect de seră. Prin urmare, politicile de reducere a poluării aerului
oferă o strategie câștigătoare atât pentru climă, cât și pentru sănătate, reducând povara bolii
atribuită poluării aerului, precum și contribuind la atenuarea pe termen scurt și lung a
schimbărilor climatice.

Fig.1 - căi de expunere pentru poluanții atmosferici

De la poluarea care atârnă deasupra orașelor până la fumatul din interiorul casei, poluarea
aerului reprezintă o amenințare majoră pentru sănătate și climă.
Poluarea aerului ambiental (exterior) atât în orașe, cât și în zonele rurale provoacă particule fine
care duc la accidente vasculare cerebrale, boli de inimă, cancer pulmonar, boli respiratorii acute
și cronice.

În plus, aproximativ 2,4 miliarde de oameni sunt expuși la niveluri periculoase de poluare a
aerului casnic, în timp ce folosesc focare poluante deschise sau sobe simple pentru gătit
alimentate cu kerosen, lemn și cărbune.

Efectele combinate ale poluării aerului înconjurător și ale poluării aerului casnic sunt asociate cu
7 milioane de decese premature anual.

Sursele de poluare a aerului sunt multiple. Principalele surse de poluare exterioară includ energia
rezidențială pentru gătit și încălzire, vehicule, generarea de energie, agricultura, arderea
deșeurilor. Politicile și investițiile care susțin utilizarea durabilă a terenurilor, energia și
transportul mai curat în gospodărie, locuințele eficiente din punct de vedere energetic, generarea
de energie, industria și o mai bună gestionare a deșeurilor municipale pot reduce în mod eficient
sursele cheie de poluare a aerului înconjurător.

Organizatia Mondiala a Sanatatii promovează inițiative pentru politici sănătoase (inclusiv

energie, transport, locuințe, dezvoltare urbană și electrificarea unităților de îngrijire a sănătății),
abordând riscurile cheie pentru sănătate cauzate de poluarea aerului în interior și în aer liber și
contribuind la obținerea de beneficii corespondente pentru sănătate din cauza climei modificarea
politicilor de atenuare.

De asemenea, OMS a elaborat și implementat o strategie de conștientizare cu privire la riscul

poluării aerului, precum și soluțiile disponibile care pot fi implementate pentru a atenua riscurile
de expunere la poluarea aerului.
 Fig 2-evaluarea expunerii

Cea mai importantă sursă de poluare a aerului din București este traficul rutier. Se vede pe cursul
zilnic al graficelor concentrației de polen, unde sunt vizibile două vârfuri: cea de dimineață și cea
de seară, care sunt cauzate, printre altele, de intensitatea traficului în orele de vârf. În timpul
vârfului serii, concentrațiile medii sunt cu aproximativ 25% mai mari decât la amiază.

Ceea ce este deosebit de interesant, că în perioada pandemiei de Covid-19 , s-a observat o

scădere semnificativă a concentrațiilor , care nu a fost legată de condițiile atmosferice, ceea ce se
poate explica prin traficul limitat la acel moment.

CONCLUZII:

Modalități de combatere

Pentru a îmbunătății calitatea aerului și pentru a reduce problema încălzirii globale sunt necesare
schimbări la nivel național și global, dar acțiunile la nivel individual sunt și ele importante.

Una din soluții poate fi folosirea scăzută a cărbunilor. Prin ardere, toți combustibilii fosili
afectează atmosfera, dar arderea cărbunilor are un impact mai puternic deoarece produce mai
mult dioxid de carbon și dioxid de sulf per unitate de energie decât petrolul sau gazul.

O altă soluție ce este la îndemâna oricui este folosirea responsabilă a autoturismelor personale.
Mașinile emit gaze de eșapament ce conțin dioxid de carbon, dioxid de nitrogen și alți poluanți.
Putem renunța la utilizarea acestora atunci când nu este absolut necesar prin folosirea mijloacelor
de transport în comun sau a bicicletei pentru a reduce poluarea aerului.

Pe lângă asta, putem alege să trecem la vehicule ce sunt mai eficiente din punct de vedere al
consumului de combustibil sau chiar vehicule electrice