Hunedoara,2022

CAP 1 Ce este solul?

Solul reprezintă stratul afânat de la suprafața pământului, ce conține particule de natură

minerală, materiale organice și organisme, precum și aer și apă. El are o consistență poroasă și
este alcătuit din trei componente: solidă, lichidă – adică apa, și gazoasă – adică aerul. Toți
factorii prezenți în acest strat interacționează și, în mod normal, formează un sol sănătos.

1.1 Ce este poluarea solului?

Prin poluarea solului se înțelege contaminarea acestuia cu diverși factori dăunători,

precum substanțe chimice sau radioactive, elemente toxice sau alte materii care cauzează
probleme atât în ceea ce privește creșterea normală a plantelor, cât și sănătatea oamenilor și a
animalelor.

Chiar dacă în sol este detectabilă prezența unor substanțe contaminante precum sărurile,
metalele anumiți compuși organici sau ioni anorganici, apărute în mod natural, acestea nu produc
efecte negative. Poluarea solului are loc în urma contaminării cu agenți proveniți din activitățile
umane, în cantități considerabile, iar acesta are un impact asupra calității solului, deteriorându-i
echilibrul, conținutul și chiar textura.

Printre poluanți se numără deșeurile produse de activitatea industrială, petrolieră,

exploatarea minieră, dar și cele emise de gospodării, precum și substanțele chimice de
proveniență artificială.

Din nefericire, se estimează că mai mult de o treime din solul planetei este afectat de
poluare, iar recuperarea acestuia se realizează foarte lent.

2. Poluarea solului – care sunt tipurile și sursele de poluare

În funcție de proveniența și de tipul materiilor sau substanțelor care ajung în sol și îl alterează,
poluarea poate fi de mai multe tipuri. În continuare, vei descoperi o clasificare ce te ajută să
înțelegi mai bine care sunt cauzele sale.
 Poluarea industrială
Deșeurile industriale se numără în topul celor mai problematice cauze de poluare,
reprezentând o sursă majoră de poluare. Printre acestea se numără poluanți industriali care provin
din surse precum industriile de exploatare a cărbunelui și mineralelor, fabricile de celuloză și
hârtie, fertilizatorii chimici, rafinăriile de petrol, fabricile de zahăr, tăbăcăriile, distileriile,
textilele, oțelul, fertilizatorii, pesticidele, medicamentele, sticla, cimentul și altele.

Solicită ajutorul unui consultant de mediu pentru a identifica modul în care compania ta
afectează mediul înconjurător și cum poți diminua acest impact.

Acești poluanți afectează și degradează proprietățile biologice ale solului, mai ales din
cauza cantităților mari și a substanțelor de proveniență artificială. Astfel, elemente chimice
periculoase pot pătrunde în lanțul trofic la care ia parte omul, din apă sau din sol, pot deregla
procesele biochimice care au loc în mod normal și, în cele din urmă, pot produce efecte negative
serioase asupra organismelor vii.

Poluarea urbană

Deșeurile urbane reprezintă o altă cauză majoră în ceea ce privește poluarea solului.
Acestea cuprind atât reziduurile comerciale, cât și pe cele domestice, precum și resturile din
canalizare. Deșeurile includ gunoi și materiale precum plastic, sticlă, conserve metalice, fibre,
hârtie, cauciucuri, resturi de pe stradă, reziduuri de combustibil, frunze, containere, vehicule
abandonate, electrocasnice și așa mai departe.

Poluarea urbană este la fel de periculoasă ca cea industrială, deoarece este de mari
proporții, iar resturile se degradează extrem de lent.

Practicile din agricultură

Marte parte din practicile agriculturale moderne poluează solul în proporții covârșitoare. Avansul
tehnologic a adus multe beneficii în ceea ce privește productivitatea, însă există și efecte
dăunătoare, provocate de cantitățile ridicare de fertilizatori, pesticide și ierbicide care sunt
folosite în scopul îmbunătățirii recoltelor. Acestea ajung în sol, afectându-i componența.

De asemenea, reziduurile de la ferme, gunoiul de la grajduri, molozul, ce conțin numeroase

chimicale anorganice cauzează eroziunea solului și poluarea sa.

Poluarea radioactivă

Spre deosebire de tipurile de poluare enumerate mai sus, cea radioactivă nu este la fel de
cunoscută publicului larg. Laboratoarele de testare din industria nucleară și industria aferentă
produc substanțe radioactive, în urma activităților și a exploziilor produse. După acestea, rezultă
reziduuri care penetrează solul și îl alterează. Însă nu numai solul este afectat astfel, ci și
produsele care provin din acesta și pe care publicul le consumă.

De exemplu, radiul, toriul și uraniul se găsesc adesea în sol, apă și aer. Izotopii de fier, stronțiu și
cesiu se numără printre cele mai primejdioase elemente radioactive. Stronțiul se poate depune în
oase și alte țesuturi, în locul calciului.

Poluarea biologică

Poluarea biologică a solului se referă la contaminarea cu organisme cum sunt bacteriile, virușii și
paraziții. Acestea sunt eliminate atât de om, cât și de animale, și au un caracter patogen. Ajung în
sol ca parte integrantă a diverselor tipuri de deșeuri: menajere, de tip alimentar sau de
proveniență industrială.

Cantitățile mari de astfel de reziduuri afectează grav calitatea solului. Este de reținut faptul că
aplicarea intensă de-a lungul a câțiva ani a îngrășămintelor de la grajduri poate cauza pagube
serioase.

Toate aceste tipuri de poluare degradează în mod fundamental solul, astfel că acesta trece prin
diverse procese:
eroziune

alterarea compușilor organici

contaminarea

compactizarea

salinizarea

scăderea biodiversității

alunecări de teren

inundații

Din cauza acestor fenomene, anumite terenuri pot fi scoase din circuitul agricol.

3. Poluarea solului – efectele asupra mediului înconjurător

Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra celorlalte organisme din
mediul înconjurător, indiferent ca este vorba de animale, insecte sau alte tipuri de vietăți.
Activitățile industriale, agricole și domestice produc din ce în ce mai multe deșeuri, care sunt o
cauză directă a degradării solului.

Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte periculoase:

boli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza alimentației modificate;

producție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol;

modificarea climei, generate de procesele de deșertificare și de degradare a atmosferei;

împrăștierea agenților poluanți și în alte medii, precum aerul și apa;

extincția unor specii de animale sau alte organisme vii;

dislocări masive ale populațiilor.

În mod evident, poluarea afectează calitatea vieții, sănătatea, dar și starea economiei globale.
Aceasta are efecte atât pe termen scurt, cât și lung, prin apariția unor fenomene ireversibile sau
greu de combătut.

În mod particular, se pot observa efectele poluării asupra omului, care suferă din ce în ce mai des
de mai multe afecțiune, cum sunt alergiile ori iritațiile cutanate, dar și boli mai grave ce pot
afecta diverse sisteme ale organismului, precum cel nervos. Poluarea este unul dintre factori care
conduc la apariția bolilor autoimune sau la declanșarea diverselor tipuri de cancer.

Cum sunt expuși oamenii la agenții contaminanți din sol?

Există mai multe căi prin care oamenii ajung în contact cu agenții patogeni din sol:

prin ingerare – copiii de vârste mici se joacă la nivelul solului și pot înghiți particule fine, care nu
sunt vizibile cu ochiul liber. De asemenea, acest lucru se poate întâmpla oricui, mai ales dacă iei
masa într-o zonă în care solul nu este acoperit cu iarbă sau alte plante, din cauza vântului;

prin alimente – solul contaminat poate fi prezent pe produsele recoltate, spre exemplu pe
frunzele de salată, morcovi, cartofi;

prin respirare – atunci când inspiri, poți inhala particule de praf care sunt nocive, mai ales în
zone unde se construiește intens;

prin absorbție la nivelul pielii – agenții contaminanți pot pătrunde în organism prin piele, așa
cum o face creozotul, o substanță cancerigenă, utilizată pentru a trata lemnul;

prin alimente crescute în sol contaminat – dacă solul are parte de agenți poluanți, atunci există
riscul ca aceștia să fie preluați de către alimente odată cu nutrienții din pământ.

Nici flora nu este scutită de consecințe negative. Plantele suferă din cauza ploilor acide, au parte
de hrană modificată din sol, iar aceste efecte se revarsă și asupra faunei din zonele poluate.

4. Poluarea solului – cum poate fi combătută de cetățeni și de agenții economici

Responsabilitatea în fața poluării solului trebuie să se manifeste atât la nivel individual, de către
fiecare cetățean, cât și de către organizații. Există mai multe soluții pentru combaterea și
prevenirea poluării, ce pot aduce îmbunătățiri semnificative în acest sens. Prin reîmpădurire și
alte procedee speciale, autoritățile încearcă să combată efectele poluării, însă și domeniul privat
poate juca un rol esențial în acest proces.
4.1. Măsuri de prevenire și combatere pentru cetățeni

Fiecare persoană în parte poate avea un aport important la reducerea acestei probleme și la
restaurarea calității solului. Succesul acestui demers, reglementat de autorități, depinde de toți
indivizii și de deciziile acestora. Iată ce poți face pentru a preveni și combate poluarea solului:

colectează deșeurile separat, pe categorii: sticlă, hârtie, plastic, metal;

oferă spre reciclare deșeurile electrice, electronice, bateriile, becurile și alte deșeuri potențial
periculoase pentru sol

compostează: crează în curte o groapă de compost sau folosește un container și poți transforma
deșeurile alimentare în îngrășământ natural;

susține afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje realizate din materiale reciclate,
biodegradabile sau ușor de reciclat la rândul lor;

folosește obiecte cu impact minim asupra mediului: sacoșe refolosibile din material textil,
tacâmuri din materiale biodegradabile etc;

achiziționează haine și încălțăminte realizate în mod sustenabil, cu minim impact asupra solului
sau realizate din materiale care nu afectează mediul dacă sunt aruncate, dar care rezistă în timp,
pentru a evita consumul excesiv: in, bumbac organic și altele;

sub nicio formă nu arunca resturi pe jos, indiferent dacă te afli în oraș sau într-un spațiu natural.

Dacă ții cont de aceste recomandări, impactul activității tale domestice și urbane este unul minim
asupra solului. O parte dintre ele sunt reglementate și de autoritățile publice, așa că asigură-te că
ești la curent cu legislația de mediu. Cu cât mai multe persoane aderă la un astfel de stil de viață,
cu atât populația va avea parte de un sol mai sănătos, în care organismele se dezvoltă normal, iar
alimentația este nealterată.

4.2. Măsuri de prevenire și combatere pentru organizații

În ceea ce privește companiile, reglementările sunt mai dure, mai ales datorită faptului că acestea
au un impact sporit asupra mediului. În plus, trebuie să ții cont de faptul că legislația se modifică
des, din cauza realităților cu care se confuntă planeta, iar termenii științifici utilizați sunt
complecși și dificil de înțeles. De aceea, este recomandat să apelezi la expertiza unei firme de
consultanță, care te va ghida în privința fiecărei măsuri pe care trebuie să o implementezi pentru
firma ta.
Reține că pentru organizațiile ce desfășoară activități în urma cărora sunt generate diverse
reziduuri, poluarea solului poate fi prevenită prin managementul deșeurilor. De asemenea,
obținerea avizelor și autorizațiilor necesare pentru a funcționa este foarte importantă pentru o
societate comercială. Acestea te ajută să îți desfășori activitate în conformitate cu legea și să eviți
orice amendă sau penalizare din partea autorităților.

Odată cu trecerea timpului, consecințele poluării solului sunt din ce în ce mai serioase, iar ele
afectează calitatea vieții tuturor. Așadar, respectă recomandările și normele aflate în vigoare și
contribuie la protejarea mediului înconjurător.