UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI – FACULTATEA DE DREPT

CADRU DIDACTIC: Prof. Univ. Dr. Mircea DUȚU-BUZURA

STUDENT: Alexandru BANU – IFR – ANUL IV
DREPT INTERNAȚIONAL AL MEDIULUI

Protecția internațională a aerului:

Amendamentul de la Kigali

Odată cu dezvoltarea industrială, tehnologică și științifică, mediul

înconjurător a avut de suferit din cauza creșterii poluării pe toate planurile,
motiv pentru care au fost ratificate numeroase acte normative, menite să
reglementeze dezvoltarea durabilă a planetei noastre. Unul dintre elementele
componente ale mediului care a avut și încă are de suferit, este aerul. Acesta a
reprezentat de-a lungul timpului, unul dintre punctele de colectare a diverselor
gaze dăunătoare vieții pe Pământ.
Din această cauză, la nivel global, a fost necesară luarea de măsuri în
ceea ce privește poluarea aerului, respectiv, pentru a reduce emisiile de gaze cu
efect de seră, ele fiind associate cu modificările climatic. Cel mai cunoscut gaz
cu efect de seră este dioxidul de carbon(CO2), însă există și altele, prezente în
cantitate mai mică, dar care au un efect de încălzire mai mare.
Gazele cu efect de seră acționează precum pereții unei sere; mai exact,
acestea absorb căldura soarelui reflectată de suprafața Pământului, o captează în
atmosferă și o împiedică să ajungă în spațiu. Numeroase astfel de gaze, apar în
atmosferă în mod natural, însă, activitatea noastră de zi cu zi contribuie la
acumularea acestora, motiv pentru care, efectul de seră din atmosferă este
accentuat și produce modificări asupra climei, ducând la schimbări în tiparul
căderilor de zăpadă și a ploilor, la o ridicare a temperaturii medii și la
evenimentele climatice extreme, precum inundațiile și valurile de căldură.
Gazele fluorurate cu efect de seră, numite și gaze-F, sunt gaze artificial ce
sunt folosite în industrie, având un potențial foarte ridicat de încălzire global,
ele fiind de câteva mii de ori mai puternice decât CO2. Acestea include
hidrofluorocarburi(HFC), perfluorocarburi(PFC), hexafluorura de sulf(SF6), dar
și triofluorura de azot(NF3).
Având în vedere creșterea prezenței gazelor mai sus menționate în
atmosferă, la data de 15 octombrie 2016, 197 de părți semnatare ale
Protocolului de la Montreal, au semnat Amendamentul de la Kigali, pentru
reducerea progresivă a hidrofluorocarburilor la nivel mondial, deși gazelle cu
efect de seră nu dăunează stratului de ozon, eliberarea lor în atmosferă
contribuie semnificativ la modificările climatic, acestea având un impact
semnificativ asupra încălzirii globale.
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI – FACULTATEA DE DREPT
CADRU DIDACTIC: Prof. Univ. Dr. Mircea DUȚU-BUZURA
STUDENT: Alexandru BANU – IFR – ANUL IV
DREPT INTERNAȚIONAL AL MEDIULUI

Implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de HFC este necesară,

deoarece se preconizează că aplicarea amendamentului va împiedica încălzirea
cu până la 0.5 grade Celsius până în anul 2100, contribuind pozitiv astfel la
atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.
Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau
naturale, spre exemplu:
 Arderea de combustibili fosili în producerea de energie electric,
transporturi, industrie, dar și gospodării;
 Agricultură;
 Tratarea deșeurilor;
 Procese industrial și utilizarea solvenților, precum în industria chimică și
extractivă;
 Erupțiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de
compuși organici volatile din plante( sunt exemple de surse naturale de
emisie)

De asemenea, pe lângă efectul negativ semnificativ pe care poluarea

atmosferei îl are asupra încălzirii globale, sănătatea populației și a ecosistemelor
este implicit afectată, astfel încât contribuie la o calitate scăzută a aerului.
Expunerile pe termen lung și cele maxime la acești poluanți variază ca gravitate
și impact, de la efectele minore asupra sistemului respirator până la decesul
prematur, aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la
concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru
sănătate.
Este nevoie de creșterea nivelului educațional în ceea ce privește
protejarea mediului înconjurător, pentru ca lupta împotriva degradării acestuia
să fie eficientă. În prezent, s-a observat o scădere a nivelului de poluare în
rândul statelor dezvoltate și o creștere a nivelului poluare în statele
subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Acest lucru denotă lipsa educației
privitoare la protejarea mediului înconjurător.
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI – FACULTATEA DE DREPT
CADRU DIDACTIC: Prof. Univ. Dr. Mircea DUȚU-BUZURA
STUDENT: Alexandru BANU – IFR – ANUL IV
DREPT INTERNAȚIONAL AL MEDIULUI

În urma Amendamentului de la Kigali, calendarul obținut va prevedea

reducerea treptată a utilizării HFC în funcție de trei categorii de țări, cu diferite
puncte de plecare și etape de reducere:
 Primul grup se referă la țările dezvoltate
 Al doilea grup include țările în curs de dezvoltare
 Al treilea grup, reunește India, Statele din Golf, Iranul, Irakul și Pakistan.

Astfel, se estimează ca aproximativ în anul 2048, toate țările vor ajunge la 15

până la 20% din consumul lor actual în echivalență CO2. Mai multe țări, printre
care amintim SUA, Japonia, Germania și Franța, dar și 19 organisme/donator
privați, au promis înainte de semnarea acestui accord, un ajutor de 80 de
milioane de dolari, menit să susțină țările în curs de dezvoltare pe parcursul
acestei tranziții.
Având în vedere faptul că aerul, apa și solul sunt conectate, poluarea aerului
cauzată de factori umani și nu numai, trimite pe sol particulele dăunatoare de
cele mai multe ori prin intermediul ploilor, și vor avea un efect dăunător asupra
vegetației. Aceste precipitații poartă denumirea de ploi acide, reprezentând un
fenomen chimic ce distruge plantații și alterează calitatea apelor, creând indirect
probleme în rândul oamenilor și animalelor.
Poluarea aerului, reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care
planeta se confruntă zilnic, fiind afectată nu doar viața oamenilor, ci întregul
ecosistem, producând consecințe grave care trebuiesc tratate cu celeritate de
către toate statele.
Așadar, adoptarea unui comportament sustenabil, prietenos cu mediul, zilnic,
în orice activitate întreprindem, fie că este vorba despre indivizi, fie că este
vorba despre companii, sporesc calitatea aerului și conduc spre un viitor verde,
în care conștiința colectivă primează, atât pentru binele nostru, cât și pentru cel
al planetei. Acest lucru poate însemna schimbarea modalităților de transport, o
mai mare atenție la colectarea deșeurilor, alegerea unor produse prietenoase cu
mediul, ecologice, sau folosirea unor surse de energie alternativă. Așa cum am
văzut, o componentă importantă o reprezintă deciziile organizaționale și cele
luate de autorități, prin care se încearcă protejarea ecosistemului și se
încurajează un comportament „verde”.
Toate aceste elemente sunt esențiale pentru viitorul nostru, așa că nu trebuie
neglijate, ci, dimpotrivă, încurajate și promovate către un public cât mai larg.

BIBLIOGRAFIE:
1.https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/07/17/protecting-climate/
2.https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20230316STO77629/gazele-cu-efect-de-sera-ce-cauzeaza-incalzirea-globala
3.https://climalife.dehon.ro/amendementul-de-la-kigali
4.https://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/intro