Romanul ,,Baltagul’’ a apărut în anul 1930 fiind una dintre
cele mai importante creații sadoveniene, alături de cele peste 100 de volume. Este roman interbelic, tradițional, realist, mitic, obiectiv, inițiatic și social. Este roman tradițional prin evocarea spațiului rural, al lumii arhaice, al păstorilor și prin prezentarea obiceiurilor specifice. De asemenea putem spune că e bildungs roman avanând în vedere drumul labirintic al baiatului, Ghiorghiță, care trebuie să preia atribuțiile tatălui. De-a lungul timpului, ,,Baltagul’’ a fost considerat roman polițist prin perspectiva cercetărilor realizate de Vitoria. Este roman social si realist datorită prezentării din viața satului, formată din păstori, preot, elementele spațiale și tipologia personajelor. Este roman mitic datorită ritualurilor prin care trece Vitoria Lipan și datorită comuniunii dintre om și natură. Unii critici literari au considerat ca este un roman de dragoste datorită comunicării dintre Vitoria si Nechifor. Din acest motiv ideea că Lipan ar putea s-o înșele i se pare imposibilă. Cercetătorii literari ai perioadei interbelice au susținut că punctul de plecare al romanului îl reprezintă ,, Balada Miorița’’ sugerat prin motto-ul : ,,Stăpâne, stăpâne Mai cheamă și-un câine’’ . Această idee este contestată de reprezentanții perioadei interbelice. Fiind un roman social si realist, în centru este prezentată familia, în special dragostea Vitoriei Lipan pentru soțul său, Nechifor. Este un roman realist prin obiectivitatea perspective narative si prin naratiunea la persoana a 3-a care oferă veridicitate textului. Proza realist obiectiva se realizează prin narațiunea la persoana a 3-a care presupune un narrator omniștient, omniprezent si obiectiv. Fiind un roman tradițional se observă tema rurală dublată de tema calătoriei inițiatice, având în centru familia. Astfel romanul prezintă o monografie a satului moldovenesc de la munte, avand în prim-plan lumea arhaică a păstorilor, reconstituind drumul parcurs de Nechifor Lipan si redescoperind adevărul prin cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis. Astfel se realizează dreptatea. Tema călătoriei și căutarea adevărului au în centru motivul labirintului cu ajutorul căruia orice personaj cunoaște atât lumea cât si propriul sine. Călătoria are rol de inițiere, căci Gheorghiță trebuie să fie educat si pregătit pentru a prelua sarcinile tatălui. Nechifor Lipan este un personaj absent care-și face apariția în planul mitic, ireal, arătându-i soției ,, semne și minuni’’ . Vitoria este sigură că știe să le descifreze, devenind totodată și inițiatorul feciorului. Motivul călătoriei se identifică prin căutările și popasurile făcute de personaje. Titlul evidențiază un obiect simbolic deoarece baltagul reprezintă pe de-o parte arma crimei, pe de altă parte instrumentul dreptății. Acțiunea este simplă, lineară, urmărind un singur fir narativ: drumul Vitoriei Lipan în căutarea soțului ei. Se prezintă lumea satului și acțiunile Vitoriei Lipan. Deși se observă prezența unui narator obiectiv, la parastasul soțului ei, Vitoria preia rolul naratorului și reconstituie crima pe baza propriilor constatări,povestind într-un mod veridic faptele petrecute si determinându-i pe criminali să-și recunoască crima. Reperele temporale sunt vag prezentate, acțiunea desfășurându-se în mai multe locuri: În satul Măgura Tarcăului, la Dorna, la Bistrița. Realismul romanului este dat de prezența acestor localități pe hartă. Romanul este structurat în 16 capitole, având o acțiune desfășurată cronologic. DE asemenea acțiunea romanului cuprinde 3 părți: absența soțului și pregătirea pentru drum; căutarea soțului dipărut; găsirea rămășițelor, înmormântarea și pedepsirea făptașilor. Incepitul romanului prezintă rememorarea poveștilor despre ocupațiile si viața păstorilor, povestite de Nechifor la nunți și botezuri. Această rememorare se face prin intermediul Vitoriei Lipan care anticipează destinul soțului său. Finalul prezintă planurile de viitor ale Vitoriei în legătura cu familia ei, pe care le rostește după încheierea deznodământului. Expozițiunea prezintă îngrijorarea Vitoriei Lipan privind dispariția lui Nechifor, plecat la Dorna să cumpere oi. Intriga prezintă semnele rău prevestitoare despre soțul ei, frământările femeii si pregătirile pentru plecare: ține post negru 12 vineri, se închină la icoana Sf. Ana la mânăstirea din Bistrița, anunță autoritățile despre dispariția soțului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani, își duce fata, pe Minodora la mânăstirea Văratic, dă comandă de un baltag pe care îl sfințește înainte de a pleca la drum. Desfășurarea acțiunii ilustrează drumul parcurs de femeie, alături de fiul său pentru a căuta rămășițele celui dispărut. Cei doi vor reconstitui traseul lui Nechifor, făcând câteva popasuri la: Gura Bicazului, la hanul lui Donea, la Călugăreni, la Crâșma lui David, la Farcașa, la Moș Pricop și Baba Dochia, la Vatra Dornei, la han si la ,,canțelarie’’ pentru a căuta actul de vânzare al oilor. Apoi pornesc spre Păltiniș, Broșteni, Borca. După răspunsurile primite constată că soțul ei dispăruse între Suha și Sabasa. Câinele, Lupul, este cel care o ajută să găsească rămășițele soțului său intr-o râpă în dreptul Crucii Talienilor. Punctul culminant prezintă demascarea ucigașilor la parastasul lui Nechifor( Ilie Cuțui își recunoaște vina, în timp ce Calistrat Bogza devine agresiv, este lovit de Ghiorghiță cu baltagul lui Nechifor, și sfâșiat de câinele lup). Deznodământul prezintă mărturia lui Calistrat Bogza privind ucidere lui Nechifor pentru a-i lua oile împreună cu Ilie Cuțui. O secenă reprezentativă a acestei opere este cea a coborârii lui Ghiorghiță în prăpastie, susținând caracterul de bildungs roman deoarece inițierea tânărului presupune( ca și în basm) o moarte inițiatică, o coborâre în prăpastia infernală unde acesta va fi nevoit sa se confrunte cu imaginea îngrozitoare a rămășițelor tatălui său. La sfârșitul acestui drum inițiatic, Ghiorghiță va trebui să iasă din labirint, pregătit sa preia conducerea familiei. O alta secvență importantă este confruntarea dintre Vitoria si Calistrat Bogza care evidențiază inteligența si energia protagonistei, dar și sfârșitul inițierii lui Ghiorghiță. Vitoria dorește pedepsirea vinovaților, și la final își întreabă fiul dacă poate citi ceva pe baltagul tatălui. În acest moment, Calistrat își pierde cumpătul, repezindu-se la Ghiorghiță să ia obiectul, lovindu-l cu pumnul în frunte pe Ilie Cuțui. Vitoria țipă să dea drumul câinelui care sare să-l muște pe Calistrat Bogza, răzbunându-și astfel stăpânul. În același timp cu câinele, Ghiorghiță îl lovește cu baltagul în frunte. Calistrat Bogza este întins de oameni pe prispa casei în timp ce își mărturisește fapta:,, Eu am pălit într-adevăr pe Nechifor Lipan și l-a împrăvalit în râpă după cum a dovedit nevasta lui‘’. Personajele reprezintă tipologii umane reprezentative pentru lumea satului de la munte în sec 20. Vitoria Lipan este personaj principal, femeie puternică, hotărâtă, curajoasă și lucidă, soție a unui cioban plecat sa cumpere oi. Dă dovadă de dragoste față de soț, de inteligență si stăpânire de sine atunci când se hotărăște să plece pe urmele bărbatului dispărut, aducând probe si pedepsind făptașii. Este o păstrătoare a tradiționalismului, respingând noutățile civilizației și interzicându-i Minodorei să se îndepărteze de regulile impuse de mentalitatea oamenilor de la țară: ,, îți dau eu coc, valț si bluză! Nici eu , nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am știut de astea și-n legea noastră trebuie sa trăiești și tu’’. Devine inițiatorul lui Ghiorghiță fiind personajul important în maturizarea acestuia.