Baltagul

Romanul ,,Baltagul’’ a apărut în anul 1930 fiind una dintre

cele mai importante creații sadoveniene, alături de cele
peste 100 de volume. Este roman interbelic, tradițional,
realist, mitic, obiectiv, inițiatic și social.
Este roman tradițional prin evocarea spațiului rural, al
lumii arhaice, al păstorilor și prin prezentarea obiceiurilor
specifice. De asemenea putem spune că e bildungs roman
avanând în vedere drumul labirintic al baiatului,
Ghiorghiță, care trebuie să preia atribuțiile tatălui. De-a
lungul timpului, ,,Baltagul’’ a fost considerat roman polițist
prin perspectiva cercetărilor realizate de Vitoria.
Este roman social si realist datorită prezentării din viața
satului, formată din păstori, preot, elementele spațiale și
tipologia personajelor. Este roman mitic datorită
ritualurilor prin care trece Vitoria Lipan și datorită
comuniunii dintre om și natură.
Unii critici literari au considerat ca este un roman de
dragoste datorită comunicării dintre Vitoria si Nechifor. Din
acest motiv ideea că Lipan ar putea s-o înșele i se pare
imposibilă.
Cercetătorii literari ai perioadei interbelice au susținut că
punctul de plecare al romanului îl reprezintă ,, Balada
Miorița’’ sugerat prin motto-ul :
,,Stăpâne, stăpâne
Mai cheamă și-un câine’’ . Această idee este contestată de
reprezentanții perioadei interbelice. Fiind un roman social si
realist, în centru este prezentată familia, în special
dragostea Vitoriei Lipan pentru soțul său, Nechifor. Este un
roman realist prin obiectivitatea perspective narative si prin
naratiunea la persoana a 3-a care oferă veridicitate
textului. Proza realist obiectiva se realizează prin
narațiunea la persoana a 3-a care presupune un narrator
omniștient, omniprezent si obiectiv.
Fiind un roman tradițional se observă tema rurală dublată
de tema calătoriei inițiatice, având în centru familia. Astfel
romanul prezintă o monografie a satului moldovenesc de la
munte, avand în prim-plan lumea arhaică a păstorilor,
reconstituind drumul parcurs de Nechifor Lipan si
redescoperind adevărul prin cautarea si pedepsirea celor
care l-au ucis. Astfel se realizează dreptatea. Tema
călătoriei și căutarea adevărului au în centru motivul
labirintului cu ajutorul căruia orice personaj cunoaște atât
lumea cât si propriul sine. Călătoria are rol de inițiere, căci
Gheorghiță trebuie să fie educat si pregătit pentru a prelua
sarcinile tatălui. Nechifor Lipan este un personaj absent
care-și face apariția în planul mitic, ireal, arătându-i soției
,, semne și minuni’’ . Vitoria este sigură că știe să le
descifreze, devenind totodată și inițiatorul feciorului.
Motivul călătoriei se identifică prin căutările și popasurile
făcute de personaje.
Titlul evidențiază un obiect simbolic deoarece baltagul
reprezintă pe de-o parte arma crimei, pe de altă parte
instrumentul dreptății. Acțiunea este simplă, lineară,
urmărind un singur fir narativ: drumul Vitoriei Lipan în
căutarea soțului ei. Se prezintă lumea satului și acțiunile
Vitoriei Lipan. Deși se observă prezența unui narator
obiectiv, la parastasul soțului ei, Vitoria preia rolul
naratorului și reconstituie crima pe baza propriilor
constatări,povestind într-un mod veridic faptele petrecute si
determinându-i pe criminali să-și recunoască crima.
Reperele temporale sunt vag prezentate, acțiunea
desfășurându-se în mai multe locuri:
În satul Măgura Tarcăului, la Dorna, la Bistrița. Realismul
romanului este dat de prezența acestor localități pe hartă.
Romanul este structurat în 16 capitole, având o acțiune
desfășurată cronologic. DE asemenea acțiunea romanului
cuprinde 3 părți: absența soțului și pregătirea pentru
drum; căutarea soțului dipărut; găsirea rămășițelor,
înmormântarea și pedepsirea făptașilor.
Incepitul romanului prezintă rememorarea poveștilor
despre ocupațiile si viața păstorilor, povestite de Nechifor la
nunți și botezuri. Această rememorare se face prin
intermediul Vitoriei Lipan care anticipează destinul soțului
său.
Finalul prezintă planurile de viitor ale Vitoriei în legătura
cu familia ei, pe care le rostește după încheierea
deznodământului. Expozițiunea prezintă îngrijorarea
Vitoriei Lipan privind dispariția lui Nechifor, plecat la
Dorna să cumpere oi. Intriga prezintă semnele rău
prevestitoare despre soțul ei, frământările femeii si
pregătirile pentru plecare: ține post negru 12 vineri, se
închină la icoana Sf. Ana la mânăstirea din Bistrița, anunță
autoritățile despre dispariția soțului, vinde unele lucruri
pentru a face rost de bani, își duce fata, pe Minodora la
mânăstirea Văratic, dă comandă de un baltag pe care îl
sfințește înainte de a pleca la drum. Desfășurarea acțiunii
ilustrează drumul parcurs de femeie, alături de fiul său
pentru a căuta rămășițele celui dispărut. Cei doi vor
reconstitui traseul lui Nechifor, făcând câteva popasuri la:
Gura Bicazului, la hanul lui Donea, la Călugăreni, la
Crâșma lui David, la Farcașa, la Moș Pricop și Baba Dochia,
la Vatra Dornei, la han si la ,,canțelarie’’ pentru a căuta
actul de vânzare al oilor. Apoi pornesc spre Păltiniș,
Broșteni, Borca. După răspunsurile primite constată că
soțul ei dispăruse între Suha și Sabasa. Câinele, Lupul, este
cel care o ajută să găsească rămășițele soțului său intr-o
râpă în dreptul Crucii Talienilor. Punctul culminant
prezintă demascarea ucigașilor la parastasul lui Nechifor(
Ilie Cuțui își recunoaște vina, în timp ce Calistrat Bogza
devine agresiv, este lovit de Ghiorghiță cu baltagul lui
Nechifor, și sfâșiat de câinele lup). Deznodământul prezintă
mărturia lui Calistrat Bogza privind ucidere lui Nechifor
pentru a-i lua oile împreună cu Ilie Cuțui.
O secenă reprezentativă a acestei opere este cea a
coborârii lui Ghiorghiță în prăpastie, susținând caracterul
de bildungs roman deoarece inițierea tânărului presupune(
ca și în basm) o moarte inițiatică, o coborâre în prăpastia
infernală unde acesta va fi nevoit sa se confrunte cu
imaginea îngrozitoare a rămășițelor tatălui său. La sfârșitul
acestui drum inițiatic, Ghiorghiță va trebui să iasă din
labirint, pregătit sa preia conducerea familiei.
O alta secvență importantă este confruntarea dintre Vitoria
si Calistrat Bogza care evidențiază inteligența si energia
protagonistei, dar și sfârșitul inițierii lui Ghiorghiță. Vitoria
dorește pedepsirea vinovaților, și la final își întreabă fiul
dacă poate citi ceva pe baltagul tatălui. În acest moment,
Calistrat își pierde cumpătul, repezindu-se la Ghiorghiță să
ia obiectul, lovindu-l cu pumnul în frunte pe Ilie Cuțui.
Vitoria țipă să dea drumul câinelui care sare să-l muște pe
Calistrat Bogza, răzbunându-și astfel stăpânul. În același
timp cu câinele, Ghiorghiță îl lovește cu baltagul în frunte.
Calistrat Bogza este întins de oameni pe prispa casei în timp
ce își mărturisește fapta:,, Eu am pălit într-adevăr pe
Nechifor Lipan și l-a împrăvalit în râpă după cum a dovedit
nevasta lui‘’.
Personajele reprezintă tipologii umane reprezentative
pentru lumea satului de la munte în sec 20.
Vitoria Lipan este personaj principal, femeie puternică,
hotărâtă, curajoasă și lucidă, soție a unui cioban plecat sa
cumpere oi. Dă dovadă de dragoste față de soț, de
inteligență si stăpânire de sine atunci când se hotărăște să
plece pe urmele bărbatului dispărut, aducând probe si
pedepsind făptașii. Este o păstrătoare a tradiționalismului,
respingând noutățile civilizației și interzicându-i Minodorei
să se îndepărteze de regulile impuse de mentalitatea
oamenilor de la țară: ,, îți dau eu coc, valț si bluză! Nici eu ,
nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am știut de astea și-n
legea noastră trebuie sa trăiești și tu’’. Devine inițiatorul lui
Ghiorghiță fiind personajul important în maturizarea
acestuia.