Sănătatea şi mediul

TEMA 12. Poluarea. Tipuri de poluare, măsuri de prevenire şi de combatere a poluării

Motto: ”Râul curge cu splendoare,
Dar ”cară” şi poluare,
Că omul nu înţelege,
Ce seamănă, aceea culege!” (Constantin Enescu)
Termeni-cheie: poluare, poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului, poluant.
Protecţia mediului ambiant a devenit o problemă stringentă a timpurilor noastre.
În activitatea sa, omul produce substanţe care sunt greu degradate de organismele vii, poluează
mediul aerian, solurile şi bazinele acvatice, provoacă pieirea a numeroase plante şi animale,
afectând, totodată, şi starea de sănătate a populaţiei.
Poluarea constă în contaminarea mediului cu materiale care pot influenţa negativ funcţia
naturală a ecosistemelor şi care sunt dăunătoare sănătăţii. Daunele aduse mediului ambiant pot fi
rezultatul unor cauze naturale, totuşi, în ultimele decenii, activităţile umane au generat cele mai
mari cantităţi de substanţe poluante. Întrucât acestea afectează atât calitatea aerului, cât şi cea a
apelor şi a solului, efectele asupra sănătăţii populaţiei s-au accentuat considerabil, sporind rata
deceselor premature. De multe ori însă, afecţiunile cauzate de substanţele toxice nu sunt
conştientizate suficient, iar măsurile de combatere sunt tratate superficial.
Principala problemă în ceea ce priveşte poluarea o reprezintă calitatea aerului, care a scăzut
considerabil, în special în zonele urbane.
Potrivit unor estimări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste şapte milioane de oameni mor,
anual, din cauza poluării atmosferice. Organizaţia a atras atenţia asupra faptului că o problemă
reală pentru sănătate o constituie şi poluarea aerului din locuinţe.
Lipsa aerului curat poate avea consecinţe negative asupra organismului uman, pornind de la
tulburări ale somnului până la dezvoltarea unor tumori canceroase. Conform specialiştilor din
domeniu, particulele care contaminează aerul şi temperaturile ridicate afectează inima, sistemul
nervos central şi funcţia respiratorie – efecte care măresc riscul apariţiei unor boli vasculare şi a
atacului cerebral. Aerul poluat este cauza unor alergii, care pot degenera în astm bronşic.
Expunerea la diverse tipuri de poluanţi, inclusiv parfumuri şi solvenţi, determină o sensibilitate
chimică multiplă, cunoscută şi ca boală de mediu, care se manifestă asemănător reacţiilor
alergice.
Elementele care duc la poluarea atmosferică includ: particulele, ozonul, monoxidul de carbon,
azotul, dioxidul de sulf, benzenul şi plumbul.
Sursele care poluează atmosfera sunt: autovehiculele, fabricile, şantierele de construcţii,
drumurile nepavate sau instalaţiile de încălzire.
Expunerea la unele dintre aceste tipuri de poluanţi poate avea efecte dezastruoase asupra omului.
De exemplu, monoxidul de carbon influenţează negativ asupra capacităţii organismului de a
transporta oxigenul în sânge, fiind periculos în special pentru persoanele care au probleme
cardiace, iar expunerea la concentraţii mari poate fi fatală. Plumbul poate afecta sistemul nervos,
rinichii şi ficatul, cauzând anemii, hipertensiune arterială sau osteoporoză. În cantităţi mari, poate
genera pierderi de memorie, convulsii sau chiar retard mintal. Benzenul afectează sistemul
nervos central şi este cancerigen.
Sursele principale de poluare a solului sunt: eroziunea ca rezultat al acţiunii apei, aerului,
temperaturii; gunoiştile neautorizate, apele reziduale, utilizarea ilicită a pesticidelor, păşunatul
neregulamentar ş.a.
Solul nu este un rezervor inepuizabil şi inert. El este un mediu extrem de complex şi în
permanenţă schimbare. Deşi se află într-un continuu proces de devenire, este, în acelaşi timp,
supus degradării naturale sau artificiale. Energia solară şi atmosfera îi permit în mod normal să
se refacă, dar procesul este extrem de lent (4-10 secole pentru 3 cm grosime), în timp ce omul
poate să-l distrugă doar în câţiva ani.
Sursele principale de poluare a apei sunt: gunoiul menajer, deşeurile zootehnice, apele
reziduale menajere, gunoiştile neautorizate, WC-urile neamenajate, apa caldă industrială etc.
În zonele cu insuficienţă de apă potabilă, populaţia este afectată de boli contagioase. În lipsa
reţelelor de alimentare cu apă, fântânile având o capacitate limitată de furnizare a acesteia,
oamenii încearcă s-o economisească şi la spălatul mâinilor, a vaselor, căpătând infecţii grave,
care uneori se transformă în epidemii. Dar bolile ”mâinilor murdare” nu pot fi îndreptăţite chiar
şi în aceste condiţii, pe prim-plan trebuie pusă cultura sanitară a populaţiei.
Măsuri de combatere a poluării:
• Luarea unor decizii care să prevadă acţiuni concrete de ameliorare a situaţiei ecologice din
localităţi;
• Amenajarea locurilor autorizate de depozitare a deșeurilor;
• Înlăturarea surselor de poluare din apropierea fântânilor;
• Protecţia antierozională a solului;
• Stabilizarea terenurilor ameninţate de alunecări;
• Ameliorarea stării solurilor aluvionare din luncile desecate;
• Reglementarea păşunatului în scopul excluderii degradării solului;
• Colectarea selectivă a deşeurilor,
• Implementarea tehnologiilor pure în economia naţională;
• Elaborarea Programului Naţional de diminuare a emisiei de CO2.
Teme și alicații :
1. Definiţi termenii-cheie în baza cunoştinţelor pe care le posedaţi. Discutaţi în perechi şi
prezentaţi esenţa acestora.
2. Din cunoștințele studiate la biologie sau din alte surse, amintiţi-vă exemple de poluanţi.
Repartizaţi poluanţii de mai jos, conform tabelului:
- erupţiile vulcanice;
- poluarea industrială;
- furtunile de praf şi de nisip;
- incendiile;
- deşeurile menajere;
- mijloacele de transport;
- descompunerea substanţelor organice;
- ploile acide;
- gazele de seră;
- pesticidele.
Poluanţi naturali :…………………………………………………………………………………...
Poluanţi artificiali:………………………………………………………………………………….
3. Analizaţi situaţia-problemă. Propuneţi câteva acţiuni de redresare a situaţiei. Cum se
răsfrânge asupra stării de sănătate tipul de poluare descris?
Situaţie-problemă : La începutul anilor 70, se constată o creştere a nivelului de poluare a Mării
Negre, în special cu produse chimice utilizate în agricultură. Aceste substanţe provoacă
distrugerea în masă a fitoplanctonului, hipoxia şi pieirea multor organisme acvatice.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
4. Ce ştiţi despre schimbările climei în lume, în ţara noastră? Aceste schimbări afectează
sănătatea populaţiei? Argumentaţi.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
5. Cum explicaţi cele expuse mai jos? Tăierea pădurilor în scopuri industriale, fără o restabilire
ecologică, pune în pericol echilibrul din biosferă, deoarece suprafeţele foresterie au un rol
deosebit în formarea climei.
………………………………………………………………………………………………………
6. Elaboraţi un plan de măsuri în vederea combaterii poluării în localitatea în care locuiţi.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………