Sunteți pe pagina 1din 6

Ministerul Educaiei, Tineretului i Sportului din R.Moldova Universitatea de Stat ,,A.

Russo din Bli Catedra Biologie i Chimie

Referat Deeurile toxice

Efectuat de:

Bli, 2007

Experti in deseuri Deseuri poate fi si gunoiul pe care l avem i l acumulam in casele i apartamentele noastre. Animalele care triesc in vizuina, i care i arunc i ele gunoiul i n special acelea care triesc pe marginea apei ntotdeauna scot gunoiul ca s fie purtat pe ap. Dac n-am scoate gunoiul din cas o lun, un an, ne-am intoxica. Mediul nconjurtor produce intoxicaii pentru organismul uman, de ex. : cenua de la un incendiu forestier se poate conine o radioactivitate mare. Carbonii de clorofor produi pentru refrigerare, pot fi gsii n jurul vulcanilor. Multe deeuei naturale pot fi gsite dup tehnologia modern. Oamenii de tiin au descoperit c aceast substan gzoas constituie un factor care contribuie la subierea stratului de ozon al pmntului. tiina descoper cile prin care creatorul a rezolvat aceast problem a deeurilor. O bacterie combin fosfatul din ap cu uraniu pentru a crea cristale de uraniu, uraniul combinat n forme de cristale nu mai poate fi radioactiv i devine inofensiv pentru noi Ce reprezint deeurile Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere si de consum. Majoritatea activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor. Ce fel de deseuri sunt ? n prezent n Republica Moldova se formeaza urmatoarele tipuri de deseuri. Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum; Deseuri de productie - deseuri rezultate n urma unor procese tehnologice; Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul nconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.

Deseuri toxice Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si ngrijirea animalelor. Deseuri de constructie sunt cele formate la ntreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie. Deseurile Deseurile toxice, sub form solid, lichid sau gazoas pot cauza moartea, mbolnvirea sau rnirea oamenilor, sau distrugerea mediului, dac sunt tratate, depozitate, transportate n mod necorespunztor, sau prsite. Substantele sunt considerate deseuri periculoase dac sunt inflamabile, corozive, reactive sau toxice. Amestecurile, reziduurile sau materialele care contin reziduuri toxice sunt considerate de asemenea reziduuri toxice. Tipuri de deseuri toxice Deeurile industriale Deseurile toxice sunt generate de aproape fiecare industrie, iar industriile care nu produc deeuri toxice ele nsele, folosesc ns produse ale industriilor care produc deeuri. Deeurile agricole Industria nu este singura care genereaz deeuri. Agricultura produce deeuri ca pesticide, ierbicide si materialele folo-site n aplicarea lor. Fluoritii reziduali sunt produse secundare ale producerii de fertilizatori pe baz de fosfai. Pn si nitraii solubili rezultai n urma folosirii blegarului ca ngrmnt se pot dizolva n apa din pnzele freatice si contamina fntnile, cauznd probleme de sntate. Deeurile urbane Sursele de deseuri urbane includ vopselele toxice, solventii inflamabili, curtitorii caustici, bateriile toxice, pesticidele si chiar mercurul din termometrele sparte. Sistemele de eliminare ale deseurilor locale pot refuza aceste obiecte. Dac sunt acceptate, trebuie fcut o monitorizare atent pentru asigurarea faptului c solul sau pnza freatic nu sunt contaminate. Renovarea caselor mai vechi poate cauza ca

vopseaua cu plumb toxic s se desprind de pe pereti. Materialele izolatoare de la tevile pentu cuptor pot contine particule de azbest, care se pot desprinde, iar dac sunt inhalate pot cauza boli de plmni sau chiar cancer. Efecte ale deseurilor toxice Deseurile pot polua solul, aerul, apa de suprafat sau pnza freatic. Poluarea solului poate afecta oamenii, plantele si animalele. Î n Times Beach, Missouri, S. U. A., n 1983, pentru a preveni ridicarea prafului pe strzi a fost mprstiat petrol contaminat cu bifenili policlorurati (PCB-uri). Astfel, oamenii care locuiau n acea regiune au fost expusi la contentratii mari de PCB-uri. Noroiul din canalizrile municipale poate contine elemente toxice dac deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Dac noroiul este folosit ca ngrsmnt, aceste elemente ar putea contamina cmpurile cultivate. Substantele toxice pot fi absorbite de plante, ajungnd la animalele care au pscut acolo si chiar la oameni. Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. Evaporarea de solventi toxici din vopsele si din agentii de curtare este o problem comun. Poluarea rurilor si lacurilor, dac este suficient de toxic, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaz n oase si dinti, prea mult fluorid n ap putnd cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCBurile si dioxinele sunt mai solubili n grsimi dect n ap. Astfel, aceste substante se gsesc n concentratii mici n ap, ns n concentratii mai mari n insecte si alge si n concentratii si mai mari n pesti, psrile si oamenii care se hrnesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase. Chiar si poluarea care nu este toxic poate omor. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc n lacuri si ruri. Cnd algele cresc, n prezenta luminii solare, produc oxigen. Î ns dac algele cresc prea mult sau prea rapid, consum mari cantitti de oxigen atunci cnd soarele nu strluceste si cnd au nceput s decad. Î n final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viat; unele creaturi putnd fi otrvite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numrului de alge, numit eutrificatie, poate omor viata din lacuri si ruri. Î n unele cazuri, anumite alge pot otrvi apa potabil. Poluantii subterani pot fi crati de cursurile de ap subterane. Aceste deseuri formeaz coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafat dac apa iese printr-un izvor sau fntn. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, n aceste coloane de deseuri se pot ntlni si ioni toxici de metal. Compozitie de incapsulare a metalelor toxice din deeuri Brevet A 100224/2002 Colectiv de cercetare: dr. ing. Steluta Nisipeanu, ing. Raluca Stepa Domeniu de utilizare: Reducerea poluarii mediului cu: - deseuri cu metale foarte toxice; - deseuri de la industria siderurgica; - alte deseuri (slam de sudura, grit de sablare) Schema de flux Potentiali utilizatori: - Ateliere de acoperiri metalice; -Turntorii de metale feroase/neferoase; - Instalaii de prelucrare a minereurilor; - Staii uzinale de epurare a apelor. Avantaje: - Materiale netoxice, ieftine, reciclate - Control simplu al procesului - Utlizarea a 3 tipuri de deseuri Poluarea mediului nconjurtor de ctre deeuri

Deseurile menajere solide sunt depozitate la suprafata solului si reprezenta o sursa de poluare continua a mediului (a solului, a apelor de suprafata si subterane) si a atmosferei cu gazele de sera, care se formeaza si se degaja n urma activitatii microorganismelor anaerobe. Majoritatea populatiei din regiunile rurale nu este familiarizata cu pericolul pe care l prezinta pentru mediu colectarea generala a tuturor deseurilor menajere mpreuna cu baligarul si alte deseuri de la cresterea animalelor si a celor care contin substante chimice toxice (cutii de la vopsele, coloranti, produse chimice pentru prelucrarea plantelor etc.) si aruncarea lor pe malurile rpelor, priaselor si n apropierea fntnilor. Populatia rurala nu este constienta de dauna adusa mediului n caz de gestionare inadecvata a deseurilor. O astfel de gestionare a deseurilor a condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sunt principala sursa de apa potabila n localitatile rurale. Deseurile de la cresterea animalelor duc nu numai la poluarea mediului cu nitriti si nitrati dar si cu diverse bacterii patogene. Poluarea cu nitriti a condus la cresterea mbolnavirilor sistemului nervos, mbolnavirilor de hipertensiune nalta, boli ale ficatului, boli aspiratorii acute. Au loc schimbari esentiale ale starii sanatatii copiilor. n teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de 10 ori mai frecvent de boli ale organelor hematopoetice, de 9 ori de anemie, de 4,4 ori ale de boli ale organelor respiratorii, de 11 ori de boli de piele, de 5,5 ori de anomalii congenitale si de 18 ori de boli peritonice. Toate aceste date trebuie sa serveasca argumente pentru constientizarea populatiei privind dauna adusa sanatatii n rezultatul poluarii mediului cu nitrati. Poluarea mediului cu deseuri Ierburile si copacii modificati genetic ar putea sa curete suprafetele contaminate cu deseuri toxice si chiar materiale explozive. Cercetatorii americani au creat o specie de plop care inlatura pana la 91 la suta din tricloretilenul infiltrat in apa din subsol, in timp ce alte plante fara modificari genetice reusesc sa produca enzime care neutralizeaza cam trei la suta din suprafetele poluate. Tricloretilenul este substanta poluanta cea mai raspandita din apa prezenta pe cuprinsul a 500.000 de proprietati private poluate si abandonate pe cuprinsul SUA. Circa 12.000 dintre acestea sunt extrem de contaminate, inclusiv cu substante explozive. Cercetatorii americani au modificat genetic anumite specii de ierburi si de plopi pitici, care au reusit sa descompuna explozibilul in substante nepericuloase si netoxice Utilizarea i neutralizarea deeurilor n prezent nivelul de utilizare a deseurilor n republica constituie circa 18%, n Japonia nivelul de utilizare a deseurilor industriale constituie 39%, n Uniunea Europeana 70%, iar a celor din gospodaria sateasca 95%. n ultimii ani n rezultatul implementari Programului National de valorificare a deseurilor n republica se observa o mbunatatire relativ slaba a situatiei ecologice. n anii 2000-2003 are loc o micsorare a cantitatilor de deseuri toxice ca rezultat a neutralizarii unor cantitati de deseuri cu continut de cianura, a valorificarii unei parti de deseuri galvanice si de mase plastice si a utilizarii n calitate de fertilizant a unor cantitati de namoluri formate la epurarea apelor reziduale. Are loc valorificarea unor cantitati tot mai mari de maculatura, a deseurilor de constructie, petroliere cu obtinerea produselor utile pentru societate. Este necesar de mentionat ca n cteva microraioane a orasului Chisinau, se practica colectarea selectiva a deseurilor. n anul 2002 au fost lichidate (n rezultatul neutralizarii si transmiterii la alte ntreprinderi) doar 380 mii tone, iar n 2003 - 1494 mii tone. Utilizarea deseurilor industriale. De exemplu, societatea pe actiuni Feonova pe parcursul anului 2002 a valorificat 674 tone de deseuri galvanice de la SA Alfa si 145 tone de la SA Topaz. ntreprinderea Uniplast a colectat si prelucrat 186,4 tone pelicula si 3,6 tone mase plastice. n Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri toxice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc.

De exemplu, societatea pe actiuni Feonova pe parcursul anului 2002 a valorificat 674 tone de deseuri galvanice de la SA Alfa si 145 tone de la SA Topaz. ntreprinderea Uniplast a colectat si prelucrat 186,4 tone pelicula si 3,6 tone mase plastice. n Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri toxice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc. Stiti ca deseurile toxice se clasifica dupa categoria de toxicitate? I categorie extrem de periculoase , constituie total 5202 t (deseurile cu continut de plumb si compusii lui, deseuri de cianura, unele chimicalele si pesticidele inutilizabile si interzise etc.); II categorie nocivitate nalta , constituie total 939,7 t (deseurile cu continut de vanadiu, deseurile petroliere ); III categorie nocivitate medie se atribuie total 695,4 t (slamul petrolier, deseurile de la producerea colorantilor, pigmentilor, vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide); IV categorie nocivitate redusa reprezinta total 2214,6 t (sedimentele decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea, materialele uzate, lampile cu mercur etc.). Toate aceste deseuri se gasesc n cantitati mari pe teritoriul republicii, deoarece n prezent lipsesc resursele financiare necesare pentru implementarea tehnologiilor de lichidare sau neutralizare a deseurilor de cianuri si metale grele, a lampilor luminiscente si a altor tipuri de deseuri. Formarea deeurilor pe teritoriul R. Moldova Deseurile astazi reprezinta una din cele mai mari probleme. Aceasta se explica prin faptul ca ele se formeaza n cantitati mari , sunt aruncate pretutindeni si duc la poluarea mediului nconjurator. Pe teritoriul Republicii Moldova n decursul anilor pna n prezent s-au acumulat circa 25 mil.tone de deseuri menajere solide, ce constitue 5,8 t pe cap de locuitor. n medie anual pe cap de locuitor pe teritoriul republicii se formeaza circa 180 kg, n orasul Chisinau - 400 kg. Toate deseurile menajere solide n prezent sunt depozitate numai la rampele de depozitare. Un alt tip de deseuri acumulate pe teritoriul Republicii Moldova sunt deseuri de productie care includ si unele deseuri toxice. La sfrsitul anului 2003 n republica erau amplasate 8565,2 t de deseuri toxice. Cantitatea de aceste deseuri pe cap de locuitor constituie 0,002 t. Conform datelor statistice cantitatea totala a deseurilor industriale pe teritoriul Republicii Moldova n anul 2003 a constituit 3720 mii t (n anul 2002 s-au acumulat 5214 mii t). Formarea deseurilor n Republica Moldova Cele mai mari cantitati de deseuri sunt de la ntreprinderile de extractie a materialelor de constructie 4004 mii tone n 2002 si 3002 mii tone n anul 2003. Generarea deseurilor de diferite sectoare economice, mii t. Pstrarea deeurilor n R. Moldova Deseurile menagere reprezinta n Republica Moldova o sursa de poluare semnificativa. O mare parte din deseuri menajere se pastreaza la rampele de depozitare. Stiti ce prezinta ele? Acestea reprezinta niste terenuri special selectate, care trebuie sa corespunda anumitor cerinte si anume: solul acestor terenuri trebuie sa aiba proprietati, care nu permit difuzia scurgerilor din masa de deseuri n apele freatice; adncimea apelor freatice n aceste locuri sa fie mare; dispersia deseurilor sub influenta vntului, ploilor sa fie minimala . n prezent pe teritoriul republicii sunt depozitate la platformele de depozitare autorizate si neautorizate circa 25 mln. m 3 deseuri.

Platformele se numesc autorizate n cazul cnd constructia lor este autorizata de catre institutiile de resort si se efectueaza conform cerintelor n vigoare; neautorizate n cazul cnd rampele se organizeaza stihiinic si fara legalizare. Suprafata totala a rampelor din republica constituie 1304,6 ha. Din acestea 643,2 ha le revin rampelor autorizate si 661,4 ha celor neautorizate. Volumul total de deseuri menajere solide la moment constituie 24866,7 mii m 3 . Dinamica schimbarii suprafetelor rampelor de depozitare a deseurilor menajere demonstreaza ca suprafata rampelor de depozitare n ultimii 4 ani (2000-2003) treptat se mareste, ceea ce se explica prin faptul ca unele rampe de depozitare deja sunt suprancarcate si este necesara deschiderea a noi rampe de stocare a deseurilor. Colectarea deseurilor menajere solide n Republica Moldova nu se efectueaza selectiv. Depozitarea deseurilor n majoritatea localitatilor se efectueaza la gunoisti si este modalitatea de baza n solutionarea problemei deseurilor menajere. Practic la toate gunoistile deseurile sunt transportate si stocate ntr-un mod ce nu corespund cerintelor protectiei mediului. Gunoistile existente nu sunt amenajate si ngradite, nu dispun de sisteme de drenaj pentru evacuarea scurgerilor si nu se efectueaza lucrari de nhumare a deseurilor. Suprafetele rampelor de depozitare a deseurilor managere, ha. Aceasta modalitate de nlaturare a deseurilor menajere s-a nceput multi ani nainte, atunci cnd aceasta nu prezenta pericol pentru mediul nconjurator, iar n prezent este necesara o urgenta schimbare. Gestionarea deseurilor menajere prin depozitare nu este metoda binevenita, deoarece ea duce la poluarea mediului ambiant si la pierderea unor cantitati mari de componente pretioase cum ar fi substantele organice, hrtia, carton, mase plastice, metale (fier, nichel, cupru, crom) etc. Transportarea acestor deseuri la rampa de depozitare duce la pierderea combustibilului necesar pentru transportare si necesita ocuparea unor suprafete noi pentru depozitarea deseurilor. Tot o data, aceste componente pot fi folosite ca materie prima secundara pentru obtinerea hrtiei, biogazului, ngrasamintelor pentru fertilizare (care se formeaza n rezultatul compostarii) etc. Alte deseuri colectate, de exemplu, deseurile galvanice, contin metale importante (fier, nichel, cupru, crom, vanadiu) si necesita o prelucrare speciala pentru a evita poluarea mediului. Problema gestionarii deseurilor este actuala si pentru localitatile rurale. Studiile efectuate ntr-o serie de localitati rurale au demonstrat ca n compozitia morfologica a deseurilor din zonele rurale continutul baligarului constituie circa 40%. Deseurile menajere n majoritatea cazurilor sunt aruncate pe malurile ruletelor, praiaselor si a rpelor. n prezent absolut toate praiasele care se scurg practic din fiecare comuna duc cu apele lor o cantitate enorma de poluanti, ncepnd de la nitrati si nitriti si terminnd cu diverse substante chimice toxice. Aceste fapte au condus la poluarea esentiala a apelor freatice care snt principala sursa de apa potabila n ariile rurale. Cum putem solutiona problema gestionarii deseurilor menajere? Este necesara efectuarea colectarii selective a deseurilor menajere si implementarea acestei metode n practica. Majoritatea deseurilor toxice (galvanice, cu continut de vanadiu, cianurice) sunt depozitate pe teritoriul ntreprinderilor industriale unde s-au format. Cantitatea totala de deseuri toxice amplasate pe teritoriul republicii constituie cca. 8565 t. Deseurile galvanice sunt amplasate la ntreprinderea Alfa, cele cu continut de vanadiu se pastreaza ntr-un bazin special amenajat la Centrala Termoelectrica 1, sedimentele Albastru de Prusia sunt depozitate n cisterne si amfore pe teritoriul fabricilor de vin. Cel mai mare pericol pentru mediul nconjurator l prezinta deseurile de pesticide inutilizabile si interzise care se afla n cantitati de circa 1800 t, multe dintre care sunt amplasate n locuri si conditii inadecvate cerintelor de pastrare a acestora si contribuie la poluarea imensa a mediului.