Pîrju Anamaria

Poluarea chimica

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu

sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii si mediul în
care trăiesc).
Poluarea chimica este foarte diversa si poate fi provocata de produse naturale, minerale sau
organice, precum si de substante de sinteza, inexistente initial in natura. Se produce cu: derivati
ai sulfului si azotului; derivati ai metalelor grele; pesticide; materii plastice etc.

1. Poluarea chimica a solului:

• Solul reprezinta stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafata scoartei terestre

(stratul fertil) care impreuna cu atmosfera invecinata, constituie mediul de viata al plantelor.

• Poluarea solului reprezintă contaminarea acestuia cu substanțe provenite din deșeuri sau
reziduuri lichide și solide, rezultate din activitățile antropice (industriale, agro-zootehnice,
menajere), cu efecte nefavorabile asupra stării de sănătate a ecosistemelor. Poluarea solului este
consecința evacuării și depozitării necorespunzătoare a acestor deșeuri sau reziduuri. Având în
vedere marea diversitate a surselor, se pot evidenția patru tipuri principale de poluare chimică a
solului: poluarea cu reziduuri menajere și animaliere; poluarea industrială; poluarea cu substanțe
chimice utilizate în agricultură; poluarea radioactivă;

• Poluarea cu reziduuri menajere și animaliere. Acest tip de poluare a solului se datorează

acumulării deșeurilor provenite din activitatea zilnică a populației, precum și din activități cu
profil zootehnic. Cantitatea de deșeuri rezultate din activități menajere este în continuă creștere,
iar compoziția lor este extrem de diversă: resturi alimentare, hârtie, sticlă, materiale plastice,
țesături, cenușă etc. Reziduurile agro-zootehnice se întâlnesc îndeosebi în mediul rural, precum
și în zonele adiacente localităților urbane, fiind formate din dejecțiile animaliere, furaje, paie etc

• Poluarea industriala. Acest tip de poluare constituie o puternică sursă de răspândire pe

suprafața solului a unor produși chimici toxici, rezultați din exploatările miniere, din industria
siderurgică și metalurgică, din industria petrochimică etc. Poluarea industrială duce la degradarea
avansată a solului, făcându-l impropriu pentru culturi agricole. De asemenea, apare pericolul
migrării substanțelor poluante din sol în apele subterane sau în cele de suprafață și, ulterior, în
culturile agricole, urmată de acumuarea acestora în organismele vegetale și animale, iar în cele
din urmă, în organismul uman, ca ultimă verigă a multor lanțuri trofice.
• Poluarea cu substanțe chimice utilizate în agricultură. Este provocată de acumularea unor
substanțe poluante reprezentate de îngrășăminte chimice de sinteză, pesticide etc. Dintre
produsele de sinteză chimică utilizate în agricultură, unele sunt mai ușor, iar altele mai greu
biodegradabile (descompuse și transformate de către microorganismele în produși inofensivi).
De exemplu, compușii cu plumb sau mercur se descompun greu și au tendința de a persista în
sol. În același mod, unele insecticide, cum ar fi DDT, se descompun greu, fapt pentru care
produșii lor intermediari de degradare rămân în sol pentru o perioadă de timp mai îndelungată.

2. Poluarea chimica a aerului:

• Aerul pe care il inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul
pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe Pământ şi ne protejează de razele dăunatoare
ale Soarelui.

• Atmosfera este formată din circa 10 circa 10 gaze diferite, in mare parte azot (78%), şi oxigen
(21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon, heliu, şi neon. Toate acestea sunt
gaze neutre, adică nu intră in reacţie cu alte substanţe. Mai exista urme de dioxid de sulf,
amoniac, monoxid de carbon şi ozon (O3) precum şi gaze nocive, fum, sare, praf şi cenusă
vulcanică.

• Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani, este
amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, încălzirea globală,
poluarea.

• De asemenea, între sursele naturale de poluare putem menţiona erupţiile vulcanice,

emanaţiile de gaze din sol, poluarea produsă de procese naturale de descompunere în sol a
substanţelor organice, incendiile din păduri etc.
• Sursele artificiale sunt mult mai importante, înmulţirea acestora constituind cauze pentru care
protecţia aerului reprezintă o problemă vitală a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a
activităţii omului, progresul societăţii, în primul rând procesul de industrializare şi urbanizare,
având drept fenomen de însoţire poluarea mediului – implicit şi poluarea aerului.
Surse de poluare:
• Procesele industriale reprezintă surse importante de poluare a aerului, din cauza diversității
poluanților emiși și ca urmare a agresivității ridicate a acestora. Astfel, metalurgia neferoasă
poate elimina în atmosferă oxizi de plumb, zinc, cupru, cadmiu, fluoruri, oxizi de sulf, oxizi de
carbon, oxizi de azot etc.
• Transporturile, prin mijloacele de transport rutier, feroviar, aerian și maritim, sunt surse de
poluare chimică. Dintre acestea, pe primul loc, din punct de vedere al gradului de poluare, se
situează autovehiculele, care degajă în atmosferă sute de tipuri de substanțe poluante, mai ales
prin gazelle de eșapament. Cele mai importante pentru acest tip de poluare atmosferică sunt:
oxidul de carbon, oxizii de azot, hidrocarburile, suspensiile formate din particule de carbon,
plumbul.
• Agricultura, în special creșterea vitelor, este o sursă importantă de poluare atmosferică,
datorită emisiilor de metan, gaz pe care animalele îl elimină în procesul digestiei. Metanul
contribuie în mod semnificativ la intensificarea efectului de seră.

3. Poluarea chimica a apei:

• Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata
pentru organismele din toate mediile. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze
ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.
• Poluarea chimică a ecosistemelor acvatice se poate produce în mod accidental, însă, de cele
mai multe ori, este cauzată de acumularea excesivă și necontrolată a diverselor reziduuri lichide
și solide, ca urmare a desfășurării unor activități umane.
• Poluarea cu deșeuri menajere variază în raport cu densitatea numerică a populației. Gradul
de încărcare în poluanți organici și minerali, în cazul reziduurilor menajere, este deosebit de
mare. Acestea conțin diverși compuși organici (materii organice putrescibile, detergenți anionici
ș.a.) și constituenți anorganici, precum sărurile dizolvate sub formă de ioni de sodiu, potasiu,
calciu, magneziu, amoniu, cloruri, nitrați, bicarbonați, sulfați și fosfați.
• Poluarea de tip industrial reprezintă sursa cea mai importantă de reziduuri organice și
anorganice, cu efecte toxice asupra mediului înconjurător.
• Poluarea agrozootehnică provine din reziduurile animaliere, produși de eroziune a solului,
îngrășăminte naturale sau sintetice, pesticide, antibiotice etc