AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII MEDIULUI

THREATS TO ENVIRONMENTAL SECURITY

Carla-Mihaela Banu

Masterand, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”

Carla.mihaelaa@yahoo.com

Abstract: Omenirea, prin activitățile sale contribuie în mod negativ la creșterea cantității de gaze eliminate în
atmosferă, generând distrugerea stratului de ozon, incălzirea globală și alte dereglări ale mediului natural. Poluarea
atmosferică și cea a solului provin din surse multiple, însă în principal din agricultură, industrie, producția de
energie și transport. Politicile UE vizează reducerea emisiilor și stabilirea limitelor și valorilor țintă pentru calitatea
aerului și a solului. Uniunea Europeană acționează pe mai multe niveluri pentru a diminua expunerea la poluare: cu
ajutorul legislației, cu ajutorul sectoarelor responsabil, a autorităților regionale, naționale și a organizațiilor

neguvernamentale.

Cuvinte cheie: atmosferă, poluare, sol

Abstract: Mankind, through its activities, contributes negatively to the increase in the amount of gases released into
the atmosphere, causing the destruction of the ozone layer, global warming and other disorders of the natural
environment. Air and soil pollution come from multiple sources, but mainly from agriculture, industry, energy
production and transport. EU policies aim to reduce emissions and set limits and target values for air and soil
quality. The European Union is working on several levels to reduce its exposure to pollution: through legislation,
through responsible sectors, regional, national authorities and non-governamental organizations.
Key words: atmosphere, pollution, soil
Introducere

Securitatea mediului reprezintă o problemă de importanță globală, căci aceasta vizează în

mod direct dezvoltarea durabilă a societății, condițiile de viață și sănătatea cetățenilor. Aceasta
este datorată acțiunilor desfășurate pentru reducerea poluării aerului, a resurselor acvatice, a
solului, a solului, a poluării transfrontaliere, a poluării cu substanțe și deșeuri nocive. Cantitățile
mari de deșeuri acumulate anual poluează aerul, solul, apele și invadează întreg globul. Relația
dintre securitatea umană și mediu este una strânsă și complexă. O mare parte a securității umane
reprezintă accesul individului la resurse naturale și vulnerabilitatea la schimbarea mediului 1.

1 Amenințări la adresa securității mediului în Uniunea Europeană

1.1 Poluarea atmosferică

Patru mari elemente alcătuiesc mediul înconjurător: atmosferă, hidrosferă, litosferă și

biosferă. Atmosfera reprezintă un înveliș gazos, alterabil și aproape transparent fără de care
existența pe pământ nu ar fi posibilă. Aceasta furnizează aerul respirabil zilnic, filtrează radiațiile
solare periculoase și reglează temperatura. Compoziția atmosferei este un amestec de
aproximativ 10 gaze, printre care se numără argonul 0,93%, oxigenul 21%, azotul 78% 2. Cu
ajutorul acestora este controlată compoziția chimică și temperatura. Pe lângă acestea, există și
cantități mici din alte gaze precum: neon, heliu, dioxid de carbon, radon, hidrogen, xenon, ozon,
kripton, metan, adaugându-se la acestea și proporții variabile de vapori de apă (0,2- 3%) 3. Pe
scurt, poluarea aerului semnifică prezența în atmosferă a unor substanțe diferite de compoziția
normală a aerului, care în funcție de variația concentrației și de perioada de acțiune determină
dereglări ale echilibrului natural, afectând flora, fauna și sănătatea populației. Potrivit
Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului este răspunzătoare pentru 29% din decesele
cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele provocate de accidente vasculare cerebrale și
47% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică 4. Numeroase studii au
demonstrat legătura cauzală între afecțiuni precum bolile cardiovasculare și poluarea aerului 5.
În ultima perioadă, cercetările științifice au demonstrat că structura chimică a atmosferei a
suferit schimbări din cauze antropogene (provocate de activitățile oamenilor) sau naturale. Din
acest motiv impactul activității umane asupra atmosferei trebuie diminuat. Omenirea, prin
1
Daniela Elenciuc, Securitatea mediului, Editura Universității Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 2014,
p.6.
2
Aerul pe care îl respirăm, https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2013/articole/aerul-pe-care-
il-respiram, accesat la 15.09.2020.
3
Ibidem
4
Ștefan Voinea, Impactul poluării aerului asupra sănătății, mai 2019, https://aerlive.ro/impactul-poluarii-aerului-
asupra-sanatatii-o-trecere-in-revista-a-dovezilor-stiintifice/, accesat la 26.11.2020.
5
Ibidem
activitățile sale contribuie în mod negativ la creșterea cantității de gaze eliminate în atmosferă,
generând distrugerea stratului de ozon, incălzirea globală și alte dereglări ale mediului natural.
Pornind de la această idee, putem afirma faptul că poluarea atmosferică provine din surse
multiple, însă în principal din agricultură, industrie, producția de energie și transport. Cu toate că
în ultimele decenii aceasta a fost diminuată în general în Europa, încă nu este garantată realizarea
obiectivului Uniunii Europene, acela de a se ajunge la momentul în care calitatea aerului nu va
mai avea un impact negativ asupra omenirii și a mediului. Standardele de calitate a aerului sunt
deseori incălcate, în special în zonele urbane. În prezent, cei mai periculoși poluanți sunt
dioxidul de azot, particulele fine și ozonul troposferic 6. În Europa, calitatea aerului s-a
îmbunătățit de când Uniunea Europeană a început să facă demersuri pentru a rezolva această
problemă în anii 1970. Substanțe precum monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, plumbul și
benzenul au fost diminuate semnificativ până în prezent, însă nu îndeajuns. În cadrul Uniunii
Europene, al Șaptelea Program de Acțiune7 (7EAP) își propune să atingă niveluri de calitate a
aerului care să nu ducă spre impacturi inacceptabile asupra mediului și a sănătății umane.
Uniunea Europeană acționează pe mai multe niveluri pentru a diminua expunerea la poluarea
aerului: cu ajutorul legislației, cu ajutorul sectoarelor responsabile de poluarea aerului, a
autorităților regionale, naționale și a organizațiilor neguvernamentale. Politicile UE vizează
reducerea emisiilor și stabilirea limitelor și valorilor țintă pentru calitatea aerului.

1.2 Contaminarea solului

Poluarea solului este definită ca prezența substanțelor chimice toxice în sol, în concentrații
destul de mari încât ating nivelul de a reprezenta un risc pentru ecosistem sau pentru sănătatea
umană.
Toate tipurile de sol, indiferent dacă sunt poluate sau nepoluate, conțin o varietate de
compuși (contaminanți) care sunt prezenți în mod natural. Astfel de contaminanți includ metale,
ioni și săruri anorganice precum fosfați, carbonați, sulfați și nitrați. De asemenea, aceștia includ

6
Poluarea atmosferică și poluarea fonică, https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/75/poluarea-
atmosferica-si-poluarea-fonica, accesat la 23.11.2020.
7
Programul de acțiune pentru mediu 2020, https://ec.europa.eu/environment/action-programme/, accesat la
23.11.2020.
și mulți compuși organici precum lipidele, proteinele, AND, acizi grași, hidrocarburi etc 8. În
mare parte, acești compuși se formează prin activitatea microbiană a solului și prin
descompunerea organismelor. În plus, diferiți compuși pătrund în sol din atmosferă
(precipitațiile), prin activitatea vântului sau prin alte tipuri de tulburări ale solului 9. Acest lucru
se întâmplă chiar și din cauza apelor subterane mai puțin adânci care curg prin sol. Când
cantitățile de contaminanți ai solului depășesc nivelurile naturale, așa cum se întâmplă în mod
natural în diferite soluri, este generată poluarea. Există două cauze principale prin care se
generează poluarea solului: cauze antropice și cauze naturale10.
Poluarea antropogenă își are originea în mai multe tipuri de procese, unele deliberate
(industriale) și altele accidentale. Poluarea solului cauzată de om poate conlucra împreună cu
procesele naturale pentru a crește nivelurile de contaminare toxică din sol. Șantierele sunt cele
mai mari declanșatoare ale poluării solului în zonele urbane. Aproape orice substanță chimică
manipulată pe șantierele de construcție poate polua solul 11. Cu toate acestea, sunt mai periculoase
acele substanțe (particulele fine) care pot fi răspândite prin intermediul vântului. Substanțele
chimice care circulă sub formă de particule sunt mai rezistente la degradare și se acumulează în
organismele vii, cum ar fi HAP12 (hidrocarburile policiclice aromatice). În plus, praful de
construcție se poate răspândi cu ușurință prin aer și este extrem de periculos din cauza
dimensiunii mici a particulelor, care sunt de aproximativ 10 microni 13. Astfel de praf poate
declanșa boli respiratorii, precum astmul și bronșita. Mai mult, siturile care implică demolarea
clădirilor mai vechi pot elibera azbest, un mineral toxic care poate acționa ca o otravă în sol 14. De
asemenea, și aceste particule de azbest se pot deplasa cu ajutorul vântului.

8
Materia organică a solului, https://ro.qaz.wiki/wiki/Soil_organic_matter, accesat la 30.11.2020.
9
Constantin Munteanu, Mioara Dumitrașcu, Alexandru Iliuță, Ecologie și protecția calității mediului, Editura
Balneară, București, 2011, p.12.
10
Ibidem
11
Poluarea atmosferică, o problemă de sănătate publică, https://respirogrup.ro/poluarea-atmosferica-o-problema-
de-sanatate-publica/, aceesat la 30.11.2020.
12
*HAP sunt o clasă de substanțe chimice care apar în mod natural în cărbune, țiței și benzină. De asemenea, sunt
produse atunci când cărbune, petrol, lemn, gunoi sau tutun sunt arse. HAP-urile generate din aceste surse se pot lega
sau forma particule mici în aer.
13
Tamara Radu, Lucica Balint, Vasile Bașliu, Cercetări privind distribuția de particule în atmosfera unui spațiu
închis,https://www.researchgate.net/publication/333943734_CERCETARI_PRIVIND_DISTRIBUTIA_DE_PARTIC
ULE_IN_ATMOSFERA_UNUI_SPATIU_INCHIS, accesat la 30.11.2020.
14
Azbest, sănătate și securitate,
https://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/SAMANCTA/RO/Safety/Asbestos_RO.htm, accesat la 30.11.2020.
 În afară de cazurile rare în care o acumulare naturală de substanțe chimice duce la poluarea
solului, procesele naturale pot avea, de asemenea, o influență asupra substanțelor chimice toxice
eliberate de om în sol, în general scăzând sau crescând toxicitatea poluanților sau nivelul de
contaminare a solului. Acest lucru este posibil datorită mediului complex al solului, implicând
prezența altor substanțe chimice și a condițiilor naturale care pot interacționa cu poluanții
eliberați.

1.3 Protecția naturii și a biodiversității

Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă multitudinea de viețuitoare care

alcătuiesc viața pe pământ. Aceasta cuprinde cele aproximativ 8 milioane de specii de pe planetă
(de la plante la animale, ciuperci și bacterii), dar și ecosistemele care le adăpostesc, cum ar fi
oceanele, pădurile, mediul montan și recifele de corali 15. Însă, natura se confruntă cu o criză care
marchează dispariția multor specii. Pierdem specii cu un ritm de 1.000 de ori mai mare decât în
orice alt moment din istoria umană16. În fiecare an, ONU marchează data de 22 mai drept Ziua
Internațională a Diversității Biologice, pentru a spori înțelegerea și conștientizarea problemelor
legate de biodiversitate17. Tema evenimentului de anul acesta a fost numită „Soluțiile noastre
sunt în natură”18. Soluțiile bazate pe natură oferă modalități de a promova bunăstarea umană, de
a combate schimbările climatice și de a ne proteja planeta vie. Tema evenimentului a avut ca
scop să evidențieze faptul că oamenii sunt o parte a naturii.

În ciuda tuturor progreselor tehnologice, oamenii sunt complet subordonați ecosistemelor

sănătoase pentru tot ceea ce înseamnă apă, alimente, combustibil, medicamente, adăpost și
energie. Biodiversitatea ne asigură un sol fertil, precum și o varietate de alimente, inclusiv
fructele și legumele pe care le consumăm. Aceasta stă la baza majorității industriilor și a
mijloacelor noastre de trai, ajută la reglarea climei și a precipitațiilor. De asemenea, filtrează

15
Biodiversity: our solutions are in nature, https://www.unenvironment.org/news-and-stories/story/biodiversity-our-
solutions-are-nature, accesat la 03.12.2020.
16
Ibidem
17
Diversitatea biologică- sursă de viață, http://www.mediu.gov.md/ro/content/diversitatea-biologic%C4%83-surs
%C4%83-de-via%C8%9B%C4%83-la-22-mai-marc%C4%83m-ziua-interna%C8%9Bional%C4%83-biodiversit
%C4%83%C8%9Bii, accesat la 03.12.2020.
18
Our solutions are in nature- ambitions for our planet, https://www.un.org/pga/74/2020/05/22/our-solutions-are-
in-nature-ambitions-for-our-planet/, accesat la 03.12.2020.
aerul și apa și atenuează impactul dezastrelor naturale precum alunecările de teren. Pe uscat, cele
mai importante ecosisteme și refugii pentru biodiversitate sunt pădurile, care găzduiesc cea mai
mare parte a biodiversității terestre a pământului: 80% din speciile de amfibieni, 75% din
speciile de păsări și 68% din speciile de mamifere19.

O altă parte interesantă a biodiversității este aceea că sta la baza prosperității economice.
Jumătate din produsul intern brut (PIB) mondial, adică 40.000 miliarde euro, depinde de natură20.
Construcțiile, agricultura, industria alimentară, sunt industriile care depind cel mai mult de
natură. Astfel de industrii necesită fie extragerea directă a resurselor din păduri și oceane, fie se
bazează pe servicii ecosistemice precum solurile sănătoase, apa curată, polenizare și un climat
stabil.

Concluzii

În prezent se fac eforturi permenente pentru a proteja zonele naturale ale Uniunii
Europene și speciile pe cale de dispariție, pentru a gestiona deșeurile într-un mod cât mai
responsabil și pentru a menține calitatea apei și a aerului la standarde de calitate cât mai ridicate.
Însă, foarte important este ca omenirea să observe, să înțeleagă și să aplice lecțiile pe care
Uniunea Europeană încearcă să ni le transmită tuturor. Doar făcând acest lucru vom avea o
planetă, sau cel puțin un continent, verde, prosper și sănătos. Fără eforturile tuturor, organizațiile
guvernamentale și cele nonguvernamentale (ONG-uri) nu vor reuși mai mult decât au reușit până
în prezent.

Având în vedere faptul că responsabilitatea față de mediu ar trebui să fie o parte a

operațiunilor noastre de zi cu zi, există câteva lucruri simple pe care fiecare dintre noi le putem
face pentru a contribui la combaterea încălzirii globale și la protejarea mediului înconjurător.
Aceste acțiuni au scopul de a minimiza cererea de combustibil clasic (cărbune, gaz, petrol) care
contribuie la creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă. Deși pare complicat, să

19
The state of the World`s Forests: forests, biodiversity and people, https://www.unenvironment.org/resources/state-
worlds-forests-forests-biodiversity-and-people, accesat la 03.12.2020.
20
Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030,
https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal/actions-being-taken-eu/eu-
biodiversity-strategy-2030_ro, accesat la 03.12.2020.
reutilizăm și să reciclăm nu este deloc greu. De asemenea, plantarea unui copac de către fiecare
din noi va contribui foarte mult la sănătarea ecosistemului de care aparține. Mijloacele de
transport electice sunt și ele o varianta bună pentru a te asigura că nu poluezi mediul
înconjurător. Acestea pot fi atât mijloace de transport în comun, cât și personale, precum o
bicicletă electrică.

Cu siguranța, pe lângă contribuția Uniunii Europene la protejarea securității mediului,

putem contribui și noi cu mult mai multe lucruri simple la care nici nu ne gândim.
 BIBLIOGRAFIE

Documente oficiale:

***Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030;

***Programul de acțiune pentru mediu 2020

Lucrări de autor:

1. Elenciuc, Daniela, Securitatea mediului, Editura Universității Academiei de Științe a

Moldovei, Chișinău, 2014.
2. Munteanu, Constantin, Dumitrașcu, Mioara, Iliuță, Alexandru, Ecologie și protecția
calității mediului, Editura Balneară, București, 2011.

Articole, publicații, lucrări de cercetare:

Radu, Tamara, Balint, Lucica, Bașliu, Vasile, Cercetări privind distribuția de particule în
atmosfera unui spațiu închis, Conferința științifică Ugalmat, 2007;
Voinea, Ștefan, Impactul poluării aerului asupra sănătății, Observatorul Român de
Sănătate, mai 2019.

Resurse bibliografice pe internet:

1. https://aerlive.ro
2. https://ec.europa.eu
3. https://www.eea.europa.eu
4. https://www.europarl.europa.eu
5. http://www.mediu.gov.md
6. https://respirogrup.ro
7. https://ro.qaz.wiki
8. https://www.unenvironment.org
9. https://www.un.org